Hotărârea Tribunalului (Camera a cincea, judecând în complet de cinci judecători) din 3 iunie 2026.#Kinova Europe GmbH împotriva Hauptzollamt Hannover.#Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Poziția 9021 – Articole și aparate de ortopedie – Alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități – Braț robotizat fixat pe un scaun cu rotile electric.#Cauza T-313/25.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea poziției 9021 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1776 al Comisiei din 9 octombrie 2019 (JO 2019, L 280, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Kinova Europe GmbH, pe de o parte, și Hauptzollamt Hannover (Biroul vamal principal din Hanovra, Germania), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unui braț robotizat fixat pe un scaun cu rotile electric.

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV). El a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (JO 1987, L 198, p. 3, denumită în continuare „Convenția privind SA”), și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente acestora și să respecte ordinea de numerotare a SA. Aceeași dispoziție prevede de asemenea că fiecare parte contractantă se angajează să aplice normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții ale SA și să nu modifice domeniul de aplicare al secțiunilor, capitolelor și subpozițiilor SA.

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

Punctul I din Notele explicative ale SA referitoare la poziția 9021 din acest sistem, intitulat „Articole și aparate de ortopedie”, conține următorul pasaj: „Articolele și aparatele de ortopedie […] servesc: – fie la prevenirea sau corectarea diformităților corporale; – fie la susținerea sau menținerea părților corpului ca urmare a unei boli, operații sau răniri.”

În temeiul punctului V din Notele explicative ale SA referitoare la poziția 9021 din acest sistem, fac parte din grupul „altor aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, printre altele: „1. Aparatele destinate să faciliteze fonațiunea persoanelor care au pierdut capacitatea de folosire a corzilor vocale, ca urmare a unui traumatism sau a unei intervenții chirurgicale. […] Așezate pe peretele exterior al gâtului, de exemplu, acestea produc, în interiorul faringelui, vibrații pe care pacientul le modulează și le transformă în limbaj audibil. 2. Aparatele de tipul pacemaker, de exemplu cele destinate să stimuleze mușchiul cardiac, în caz de deficiență a acestuia. Aceste aparate […] sunt implantate sub pielea pacientului. […] 3. Aparatele care permit nevăzătorilor să se ghideze. […] 4. Aparatele de implantat în organism destinate să susțină sau să înlocuiască funcția chimică a anumitor organe (secreția de insulină, de exemplu).”

Partea I a NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În această parte, în secțiunea I, intitulată „Reguli generale”, punctul A din această secțiune, privind regulile generale pentru interpretarea NC, prevede: „Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii: 1. Enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole […]. […]”

Poziția 9021, care figurează în capitolul 90 din NC, intitulat „Instrumente și aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente și aparate medico‑chirurgicale; părți și accesorii ale acestora”, este structurată după cum urmează: Codul NC Denumirea mărfurilor Rata dreptului convențional (%) Unitate suplimentară […] […] […] […] 9021 Articole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico‑chirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului surzilor și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități: 9021 10 – Articole și aparate de ortopedie sau pentru fracturi: 9021 10 10 – – Articole și aparate de ortopedie scutire – […] […] […] […] – Alte articole și aparate pentru proteze: […] […] […] […] 9021 39 90 – – – altele scutire –

Nota nr. 6 la capitolul 90 din NC are următorul cuprins: „În sensul poziției 9021 sunt considerate ca «articole și aparate ortopedice» articolele și aparatele care servesc: – fie la prevenirea sau corectarea diformităților corporale; – fie la susținerea sau menținerea părților corpului ca urmare a unei boli, operații sau răniri. […]”

În ceea ce privește poziția 9021 din NC, Notele explicative ale NC a Uniunii Europene (JO 2019, C 119, p. 1, denumite în continuare „Notele explicative ale NC”), întocmite de Comisia Europeană în temeiul articolului 9 alineatul (1) litera (a) a doua liniuță din Regulamentul nr. 2658/87, arată: „În sensul acestei poziții, se înțelege prin «compensarea unei deficiențe sau a unei infirmități» doar aparatele care preiau sau înlocuiesc într‑adevăr funcționarea părții de corp deficiente sau infirme. Sunt, cu toate acestea, excluse de la această poziție aparatele care servesc doar la atenuarea efectelor unei deficiențe sau ale unei infirmități. […]”

În ceea ce privește subpoziția 90211010 din NC, intitulată „Articole și aparate de ortopedie”, Notele explicative ale NC precizează: „Această subpoziție include «articole și aparate de ortopedie» care sunt special concepute pentru un anumit scop ortopedic, spre deosebire de produsele obișnuite care ar putea fi folosite în scopuri diferite (de exemplu, produse pentru articulații, ligamente sau tendoane suprasolicitate prin activități sportive, scrierea la tastatură, precum și produsele care pur și simplu alină durerea în părți ale corpului cu deficiențe sau dizabilități, cauzată, de exemplu, de inflamație). «Articolele și aparatele de ortopedie» trebuie să împiedice în totalitate o mișcare specifică a părții de corp cu deficiențe sau dizabilități (de exemplu articulații, ligamente sau tendoane) pentru a exclude producerea altor răniri sau diformități corporale (sau agravarea acestora), diferite de produsele obișnuite care permit mișcările nedorite, dar evită mișcările reflexe (adică mișcările efectuate în mod inconștient) prin rigiditatea lor relativă datorată, de exemplu, utilizării de atele flexibile, comprese, materiale textile neelastice, imobilizări prin curele de tip «velcro». […]”

La 11 mai 2020, reclamanta din litigiul principal a solicitat Biroului vamal principal din Hanovra eliberarea unei informații tarifare obligatorii pentru un braț robotizat de asistență fixat pe un scaun cu rotile electric.

Din decizia de trimitere reiese că brațul robotizat în discuție în litigiul principal este un dispozitiv tehnic care are o structură compusă din șase articulații motorizate, o „mână” cu două sau trei „degete” motorizate și o bază cu conexiuni externe, printre altele pentru dispozitivul de control, prizele USB sau alimentarea electrică. Acest braț robotizat se fixează pe un scaun cu rotile electric și poate fi acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale pentru a se executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte. El este utilizat de persoane afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele din cauza unei tetraplegii sau a unei miopatii avansate.

Prin decizia privind informațiile tarifare obligatorii din 1 octombrie 2020, Biroul vamal principal din Hanovra a clasificat brațul robotizat în discuție în litigiul principal la subpoziția 84798997 din NC, care corespunde mașinilor și aparatelor mecanice cu funcție proprie, nedenumite și necuprinse în altă parte în capitolul 84, altele decât produsele de la subpozițiile 847910 00-8479 89 70 (unitate funcțională).

Reclamanta din litigiul principal a formulat o contestație împotriva acestei decizii a Biroului vamal principal din Hanovra, considerând în esență că brațul robotizat în discuție în litigiul principal constituie o proteză și se încadrează, în această calitate, la subpoziția 90213990 din NC.

Prin decizia din 10 mai 2023, Biroul vamal principal din Hanovra a respins această contestație pentru motivul că protezele nu cuprind decât produsele destinate să înlocuiască, integral sau parțial, o parte de corp cu deficiențe, în timp ce brațul robotizat în discuție în litigiul principal nu înlocuiește brațul natural cu un braț artificial, ci constituie mai degrabă un dispozitiv tehnic de asistență pentru pacienți ale căror brațe, din cauza unei patologii, nu mai funcționează sau funcționează numai de manieră limitată. Prin urmare, această autoritate a apreciat că brațul robotizat respectiv nu constituie o proteză și nu se încadrează la subpoziția 90213990 din NC.

La 15 iunie 2023, reclamanta din litigiul principal a introdus o acțiune împotriva deciziei din 10 mai 2023 a Biroului vamal principal din Hanovra la Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania), care este instanța de trimitere. Ea susține în esență că noțiunea de „proteză” nu presupune ca o parte a corpului să fie efectiv înlocuită, ci doar ca proteza să înlocuiască funcția pierdută a unei părți a corpului. În această privință, în ceea ce privește brațul robotizat în discuție în litigiul principal, acesta ar putea fi utilizat atât de persoane care ar fi integral sau parțial private de un braț sau de o mână de la naștere ori din cauza unui accident, a unei amputații sau a unei boli, cât și de persoane a căror mobilitate a brațelor și/sau a mâinilor ar fi puternic redusă. Acest braț robotizat ar fi destinat să înlocuiască brațul uman. Pe de altă parte, faptul că persoana în cauză nu poartă brațul robotizat menționat direct pe corp nu ar împiedica clasificarea acestui produs la subpoziția 90213990 din NC. Astfel, aspectul determinant ar fi că acest braț este conectat la corp grație noilor tehnologii.

În primul rând, instanța de trimitere apreciază că brațul robotizat în discuție în litigiul principal ar putea fi considerat ca fiind un „artico[l sau] apara[t] de ortopedie”, în sensul poziției 9021 din NC. Astfel, funcția acestui braț robotizat ar fi de a corecta o diformitate corporală sau o deficiență fizică de care este afectată o persoană, așa încât ea să fie în măsură să efectueze în mod autonom, cu ajutorul brațului robotizat menționat, gesturile cotidiene care implică brațul sau mâna.

Din jurisprudența națională ar reieși însă că un aparat nu ar putea fi utilizat pentru a corecta diformități sau deficiențe decât atunci când contribuie la revenirea la o stare de sănătate a uneia sau a mai multe părți ale corpului afectate. Or, brațul robotizat în discuție în litigiul principal nu ar contribui la revenirea la o stare de sănătate a membrelor cu diformități sau deficiențe ale unei persoane, ci ar constitui un sistem de asistență sub forma unui braț de manipulare. Instanța de trimitere observă totuși că cârjele sunt menționate în mod explicit printre „[a]rticolele și aparatele de ortopedie” de la poziția 9021 din NC, chiar dacă ele nu corectează o diformitate sau o deficiență.

În al doilea rând, în ipoteza în care brațul robotizat în discuție în litigiul principal nu ar putea fi considerat ca fiind un „artico[l sau] apara[t] de ortopedie” în sensul poziției 9021 din NC, instanța de trimitere ridică problema dacă acest braț robotizat ar putea fi considerat ca fiind un „al[t] apara[t] care se poartă, se du[ce] în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, în sensul acestei poziții.

Instanța de trimitere apreciază că, asemenea cârjelor sau cadrului pentru deplasare cu rotile, care se încadrează la poziția 9021 din NC, brațul robotizat în discuție în litigiul principal compensează o deficiență sau o infirmitate care constă pentru persoana în cauză în a nu dispune de membre funcționale sau în a nu își mai putea utiliza membrele, astfel încât acest braț robotizat preia sau înlocuiește funcția părților care sunt deteriorate, care lipsesc sau care sunt inutilizabile din brațe și din mâini.

Cu toate acestea, s‑ar pune problema dacă brațul robotizat în discuție în litigiul principal este un aparat care se poartă pe corp. Potrivit unei prime interpretări, acest braț robotizat nu ar fi conectat în mod direct la corpul persoanei în cauză și nu ar fi atașat în mod direct la această persoană. În această privință, instanța de trimitere ridică problema dacă, în vederea interpretării poziției 9021 din NC, ar fi determinant ca aparatul să fie fixat într‑un anumit mod chiar pe corpul persoanei în cauză, cu alte cuvinte, ca persoana în cauză să poarte aparatul pe ea însăși.

Potrivit unei a doua interpretări, ar fi posibil să se considere că o legătură directă cu corpul nu este necesară și că este suficient un element de legătură care să permită conectarea persoanei în cauză la aparat. Concret, o persoană afectată de o deficiență sau de o infirmitate ar fi, din cauza handicapului său, conectată sau atașată la scaunul cu rotile, care ar constitui în același timp elementul de legătură dintre această persoană și brațul robotizat în discuție în litigiul principal. Astfel, acesta din urmă ar fi conectat la corp și ar forma o unitate funcțională cu acesta, prin intermediul scaunului cu rotile. Pe baza acestei interpretări, brațul robotizat în discuție în litigiul principal ar putea fi considerat ca fiind un „al[t] apara[t] care se poartă, se du[ce] în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, în sensul poziției 9021 din NC.

În aceste condiții, Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Financiar din Hamburg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Noțiunea de «aparate de ortopedie» de la poziția 9021 din [NC] trebuie interpretată în sensul că include și un braț robotizat fixat pe un scaun cu rotile care permite persoanei dependente de scaunul cu rotile să îndeplinească funcțiile unui braț natural și/sau ale unei mâini naturale? 2) În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare, noțiunea de «alte aparate [pentru] compensarea unei deficiențe sau infirmități” de la poziția 9021 din [NC] trebuie interpretată în sensul că include și un braț robotizat fixat pe scaunul cu rotile care permite persoanei dependente de scaunul cu rotile să îndeplinească funcțiile unui braț natural și/sau ale unei mâini naturale?”

Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă poziția 9021 din NC trebuie interpretată în sensul că expresiile „[a]rticole și aparate de ortopedie” și „alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, menționate de această poziție, acoperă un braț robotizat fixat pe un scaun cu rotile electric care este acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale pentru a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte.

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când instanța Uniunii este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză potrivit NC decât în a efectua ea însăși o astfel de clasificare. Această clasificare este rezultatul unei aprecieri pur factuale, pe care instanța Uniunii nu are competența să o efectueze în cadrul unei trimiteri preliminare (a se vedea Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 33 și jurisprudența citată).

Trebuie în egală măsură amintit că, în conformitate cu Regula generală nr. 1 pentru interpretarea NC, clasificarea tarifară a mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a acestor mărfuri trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole corespunzătoare. Destinația produsului în cauză poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare în măsura în care este inerentă acestui produs și trebuie apreciată în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 34 și jurisprudența citată).

În plus, Curtea a statuat în repetate rânduri că, deși Notele explicative ale SA și ale NC nu au forță obligatorie, ele constituie instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente utile pentru interpretarea acestuia (a se vedea Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 35 și jurisprudența citată).

În conformitate cu textul poziției 9021 din NC, aceasta cuprinde „[a]rticole și aparate de ortopedie, inclusiv centurile și bandajele medico‑chirurgicale și cârjele; atele, gutiere și alte articole și aparate pentru fracturi; articole și aparate de proteză; aparate pentru facilitarea auzului surzilor și alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”.

În speță, brațul robotizat în discuție în litigiul principal nu este vizat în mod explicit nici de textul poziției 9021 din NC, nici de cel al notelor la capitolul 90 din NC, nici de Notele explicative ale NC.

Prin urmare, trebuie să se examineze dacă, având în vedere caracteristicile și proprietățile obiective ale acestui braț robotizat, astfel cum sunt descrise de instanța de trimitere, se poate considera că el îndeplinește caracteristicile produselor vizate de poziția 9021 din NC.

În ceea ce privește caracteristicile și proprietățile obiective ale unui braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal, din decizia de trimitere reiese că acest braț este un dispozitiv tehnic care are o structură compusă din șase articulații motorizate, o „mână” cu două sau trei „degete” motorizate și o bază cu conexiuni externe, în special pentru dispozitivul de control, prizele USB sau alimentarea electrică, care se fixează pe un scaun cu rotile electric și care poate fi acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale de către persoane afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin absența unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele, în scopul de a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte.

În primul rând, în ceea ce privește „[a]rticole[le] și aparate[le] de ortopedie, inclusiv […] cârjele”, în sensul poziției 9021 din NC, reiese atât din cuprinsul punctului I din Notele explicative ale SA referitoare la poziția 9021 din acest sistem, cât și din cuprinsul notei nr. 6 la capitolul 90 din NC că aceste articole și aparate de ortopedie sunt printre altele articolele și aparatele care servesc „la prevenirea sau corectarea diformităților corporale”. În această privință, instanța de trimitere are îndoieli în special cu privire la aspectul dacă brațul robotizat în discuție în litigiul principal are funcția de a corecta o diformitate corporală sau o deficiență fizică a persoanei în cauză.

Or, în speță, trebuie să se constate că caracteristicile și proprietățile obiective ale unui braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal nu corespund celor ale „[a]rticole[lor] și aparate[lor] de ortopedie”, astfel cum sunt definite de textele poziției 9021 din NC, punctului I din Notele explicative ale SA referitoare la poziția 9021 din acest sistem și notei nr. 6 la capitolul 90 din NC.

Astfel, primo, din caracteristicile și din proprietățile obiective ale unui braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal, astfel cum sunt descrise în decizia de trimitere și rezumate la punctul 33 de mai sus, reiese că funcția principală a acestuia este de a servi ca dispozitiv tehnic acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale pentru a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte.

Deși un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal poate fi acționat și de persoane afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele și, prin aceasta, ameliorează, în mod indiscutabil, confortul de viață al acestor persoane, nu pare că funcția sa principală, care este aceea de a servi ca dispozitiv tehnic acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale pentru a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte, permite corectarea unei deficiențe sau a unei infirmități în sensul poziției 9021 din NC, în speță cea caracterizată de brațe imobile sau lipsă, ci doar permite atenuarea efectelor unei asemenea deficiențe sau ale unei asemenea infirmități.

Secundo, Notele explicative ale NC precizează, în ceea ce privește subpoziția 90211010, că „[a]rticole[le] și aparate[le] de ortopedie” trebuie să împiedice în totalitate o mișcare specifică a părții de corp cu deficiențe sau dizabilități (de exemplu articulații, ligamente sau tendoane) pentru a exclude producerea altor răniri sau diformități corporale sau agravarea acestora.

Cu toate acestea, trebuie să se constate că un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal nu pare să îndeplinească astfel de caracteristici, din moment ce, astfel cum s‑a arătat la punctul 33 de mai sus, rezultă că un asemenea braț robotizat poate fi acționat, printre altele, prin intermediul unei manete (joystick), așa încât el nu împiedică în totalitate o mișcare specifică a brațului cu deficiențe sau cu dizabilități, ci, dimpotrivă, poate impune o asemenea mișcare.

Tertio, nu se opun unei astfel de constatări Notele explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC, potrivit cărora aparatele care se încadrează la această poziție trebuie „[să] prei[a] sau [să] înlocui[ască] într‑adevăr funcționarea părții de corp deficiente sau infirme”, iar nu doar să servească „la atenuarea efectelor unei deficiențe sau ale unei infirmități”.

În această privință, este necesar să se constate că locuțiunea adverbială „într‑adevăr” care figurează în Notele explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC lasă să se înțeleagă că, pentru a se putea încadra la poziția 9021 din NC, un produs trebuie să preia sau să înlocuiască în totalitate funcționarea părții de corp cu deficiențe sau dizabilități.

În speță, după cum reiese din caracteristicile și din proprietățile obiective ale unui braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal, astfel cum sunt descrise în decizia de trimitere și rezumate la punctul 33 de mai sus, acesta este fixat pe un scaun cu rotile electric și acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale. El este utilizat ca dispozitiv tehnic de asistență de către persoanele afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele, care îl pot dirija prin intermediul acestei manete (joystick) sau al acestei comenzi occipitale pentru a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte. Astfel, un asemenea braț robotizat nu pare că preia sau că înlocuiește într‑adevăr funcționarea părții de corp deficiente sau infirme în sensul Notelor explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC, în speță brațele imobile sau lipsă, ci servește doar la atenuarea efectelor unei deficiențe sau ale unei infirmități caracterizate prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele.

Quarto, în ceea ce privește destinația esențială a articolelor și a aparatelor de ortopedie, din notele explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC rezultă că aceste articole și aparate corespund produselor care sunt special concepute pentru un anumit scop ortopedic, spre deosebire de produsele obișnuite care ar putea fi folosite în scopuri diferite.

În această privință, Curtea a statuat deja că criteriile susceptibile să diferențieze produsele simple sau obișnuite de cele care îndeplinesc o funcție medicală includ metoda de fabricare a produsului în cauză, natura materiilor componente ale acestuia, posibilitatea sa de adaptare la handicapurile pe care are ca scop să le corecteze sau alte caracteristici particulare, în special specificitatea funcției sale (Hotărârea din 7 noiembrie 2002, Lohmann și Medi Bayreuth, C‑260/00-C‑263/00, EU:C:2002:637, punctul 39).

În plus, Curtea a statuat de asemenea că articolele care se încadrează la poziția 9021 din NC au ca punct comun faptul că sunt special adaptate la handicapurile pe care au ca scop să le corecteze și sunt special concepute pentru o anumită persoană (Hotărârea din 24 martie 1994, 3M Medica, C‑148/93, EU:C:1994:123, punctul 12).

În speță, având în vedere caracteristicile și proprietățile obiective ale brațului robotizat în discuție în litigiul principal, astfel cum sunt descrise în decizia de trimitere și rezumate la punctul 33 de mai sus, și ținând seama de faptul că acest braț robotizat nu permite corectarea anumitor diformități corporale, și anume lipsa unor brațe funcționale sau incapacitatea de a utiliza brațele, în conformitate cu nota nr. 6 la capitolul 90 din NC, acest braț robotizat nu pare că a fost special conceput pentru un anumit scop ortopedic sau pentru o anumită persoană și nici că este special adaptat la un handicap.

Quinto, în ceea ce privește comparația, făcută de instanța de trimitere, cu cârjele, menționate expres la poziția 9021 din NC, și cu cadrele pentru deplasare cu rotile, ca „articole [sau] aparate de ortopedie” în sensul acestei poziții, Curtea a statuat, pe de o parte, că funcția principală a cârjelor este aceea de a compensa o deficiență sau o infirmitate a membrelor inferioare, astfel încât o persoană afectată de un astfel de handicap să poată, cu ajutorul cârjelor, să meargă singură (Hotărârea din 22 decembrie 2010, Premis Medical, C‑273/09, EU:C:2010:809, punctul 51).

Pe de altă parte, Curtea a arătat că funcția principală a cadrului pentru deplasare cu rotile este de asemenea de a servi drept sprijin unei persoane pentru mers. Chiar dacă, spre deosebire de cârje, cadrul pentru deplasare cu rotile presupune folosirea celor două membre inferioare, el compensează, precum cârjele, o deficiență sau o infirmitate care constă în general în imposibilitatea pentru persoana în cauză de a coordona mișcarea membrelor inferioare menținând echilibrul indispensabil mersului (Hotărârea din 22 decembrie 2010, Premis Medical, C‑273/09, EU:C:2010:809, punctul 52).

Rezultă că un cadru pentru deplasare cu rotile dă unei persoane posibilitatea să compenseze absența echilibrului indispensabil mersului astfel încât să îi permită să meargă singură. În măsura în care capacitatea de a compensa absența echilibrului în mers este inerentă mersului însuși, un astfel de cadru pentru deplasare cu rotile îndeplinește o funcție similară celei a cârjelor. Cu alte cuvinte, un cadru pentru deplasare cu rotile permite unei persoane să execute o performanță constând în a se deplasa în siguranță pe propriile picioare, pe când, fără acest sprijin, la fel ca fără sprijinul unor cârje, această persoană, ținând seama de starea sa de sănătate, nu ar fi capabilă de o atare performanță (Hotărârea din 22 decembrie 2010, Premis Medical, C‑273/09, EU:C:2010:809, punctele 53 și 54).

În schimb, având în vedere caracteristicile și proprietățile obiective ale unui braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal, astfel cum sunt descrise în decizia de trimitere și rezumate la punctul 33 de mai sus, un asemenea braț robotizat, care este utilizat ca dispozitiv tehnic de asistență, nu are – asupra aptitudinii persoanei afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele de a executa ea însăși gesturi cotidiene care implică brațul sau mâna pe care infirmitatea sa nu îi permite să le efectueze – niciun efect similar celui pe care cârjele și cadrul pentru deplasare cu rotile, care se încadrează în „[a]rticole și aparate de ortopedie”, în sensul poziției 9021 din NC, îl au asupra capacității unei persoane de a se deplasa singură, în siguranță, pe propriile picioare, pentru a compensa o deficiență sau o infirmitate de care este afectată.

Rezultă că un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal nu se poate încadra la „[a]rticole și aparate de ortopedie” în sensul poziției 9021 din NC.

În al doilea rând, după cum s‑a constatat la punctele 40 și 41 de mai sus, în ceea ce privește „alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, din Notele explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC reiese că, în sensul acestei poziții, prin „compensarea unei deficiențe sau a unei infirmități” se înțelege doar aparatele care preiau sau înlocuiesc într‑adevăr funcționarea părții de corp deficiente sau infirme. Sunt, cu toate acestea, excluse de la această poziție aparatele care servesc doar la atenuarea efectelor unei deficiențe sau ale unei infirmități.

În această privință, primo, așa cum reiese din cuprinsul punctului 42 de mai sus, un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal nu pare că preia sau că înlocuiește într‑adevăr funcționarea părții de corp deficiente sau infirme în sensul Notelor explicative ale NC referitoare la poziția 9021 din NC, în speță brațele imobile sau lipsă, ci servește doar la atenuarea efectelor unei deficiențe sau ale unei infirmități caracterizate prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele.

Secundo, este necesar să se arate că din modul de redactare a poziției 9021 din NC reiese că caracteristica aparatelor indicate la această poziție constă în faptul că ele se poartă, se duc în mână sau se implantează în organism.

În această privință, din cuprinsul punctului V din Notele explicative ale SA referitoare la poziția 9021 din acest sistem reiese că fac parte din această poziție printre altele „aparatele destinate să faciliteze fonațiunea persoanelor care au pierdut capacitatea de folosire a corzilor vocale, ca urmare a unui traumatism sau a unei intervenții chirurgicale”, „aparatele de tipul pacemaker”, „aparatele care permit nevăzătorilor să se ghideze” și „aparatele de implantat în organism destinate să susțină sau să înlocuiască funcția chimică a anumitor organe”.

Decurge din ceea ce precedă că trebuie clasificate la poziția 9021 din NC produsele care sunt susceptibile să fie implantate în organism, care se duc în mână sau care sunt fixate direct pe corpul persoanei în cauză în vederea înlocuirii unei părți de corp infirme sau a preluării funcției acesteia, ceea ce, pe cale de consecință, le distinge de produsele obișnuite.

În speță, din descrierea menționată în decizia de trimitere și rezumată la punctul 33 de mai sus reiese că un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal este fixat pe un scaun cu rotile electric și este acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale. Astfel, un atare braț robotizat nu este legat în mod direct de corpul persoanei în cauză, întrucât nici nu se duce în mână, nici nu se poartă, nici nu se implantează în organism. După cum a arătat în esență Comisia în observațiile sale scrise, un asemenea braț robotizat, fixat pe un scaun cu rotile electric, iar nu pe corpul persoanei afectate de o deficiență sau de o infirmitate caracterizată prin lipsa unor brațe funcționale sau prin incapacitatea de a utiliza brațele, nu prezintă o legătură fizică directă și durabilă suficientă cu corpul persoanei în cauză.

Pe de altă parte, o atare legătură fizică directă și durabilă nu ar putea fi stabilită nici printr‑o manetă (joystick) sau printr‑o comandă occipitală. Într‑adevăr, contactul cu corpul persoanei în cauză stabilit în acest mod este instantaneu și se limitează la timpul necesar pentru a efectua comanda pentru a face să funcționeze un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal.

Rezultă că un braț robotizat precum cel în discuție în litigiul principal nu poate intra în categoria „alt[or] aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, în sensul poziției 9021 din NC.

Având în vedere ceea ce precedă, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că poziția 9021 din NC trebuie interpretată în sensul că expresiile „[a]rticole și aparate de ortopedie” și „alte aparate care se poartă, se duc în mână sau care se implantează în organism pentru compensarea unei deficiențe sau infirmități”, menționate de această poziție, nu acoperă un braț robotizat fixat pe un scaun cu rotile electric care este acționat prin intermediul unei manete (joystick) sau al unei comenzi occipitale pentru a executa mișcări care le imită pe cele ale unui braț uman pentru a manipula anumite obiecte.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI(Camera a cincea, judecând în complet de cinci judecători)

3 iunie 2026 ( *1 )

Hotărâre

Cadru juridic

Dreptul internațional

Dreptul Uniunii

NC

Notele explicative ale NC

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la cheltuielile de judecată