Hotărârea Tribunalului (Camera a doua extinsă) din 10 iunie 2026.#Direktor na TD Mitnitsa Ruse pri Agentsia „Mitnitsi” împotriva „Kronospan Bulgaria” EOOD.#Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Nomenclatura combinată – Poziția 3921 – Alte plăci, foi, folii, pelicule, benzi și lame din materiale plastice – Poziția 4811 – Hârtii și cartoane cretate, impregnate sau acoperite cu materiale plastice – Produs constituit din materiale diferite – Hârtie decorativă impregnată cu rășină.#Cauza T-304/25.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea pozițiilor 3921 și 4811 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunea care rezultă din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1998 al Comisiei din 20 septembrie 2022 (JO 2022, L 282, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Direktor na TD Mitnitsa Ruse pri Agentsia „Mitnitsi” (directorul Direcției teritoriale vamale Ruse din cadrul Agenției Vămilor, Bulgaria, denumit în continuare „directorul vămii din Ruse”), pe de o parte, și „Kronospan Bulgaria” EOOD, societate de drept bulgar, pe de altă parte, în legătură cu o decizie prin care i s‑a impus acesteia din urmă plata unor taxe vamale suplimentare în cuantum de 4229,67 leva (BGN) (aproximativ 2120 de euro) și a taxei pe valoarea adăugată (TVA) în cuantum de 845,72 BGN (aproximativ 425 de euro), împreună cu dobânzile aferente.

Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), instituit prin Convenția pentru înființarea unui Consiliu de Cooperare Vamală, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. SA a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 (JO 1987, L 198, p. 3, denumită în continuare „Convenția privind SA”), aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA, instituit la articolul 6 din această convenție.

În temeiul articolului 3 alineatul (1) litera (a) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, în primul rând, prin utilizarea tuturor pozițiilor și a subpozițiilor SA, fără completări sau modificări, precum și a codurilor numerice aferente acestora, în al doilea rând, prin aplicarea regulilor „generale pentru interpretarea SA”, precum și a tuturor notelor de secțiuni, de capitole și de subpoziții, fără să modifice domeniul de aplicare al acestora, iar în al treilea rând, prin respectarea ordinii de numerotare a SA.

Regula 2 din regulile generale pentru interpretarea SA prevede: „(a) […] (b) Orice mențiune la un material de la o poziție determinată se referă la acest material fie în stare pură, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice mențiune la produse dintr‑un anumit material se referă la produsele alcătuite în întregime sau parțial din acest material. Clasificarea acestor produse amestecate sau a articolelor asociate se efectuează în conformitate cu principiile enunțate la regula 3.”

Regula 3 din Regulile generale pentru interpretarea SA are următorul cuprins: „Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează: (a) poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte din articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă. (b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, atunci când este posibilă efectuarea acestei determinări. (c) În cazul în care regulile 3 (a) și 3 (b) nu pot fi aplicate pentru efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.”

Nota explicativă referitoare la regula 3 (b) din regulile generale pentru interpretarea SA prevede: „VI) Această a doua metodă de clasificare se aplică numai în cazul: 1) produselor amestecate; 2) articolelor compuse din materiale diferite[.] […] VIII) Factorul care determină caracterul esențial variază în funcție de tipul de marfă. De exemplu, poate fi dat de natura materialelor componente sau a articolelor care îl compun, de volumul lor, de cantitatea lor, de greutatea lor sau de valoarea lor, de importanța unui material constitutiv în raport cu utilizarea mărfurilor. […]”

Secțiunea VII din SA se intitulează „Materiale plastice și articole din material plastic; cauciuc și articole din cauciuc”.

Capitolul 39 din secțiunea VII din SA, intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”, cuprinde următoarea poziție și următoarea subpoziție: „3921 Alte plăci, foi, folii, pelicule și benzi din materiale plastice […] 3921.90 – Altele[.]”

Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 39 prevăd printre altele următoarele: „Prezentul capitol acoperă, de asemenea, următoarele produse, indiferent dacă au fost obținute printr‑o singură operațiune sau printr‑o serie de operațiuni succesive, cu condiția ca acestea să păstreze caracterul esențial al articolelor din material plastic: (a) […] (b) Plăcile, foliile etc. din materiale plastice, care conțin intercalări de materiale precum folii metalice, hârtie, carton. Sunt excluse din prezentul capitol produsele constituite din hârtie sau carton acoperit cu un strat subțire protector al materialelor plastice pe ambele fețe, cu condiția să păstreze caracterul esențial al hârtiei sau al cartonului (în general poziția 4811). (c) Plăcile, foliile, benzile etc. din materiale plastice stratificate care conțin hârtie sau carton și produsele constituite dintr‑un strat de hârtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, atunci când grosimea acestuia din urmă depășește jumătate din grosimea totală, altele decât tapetele de la poziția 4814. (d) Produsele obținute prin comprimarea fibrelor de sticlă sau care constau în foi de hârtie impregnate în prealabil cu material plastic, cu condiția totuși ca acestea să fie dure și rigide; dacă, dimpotrivă, păstrează caracteristicile hârtiei sau ale articolelor din fibră de sticlă, acestea rămân clasificate la capitolul 48 sau 70, după caz.”

Potrivit notelor explicative ale SA privind poziția 3921: „Prezenta poziție cuprinde plăcile, foliile, peliculele, benzile și lamelele din materiale plastice, altele decât cele de la pozițiile 3918, 3919 sau 3920 sau din capitolul 54. Prin urmare, aceasta acoperă numai produsele alveolare sau cele care au fost întărite, stratificate, prevăzute cu un suport sau asociate în mod similar cu alte materiale.”

Secțiunea X din SA este intitulată „Pastă din lemn sau din alte materiale fibroase celulozice; hârtie sau carton reciclabile (deșeuri și maculatură); hârtie și carton și articole din acestea”.

Capitolul 48 din secțiunea X din SA, intitulat „Hârtie și carton; articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton”, cuprinde următoarea poziție și următoarele subpoziții: „4811 Hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, cretate, impregnate, acoperite, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, având orice dimensiuni, altele decât produsele de tipul celor descrise la pozițiile 4803, 4809 sau 4810: […] 4811.49 – – Altele – Hârtii și cartoane, cretate, impregnate sau acoperite cu materiale plastice (cu excepția adezivilor): […] 4811.59 – – Altele[.]”

Notele explicative ale SA referitoare la capitolul 48 prevăd următoarele: „2. Capitolul nu cuprinde: […] (g) materialele plastice stratificate care conțin hârtie sau carton, produsele constituite dintr‑un strat de hârtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, atunci când grosimea acestuia din urmă depășește jumătate din grosimea totală, precum și produsele din aceste materiale, altele decât tapetul de la poziția 4814 (capitolul 39); […]”

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 4811 au următorul cuprins: „Hârtia și cartonul se încadrează la această poziție numai dacă sunt prezentate sub formă de benzi, role sau foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, de orice dimensiune. [P]rezenta poziție cuprinde următoarele produse prezentate în bobine, rulouri sau foi: […] C) Hârtia, cartonul, vata de celuloză și învelișurile din fibre de celuloză acoperite sau îmbrăcate, cu condiția ca, în cazul hârtiei sau cartonului acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, grosimea acestuia din urmă să nu depășească jumătate din grosimea totală [a se vedea nota 2 litera (g) din prezentul capitol]. […]”

Potrivit articolului 57, intitulat „Clasificarea tarifară a mărfurilor”, din Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii (JO 2013, L 269, p. 1): „(1) În sensul aplicării Tarifului vamal comun, clasificarea tarifară a mărfurilor reprezintă identificarea unei subpoziții sau a altei subdiviziuni a Nomenclaturii combinate în care mărfurile trebuie clasificate. (2) […] (3) Subpoziția sau o altă subdiviziune determinată conform alineatelor (1) și (2) este utilizată pentru aplicarea măsurilor anexate respectivei subpoziții. (4) Comisia poate adopta măsuri pentru stabilirea clasificării tarifare a mărfurilor în conformitate cu alineatele (1) și (2).”

Astfel cum rezultă din articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, NC, instituită de Comisia Europeană, reglementează clasificarea tarifară a mărfurilor importate în Uniunea Europeană. Potrivit articolului 3 alineatul (1) din acest regulament, nomenclatura preia pozițiile și subpozițiile compuse din șase cifre din SA, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni care îi sunt proprii.

Din dosarul de care dispune Tribunalul reiese că versiunea NC aplicabilă faptelor în discuție în litigiul principal este cea rezultată din Regulamentul de punere în aplicare 2022/1998.

Titlul I din partea I din NC cuprinde o secțiune A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate”, care prevede: „Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată se efectuează în conformitate cu următoarele principii: 1. Enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli. […] 2. […] (b) Orice mențiune la un material de la o poziție determinată se referă la acest material fie în stare pură, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice mențiune la produse dintr‑un anumit material se referă la produsele alcătuite în întregime sau parțial din acest material. Clasificarea acestor produse amestecate sau a articolelor asociate se efectuează în conformitate cu principiile enunțate la regula 3. 3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează: (a) poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă; (b) produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări; (c) în cazul în care regulile 3 (a) și 3 (b) nu permit efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. […]”

Capitolul 39 din NC este intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”.

Nota 1 din capitolul 39 din NC prevede următoarele: „În nomenclatură, «materiale plastice» înseamnă materialele clasificate la pozițiile 3901-3914 care, supuse unei influențe exterioare (în general căldură și presiune, cu utilizarea unui solvent sau plastifiant, după caz), sunt capabile sau au fost capabile, în momentul polimerizării sau într‑un stadiu ulterior, să adopte prin mulare, turnare, profilare, laminare sau orice alt procedeu o formă pe care o păstrează și după ce această influență a încetat să acționeze.”

Poziția 3921 din NC are următorul cuprins: Cod NC Denumirea mărfurilor Rata dreptului convențional (%) Unitate suplimentară 3921 Alte plăci, folii, pelicule, benzi și lame din materiale plastice: – Produse alveolare: […] […] […] […] 3921 90 — Altele: – – Din produse de polimerizare, de reorganizare sau de condensare, chiar modificate chimic: […] […] […] […] 3921 90 49 – – – – Altele 6,5 -

Capitolul 48 din NC este intitulat „Hârtie și carton; articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton”.

Notele capitolului 48 din NC prevăd următoarele: „1. […] 2. Capitolul nu cuprinde: […] (g) materialele plastice stratificate care conțin hârtie sau carton, produsele constituite dintr‑un strat de hârtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, atunci când grosimea acestuia din urmă depășește jumătate din grosimea totală, precum și produsele din aceste materiale, altele decât tapetul de la poziția 4814 (capitolul 39); […]”

Poziția 4811 din NC are următorul cuprins: Cod NC Denumirea mărfurilor Rata dreptului convențional (%) Unitate suplimentară 4811 Hârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, cretate, impregnate, acoperite, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, având orice dimensiuni, altele decât produsele de tipul celor descrise la pozițiile 4803, 4809 sau 4810: […] […] […] […] 4811 49 00 – – altele – Hârtii și cartoane, cretate, impregnate sau acoperite cu materiale plastice (cu excepția adezivilor): scutire - […] […] […] […] 4811 59 00 – – Altele scutire -

„Kronospan Bulgaria” a importat o marfă din Belarus, pe care a declarat‑o, la 15 mai 2023, ca fiind „hârtie impregnată cu melamină” și pe care a clasificat‑o la codul Tarifului integrat al Uniunii Europene (denumit în continuare „codul TARIC”) 4811590090 (denumit în continuare „produsul în cauză”). Ea a supus acest produs unei cote a taxei vamale de 0 % și TVA‑ului în cuantum de 13014,36 BGN (aproximativ 6500 de euro).

Un eșantion din produsul în cauză a fost prelevat în scopul verificării clasificării tarifare și a fost trimis Tsentralna mitnicheska laboratoria (Laboratorul Vamal Central, Bulgaria) pentru a fi analizat.

Potrivit concluziilor expertizei Laboratorului Vamal Central, prin aspectul său, produsul în cauză este asemănător unei folii de plastic, curbabilă, dar foarte fragilă. Materialul plastic a fost identificat ca rășină melamină-formaldehidă (denumită în continuare „rășina melamină”). Observația privind structura eșantionului analizat a arătat că acest produs era constituit din hârtie puternic impregnată cu această rășină, întrucât textura hârtiei a dispărut în întregime și nu putea fi recunoscută ca atare. Foliile se rupeau la îndoire și și‑au pierdut caracterul esențial de hârtie, și anume capacitatea de a se îndoi fără a se rupe. Potrivit expertizei menționate, produsul ar trebui clasificat în capitolul 39 din NC referitor la „materiale plastice și articole din material plastic”.

„Kronospan Bulgaria” și‑a exprimat dezacordul față de clasificarea Laboratorului Vamal Central. Aceasta a prezentat o analiză realizată în Grecia și a adresat întrebări suplimentare Laboratorului Vamal Central. Printr‑o notă de serviciu, acest laborator a furnizat explicații detaliate cu privire la clasificarea tarifară a produsului în cauză și a confirmat concluzia sa potrivit căreia caracteristicile obiective ale acestuia îndeplineau criteriile de clasificare la poziția 3921 subpoziția 392190 din NC.

Pe baza expertizei și a notei de serviciu a Laboratorului Vamal Central, directorul vămii din Ruse a adoptat la 4 decembrie 2023 o decizie prin care a refuzat codul TARIC 4811590090 declarat pentru produsul în cauză și i‑a atribuit noul cod TARIC 3921904900, stabilind cota taxelor vamale la 6,5 %, și anume un cuantum de 4229,67 BGN, iar TVA‑ul rămas de plătit la un cuantum de 845,72 BGN.

„Kronospan Bulgaria” a contestat decizia directorului vămii din Ruse la Administrativen sad Burgas (Tribunalul Administrativ din Burgas, Bulgaria). Societatea a prezentat o descriere a procesului tehnic de fabricație a produsului în cauză. Din această descriere reiese că produsul respectiv este o hârtie decorativă, îmbibată (impregnată) de rășini termoreactive cu o întărire incompletă a rășinii utilizate pentru laminarea plăcilor cu ajutorul preselor termice multistrat și cu ciclu scurt.

La cererea „Kronospan Bulgaria”, Administrativen sad Burgas (Tribunalul Administrativ din Burgas) a dispus efectuarea unei expertize judiciare chimice (denumită în continuare „expertiza judiciară”). Această expertiză a privit eșantionul analizat de Laboratorul Vamal Central, precum și un eșantion, furnizat de „Kronospan Bulgaria”, dintr‑o marfă fabricată de același fabricant precum cel al mărfii analizate de acest laborator.

Potrivit expertului, eșantionul furnizat de „Kronospan Bulgaria” este constituit din folii dure și fragile de culoare albă, iar eșantionul analizat în cadrul expertizei vamale a Laboratorului Vamal Central este un material fragil de culoare cafenie. Cele două produse au o suprafață netedă, spre deosebire de hârtie. Cele două eșantioane impregnate cu rășină melamină au un strat central de hârtie, impregnată cu rășină, și două straturi superficiale constituite din aceeași rășină în stare pură. Potrivit expertului, prezența rășinii melamină a fost constatată din punct de vedere calitativ în cadrul expertizei vamale. Analiza stratului superficial al celor două eșantioane impregnate cu rășină melamină a arătat că singura diferență dintre aceste eșantioane consta în absorbția superioară a eșantionului analizat de Laboratorul Vamal Central, ca urmare a unor procese de polimerizare suplimentare care ar fi cauzate de faptul că melamina-formaldehidă nu este un produs stabil. După două până la cinci luni, aceasta ar deveni un produs complet polimerizat și insolubil care nu mai este susceptibil de transformare ulterioară, cu alte cuvinte un produs care nu mai este apt să fie utilizat conform destinației sale.

Expertul a arătat de asemenea că determinarea cantitativă a conținutului eșantionului realizată de Laboratorul Vamal Central nu era exactă, întrucât metoda utilizată, prin dizolvare selectivă în acidul formic, era inadecvată. Acesta a stabilit, pentru eșantionul furnizat de „Kronospan Bulgaria”, un conținut aproximativ de rășină nepolimerizată de 10,4 %, de rășină polimerizată de 42,7 %, de apă de 8,4 % și de umpluturi minerale de 13,2 % și, pentru eșantionul analizat de Laboratorul Vamal Central, un conținut aproximativ de rășină polimerizată de 63,2 %, de apă de 9,1 % și de umpluturi minerale de 7,4 %. În plus, acesta a constatat că acest din urmă eșantion nu conținea rășină nepolimerizată. Expertul a arătat de asemenea că hârtia utilizată pentru fabricarea produsului era de calitate inferioară, cu un conținut important de materiale volatile (4 %) și de umpluturi minerale (26,7 %).

Administrativen sad Burgas (Tribunalul Administrativ din Burgas) a anulat, din cauza încălcării normelor fundamentale în cursul procedurii administrative, decizia directorului vămii din Ruse privind examinarea eșantionului de către Laboratorul Vamal Central.

În plus, Administrativen sad Burgas (Tribunalul Administrativ din Burgas) a considerat, pe baza descrierii procedeului tehnic și a expertizei judiciare, că produsul în cauză nu își pierduse calitatea de hârtie, dat fiind că, imediat după fabricarea sa și înainte de a fi utilizată în fabricarea de mobilier precum cel care dispune de un înveliș laminat, rășina pe hârtie nu era complet întărită. În consecință, acesta a concluzionat că nu era necesară modificarea codului TARIC declarat de „Kronospan Bulgaria”.

Directorul vămii din Ruse a formulat recurs împotriva hotărârii Administrativen sad Burgas (Tribunalul Administrativ din Burgas) la Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă, Bulgaria), care este instanța de trimitere.

Instanța de trimitere consideră că prezenta cauză ridică problema dacă clasificarea produsului în cauză trebuie efectuată în conformitate cu regula 3 (a) sau cu regula 3 (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, dacă notele explicative referitoare la capitolele 39 și 48 din SA sunt pertinente în speță și dacă este important dacă produsul în cauză și‑a pierdut sau nu calitatea de hârtie. Potrivit acestei instanțe, prezenta cauză ridică de asemenea problema dacă fragilitatea produsului în cauză, ca o caracteristică obiectivă a acestui produs, precum și natura compozită a produsului respectiv și destinația sa, ca înveliș laminat rezistent la apă și la căldură, constituie criterii care trebuie luate în considerare pentru a determina care este componenta acestui produs care îi conferă caracterul esențial.

Astfel, instanța de trimitere consideră că este necesar să se clarifice criteriile a căror aplicare va permite clasificarea corectă a produsului în cauză în NC.

În aceste condiții, Varhoven administrativen sad (Curtea Administrativă Supremă) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară: „[NC] trebuie interpretată în sensul că un produs care este descris de producător ca fiind hârtie decorativă îmbibată (impregnată) cu rășini termoreactive cu întărire incompletă a rășinii, utilizată pentru laminarea plăcilor cu ajutorul preselor termice multistrat și cu ciclu scurt, care reprezintă, potrivit unei expertize chimice judiciare, un material compozit (suport de hârtie impregnată cu rășină) cu două straturi de acoperire din rășină pură, în care polimerul sintetic (rășină) s‑a infiltrat în polimetrul natural (celuloză), trebuie clasificat la poziția 4811 sau la poziția 3921?”

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că un articol compozit constituit dintr‑un strat de hârtie decorativă impregnată cu rășini termoreactive și din două straturi superficiale de rășină pură cu întărire incompletă a rășinii și utilizat pentru laminarea plăcilor cu ajutorul preselor termice multistrat și cu ciclu scurt se încadrează la poziția 3921 din această nomenclatură sau la poziția 4811 din nomenclatura menționată.

Pentru a răspunde la întrebarea adresată, trebuie amintit că, atunci când instanța Uniunii este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă mai curând în a oferi clarificări instanței de trimitere cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia să clasifice în mod corect produsele în cauză potrivit NC decât în a efectua ea însăși o astfel de clasificare. Această clasificare rezultă dintr‑o apreciere pur factuală pe care Tribunalul nu are competența să o efectueze în cadrul unei trimiteri preliminare (a se vedea Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 33 și jurisprudența citată).

În conformitate cu regula 1 din Regulile generale pentru interpretarea NC, clasificarea mărfurilor se determină potrivit textelor pozițiilor și notelor de secțiuni sau de capitole din această nomenclatură. În interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere în general caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole (a se vedea Hotărârea din 28 noiembrie 2024, BG Technik, C‑129/23 și C‑567/23, EU:C:2024:995, punctul 39 și jurisprudența citată). Destinația produsului poate să constituie un criteriu obiectiv de clasificare, cu condiția să fie inerentă produsului respectiv, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea Hotărârea din 22 iunie 2023, PR Pet, C‑24/22, EU:C:2023:507, punctul 53 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 34 și jurisprudența citată).

În plus, deși notele explicative ale SA și notele explicative ale NC nu au forță obligatorie, acestea constituie instrumente importante pentru a asigura o aplicare uniformă a Tarifului vamal comun. Aceste note explicative pot oferi elemente valabile pentru interpretarea Tarifului vamal comun (a se vedea Hotărârea din 25 mai 2023, Danish Fluid System Technologies, C‑368/22, EU:C:2023:427, punctul 35 și jurisprudența citată, și Hotărârea din 8 mai 2025, Prisum Healthcare, C‑252/24, EU:C:2025:339, punctul 35 și jurisprudența citată).

În speță, din însuși modul de redactare a întrebării preliminare rezultă că produsul în cauză este un articol compozit, constituit dintr‑un strat de hârtie impregnată cu rășină melamină și din două straturi superficiale de rășină pură.

În ceea ce privește pozițiile din NC vizate în întrebarea preliminară, pe de o parte, din modul de redactare a poziției 3921 din această nomenclatură reiese că această poziție acoperă „[a]lte plăci, folii, pelicule, benzi și lame din materiale plastice”.

Poziția 3921 din NC face parte din capitolul 39 din nomenclatura menționată, intitulat „Materiale plastice și articole din material plastic”. În conformitate cu definiția noțiunii de „materiale plastice”, care figurează la nota 1 din acest capitol din NC, rășina melamină constituie un material plastic în măsura în care se încadrează la poziția 3909 din aceeași nomenclatură.

Pe de altă parte, din primul paragraf litera (b) al punctului referitor la materiale plastice combinate cu materiale, altele decât materialele textile, din notele explicative ale SA privind capitolul 39 reiese că acest capitol include printre altele „[p]lăcile, foliile etc. din materiale plastice, care conțin intercalări de materiale precum folii metalice, hârtie, carton”.

În plus, al doilea paragraf litera (b) al punctului referitor la materiale plastice combinate cu materiale, altele decât materialele textile, din notele explicative ale SA privind capitolul 39 prevede că „[s]unt excluse din prezentul capitol produsele constituite din hârtie sau carton acoperit cu un strat subțire protector al materialelor plastice pe ambele fețe, cu condiția să păstreze caracterul esențial al hârtiei sau al cartonului (în general poziția 4811)”.

În sfârșit, din primul paragraf litera (d) al punctului referitor la materiale plastice combinate cu materiale, altele decât materialele textile, din notele explicative ale SA privind capitolul 39 reiese că acest capitol include produsele constituite din foi de hârtie impregnate în prealabil cu material plastic, cu condiția totuși ca acestea să fie dure și rigide, iar dacă, dimpotrivă, aceste produse păstrează caracteristicile hârtiei, ele rămân clasificate la capitolul 48.

Prin urmare, din termenii poziției 3921, citiți în lumina notelor explicative ale NC referitoare la capitolul 39, reiese că această poziție include produse care conțin hârtie și material plastic, inclusiv foi de hârtie impregnate cu material plastic.

Pe de altă parte, poziția 4811 din NC face parte din capitolul 48 din această nomenclatură, care este intitulat „Hârtie și carton; articole din pastă de celuloză, din hârtie sau din carton”.

Din modul de redactare a poziției 4811 din NC reiese că această poziție acoperă în special „[h]ârtii, cartoane, vată de celuloză și straturi subțiri din fibre celulozice, cretate, impregnate, acoperite, colorate la suprafață, decorate la suprafață sau imprimate, în rulouri sau în foi de formă pătrată sau dreptunghiulară, având orice dimensiuni, altele decât produsele de tipul celor descrise la pozițiile 4803, 4809 sau 4810”.

Din modul de redactare a subpoziției 481149 din NC rezultă că poziția 4811 din NC acoperă în special hârtii și cartoane cretate, impregnate sau acoperite cu materiale plastice.

Având în vedere cele de mai sus și faptul că produsul în cauză este un articol compozit compus din hârtie și rășină melamină, acest produs pare susceptibil să fie clasificat la poziția 3921 sau la poziția 4811 din NC.

Astfel, este necesar să se efectueze clasificarea produsului în cauză în temeiul regulii 3 din Regulile generale pentru interpretarea NC, care prevede metodele de clasificare aplicabile atunci când un articol compozit pare să se încadreze la mai multe poziții. Literele (a)-(c) ale regulii 3 menționate stabilesc modalități de interpretare care prezintă, fiecare, un caracter subsidiar în raport cu cea care o precedă, în sensul că nu se poate recurge la una dintre aceste modalități decât dacă cea care o precedă în ordinea alfanumerică nu a permis determinarea clasificării tarifare aplicabile articolului în cauză (Hotărârea din 22 iunie 2023, PR Pet, C‑24/22, EU:C:2023:507, punctul 62).

Regula 3 (a) prima teză din Regulile generale pentru interpretarea NC prevede că poziția cea mai specifică are prioritate față de pozițiile cu un conținut mai general.

Regula 3 (a) a doua teză din Regulile generale pentru interpretarea NC precizează că, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care constituie un produs amestecat sau un articol compozit, aceste poziții trebuie considerate, în raport cu acest produs sau cu acest articol, ca fiind la fel de specifice, chiar dacă una dintre ele oferă, pe de altă parte, o descriere mai precisă sau mai completă.

Astfel, având în vedere regula 3 (a) a doua teză din Regulile generale pentru interpretarea NC și elementele care figurează la punctele 46 și 56 de mai sus, nici poziția 3921 din NC, nici poziția 4811 din aceasta nu poate fi considerată ca fiind „cea mai specifică”, în sensul regulii 3 (a) din Regulile generale pentru interpretarea NC.

În aceste condiții, în vederea clasificării tarifare a produsului în cauză, trebuie să se aplice regula 3 (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC (a se vedea punctul 57 de mai sus).

În temeiul regulii 3 (b) din Regulile generale pentru interpretarea NC, pentru a efectua clasificarea tarifară a produsului în cauză, este necesar să se stabilească, dintre materialele care îl compun, care este materialul care îi conferă caracterul esențial, determinare care se poate face punându‑se întrebarea dacă produsul, privat de una sau de alta dintre componentele sale, și‑ar păstra sau nu proprietățile care îl caracterizează. Astfel cum se arată la punctul VIII din nota explicativă a SA referitoare la regula 3 (b) din Regulile generale pentru interpretarea SA, care completează regula 3 (b) din regulile generale ale NC, factorul care determină caracterul esențial poate, în funcție de tipul de produs, să reiasă, de exemplu, din natura materialului constitutiv sau a articolelor care îl compun, din volumul, din cantitatea, din greutatea, din valoarea sau din importanța unuia dintre materialele constitutive în vederea utilizării acestui produs (a se vedea Hotărârea din 3 iunie 2021, BalevBio, C‑76/20, EU:C:2021:441, punctul 65 și jurisprudența citată).

În speță, în primul rând, din expertiza judiciară reiese că rășina melamină predomină cantitativ în produsul în cauză (a se vedea punctul 35 de mai sus).

În aceste condiții, împrejurarea că o materie este prezentă în proporție mai mare decât alta nu constituie decât un criteriu printre altele care trebuie luat în considerare pentru determinarea materialului care conferă produsului în cauză caracterul esențial (a se vedea în acest sens Hotărârea din 12 mai 2016, Toorank Productions, C‑532/14 și C‑533/14, EU:C:2016:337, punctul 57, și Hotărârea din 3 iunie 2021, BalevBio, C‑76/20, EU:C:2021:441, punctul 66).

În al doilea rând, instanța de trimitere a arătat că din expertiza judiciară reieșea că produsul în cauză era constituit din folii dure și fragile. Or, duritatea este în principiu o caracteristică a plasticului, nu a hârtiei, astfel cum reiese din primul paragraf litera (d) al punctului referitor la materiale plastice combinate cu materiale, altele decât materialele textile, din notele explicative ale SA privind capitolul 39, citat la punctul 51 de mai sus. Pe de altă parte, faptul că produsul este fragil întărește faptul că este vorba despre un produs rigid, iar nu despre un material flexibil, precum hârtia.

În al treilea rând, din decizia de trimitere reiese că produsul în cauză este destinat utilizării ca înveliș laminat rezistent la apă și la căldură pentru plăci aglomerate (a se vedea punctele 39 și 41 de mai sus). În plus, din dosarul de care dispune Tribunalul reiese că aceste panouri sunt destinate în principal fabricării de mobilier.

Or, rășina melamină pe care o conține produsul în cauză pare să aibă o importanță preponderentă în vederea utilizării menționate la punctul 66 de mai sus. Astfel, din dosarul de care dispune Tribunalul reiese că această rășină conferă produsului în cauză impermeabilitatea sa, precum și rezistența sa la căldură și la zgârieturi.

În schimb, caracteristicile care ar fi, potrivit observațiilor „Kronospan Bulgaria”, conferite produsului în cauză de hârtie, și anume culoarea și aspectul său estetic, par a avea o importanță secundară în vederea utilizării produsului în cauză, aspect a cărui verificare revine însă instanței de trimitere.

Rezultă din cele ce precedă că materialul plastic este susceptibil să confere produsului în cauză caracterul său esențial.

În aceste condiții, sub rezerva verificărilor efectuate de instanța de trimitere, produsul în cauză trebuie clasificat la poziția 3921.

Aceasta cu atât mai mult cu cât din primul paragraf literele (b) și (d) al punctului referitor la materiale plastice combinate cu materiale, altele decât materialele textile, din notele explicative ale SA privind capitolul 39 reiese că produsele nu pot fi clasificate în capitolul 48 decât dacă păstrează caracterul esențial al hârtiei (a se vedea punctele 50 și 51 de mai sus). Astfel, în speță, având în vedere duritatea, fragilitatea, precum și rezistența sa la apă, la căldură și la zgârieturi, produsul în cauză pare să fi pierdut caracterul esențial de hârtie, aspect a cărui verificare revine însă instanței de trimitere.

Prin urmare, un produs precum produsul în discuție nu este susceptibil să se încadreze la poziția 4811 din NC.

Această concluzie nu este repusă în discuție de nota 2 litera (g) din capitolul 48 din NC, invocată de „Kronospan Bulgaria”.

Desigur, în temeiul notei 2 litera (g) din capitolul 48 din NC, acesta nu cuprinde „materialele plastice stratificate care conțin hârtie sau carton, produsele constituite dintr‑un strat de hârtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, atunci când grosimea acestuia din urmă depășește jumătate din grosimea totală, precum și produsele din aceste materiale, altele decât tapetul de la poziția 4814 (capitolul 39)”.

Cu toate acestea, este cert, pe de o parte, că produsul în cauză nu este un material plastic stratificat care conține hârtie sau carton. Pe de altă parte, reiese din indicațiile instanței de trimitere că acesta nu poate fi calificat nici drept produs constituit dintr‑un strat de hârtie sau de carton acoperit sau îmbrăcat cu un strat de material plastic, în sensul notei 2 litera (g) din capitolul 48 din NC. Astfel, acest produs se caracterizează printr‑o compoziție mai complexă, dat fiind că este constituit dintr‑un strat de hârtie impregnată de material plastic și că este acoperit de material plastic pe ambele fețe. Acesta cuprinde, așadar, un strat de hârtie impregnată și două straturi de material plastic.

În aceste condiții, din moment ce stratul de hârtie conține de asemenea material plastic, această structură compozită nu corespunde ipotezelor vizate de nota 2 litera (g) din capitolul 48 din NC. Rezultă că această notă nu este determinantă pentru clasificarea produsului în cauză.

În sfârșit, concluzia care figurează la punctul 70 de mai sus este întărită de versiunea în limba engleză a avizului de clasificare al OMV nr. 3921.90/2 din 1986, inclus în anexa A.1 la observațiile Comisiei, potrivit căreia „foile constituite din hârtie puternic impregnată cu rășină melamină, care se rup la îndoire din cauza naturii lor fragile și care și‑au pierdut caracterul esențial de hârtie, utilizate pentru fabricarea de învelișuri laminate”, trebuie clasificate la subpoziția 392190 din SA.

În această privință, trebuie amintit că, deși avizele de clasificare emise în cadrul OMV nu sunt obligatorii pentru părțile contractante, ele constituie elemente importante de interpretare a domeniului de aplicare al diferitor poziții din NC (a se vedea în acest sens Ordonanța din 19 ianuarie 2005, SmithKline Beecham, C‑206/03, EU:C:2005:31, punctul 24 și jurisprudența citată).

Având în vedere considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la întrebarea preliminară că NC trebuie interpretată în sensul că un articol compozit constituit dintr‑un strat de hârtie decorativă impregnată cu rășini termoreactive și din două straturi superficiale de rășină pură cu întărire incompletă a rășinii și utilizat pentru laminarea plăcilor cu ajutorul preselor termice multistrat și cu ciclu scurt se încadrează la poziția 3921 din această nomenclatură, în măsura în care materialul plastic conferă acestui produs caracterul său esențial.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a doua, judecând în complet de cinci judecători)

10 iunie 2026 ( *1 )

Hotărâre

Cadru juridic

Dreptul internațional

Dreptul Uniunii

Regulamentul nr. 952/2013

NC

Litigiul principal și întrebarea preliminară

Cu privire la întrebarea preliminară

Cu privire la cheltuielile de judecată