Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 1 iulie 2026.#DecoTrend GmbH împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.#Desen sau model industrial al Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat reprezentând un abajur – Desene sau modele industriale anterioare care figurează în fasciculele unui brevet elvețian și ale unuia din Statele Unite – Motiv de nulitate – Caracter individual – Elemente ale fasciculelor unui brevet ce cuprind desenele sau modelele industriale anterioare care trebuie luate în considerare la aprecierea impresiei globale – Articolul 6 și articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002.#Cauza T-40/25.

Prin acțiunea întemeiată pe articolul 263 TFUE, reclamanta, DecoTrend GmbH, solicită anularea Deciziei Camerei a treia de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) din 8 noiembrie 2024 (cauza R 102/2023‑3) (denumită în continuare „decizia atacată”).

La 12 ianuarie 2022, intervenienta, B.K.Licht GmbH & Co. KG, a depus la EUIPO o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial al Uniunii Europene, înregistrat cu nr. 4 031 201-0004 în urma unei cereri depuse la 3 iunie 2017. Acest desen sau model industrial este reprezentat în următoarele imagini: Ilustrația 4.1 Ilustrația 4.2 Ilustrația 4.3 Ilustrația 4.4

Produsele pe care urmează să fie aplicat desenul sau modelul industrial a cărui nulitate a fost solicitată făceau parte din clasele 26-04 și 26-05 în sensul Aranjamentului de la Locarno din 8 octombrie 1968 privind clasificarea internațională a desenelor și modelelor industriale, cu modificările ulterioare, și corespundea, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri: – clasa 26-04: „Ghirlande electrice”; – clasa 26-05: „Abajur”.

Motivul invocat în susținerea cererii de declarare a nulității era cel prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale ale Uniunii Europene (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70), în versiunea anterioară intrării în vigoare a Regulamentului (UE) 2024/2822 al Parlamentului European și al Consiliului din 23 octombrie 2024 (JO L, 2024/2822), coroborat cu articolul 6 din Regulamentul nr. 6/2002.

În formularul prin care intervenienta a introdus cererea de declarare a nulității, aceasta a indicat că respectiva cerere se întemeiază pe un fascicul al brevetului nr. CH 132939, depus la Institut Fédéral de la Propriété Intellectuelle (Institutul Federal al Proprietății Intelectuale, IPI, Elveția) și divulgat la 16 iulie 1929. Ea a indicat de asemenea că cererea sa de declarare a nulității cuprinde mai multe anexe, inclusiv o anexă 2 privind motivul invocat în susținerea acestei cereri (a se vedea punctul 4 de mai sus). Această anexă 2 corespundea fasciculului brevetului menționat care cuprindea cinci ilustrații, în special cea de mai jos care era identificată ca „Fig. 1” (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial anterior D1”):

Mai precis, în formularul menționat la punctul 5 de mai sus, intervenienta a indicat totodată că motivarea cererii sale se afla în cele cinci anexe, și anume în fișierul cu denumirea „Begruendung Nichtigkeitsantrag.pdf” (motivarea cererii de declarare a nulității, denumită în continuare „anexa cuprinzând motivarea”), precum și în anexele 1, 3, 4 și 5.

La punctul II din anexa cuprinzând motivarea, intervenienta a arătat următoarele: „Desenul sau modelul industrial contestat este lipsit de caracter individual, întrucât produce aceeași impresie globală precum un desen sau model industrial anterior. În anexa 2, se atașează un fascicul al brevetului elvețian nr. 132939. […] Ilustrația 1 [Fig. 1] care figurează în acest fascicul al brevetului reprezintă forma de stea a abajurului și constituie, așadar, un desen sau model industrial anterior, în sensul articolului 6 din [Regulamentul nr. 6/2002]. Impresia globală produsă de acest desen sau model industrial anterior corespunde celei produse de desenul sau modelul industrial contestat.”

La punctul III din anexa cuprinzând motivarea, intervenienta a precizat următoarele: „În anexa 4, atașăm o copie a unui fasciculul al brevetului nr. 1653206 din Statele Unite […]. Acest fascicul a fost publicat la 20 decembrie 1927. Ilustrația 1 care figurează în acest fascicul constituie un alt desen sau model industrial anterior. Acest fascicul al brevetului provine de la același inventator precum fasciculul din brevetul elvețian. Reprezentarea din ilustrația 1 a fasciculului din brevetul din Statele Unite este foarte similară, dar nu este total identică. Totuși, și în acest caz, este reprezentată o stea a cărei impresie globală corespunde celei a desenului sau modelului industrial contestat.”

Această ilustrație 1 („Fig. 1”), inclusă în fasciculul din brevetul din Statele Unite menționat la punctul 8 de mai sus (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial anterior D2”), este următoarea:

La 17 noiembrie 2022, divizia de anulare a respins cererea de declarare a nulității.

La 16 ianuarie 2023, intervenienta a formulat o cale de atac la EUIPO împotriva deciziei diviziei de anulare.

Prin decizia atacată, camera de recurs a admis calea de atac, a anulat decizia diviziei de anulare și a trimis cauza la aceasta în vederea continuării procedurii de declarare a nulității. Astfel, camera de recurs a considerat în special că divizia de anulare și‑a bazat în mod eronat comparația între impresia globală produsă de desenul sau modelul industrial contestat, pe de o parte, și cea produsă de desenele sau modelele industriale anterioare, pe de altă parte, pe alte elemente ale fasciculelor brevetelor menționate la punctul 8 de mai sus decât desenele sau modelele industriale anterioare, și anume prezentarea scrisă a invenției și celelalte ilustrații care figurau în aceste fascicule ale brevetelor (punctele 40-43 și 50 din decizia atacată). Potrivit camerei de recurs, divizia de anulare ar fi trebuit să efectueze comparația cu privire la desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 pornind exclusiv de la acestea, din moment ce ele erau singurele ilustrații invocate de intervenientă în cererea sa de declarare a nulității. Deși desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 erau identice, cu excepția câtorva mici diferențe în nuanțele de gri, celelalte ilustrații care figurau de asemenea în fasciculele brevetelor în cauză erau evident diferite de desenele sau modelele industriale anterioare menționate (punctele 46, 47 și 50 din decizia atacată). Desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 erau lizibile fără a fi necesar să se recurgă la celelalte elemente ale fasciculelor brevetelor în cauză, și anume prezentarea scrisă a invenției și celelalte ilustrații care figurau în aceasta. Aceste desene sau modele industriale anterioare care prezentau o stea cu mai multe colțuri ar fi trebuit luate în considerare în vederea comparării cu desenul sau modelul industrial contestat (punctele 48 și 49 din decizia atacată). Prin urmare, decizia diviziei de anulare era afectată de o „gravă neregularitate de procedură”, astfel încât se impunea anularea acesteia și trimiterea cauzei diviziei de anulare spre reexaminare (punctele 51-53 din decizia atacată).

Reclamanta solicită Tribunalului: – anularea deciziei atacate; – obligarea EUIPO și, dacă este cazul, a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată.

EUIPO solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii; – obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată în cazul în care se organizează o ședință.

Intervenienta solicită Tribunalului: – respingerea acțiunii și declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat; – cu titlu subsidiar, respingerea acțiunii și trimiterea cauzei diviziei de anulare spre reexaminare; – obligarea reclamantei la plata tuturor cheltuielilor de judecată aferente procedurii de declarare a nulității.

Reclamanta invocă în esență două motive, întemeiate, primul, pe o eroare de drept în măsura în care camera de recurs a considerat că aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat trebuia efectuată numai în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, fără a ține seama de celelalte elemente ale fasciculelor brevetelor în cauză, și anume prezentarea scrisă a invenției și celelalte ilustrații care figurau în aceasta, și, al doilea, pe o eroare de drept în măsura în care camera de recurs a considerat, pe de o parte, că niciunul dintre desenele sau modelele industriale în conflict nu conținea caneluri concave sau reliefuri convexe și, pe de altă parte, că din desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu reieșea că acestea sunt pliabile.

Mai întâi, în măsura în care, la punctul 63 din cererea introductivă, reclamanta face trimitere la înscrisurile pe care le‑a prezentat în cursul procedurii în fața EUIPO, trebuie amintit că o cerere introductivă care face trimitere la astfel de înscrisuri este inadmisibilă atât timp cât trimiterea globală pe care o conține nu privește motivele și argumentele dezvoltate chiar în această cerere [a se vedea Hotărârea din 31 ianuarie 2019, Thun/EUIPO (Pește), T‑604/17, nepublicată, EU:T:2019:42, punctul 46 și jurisprudența citată].

În speță, reclamanta se limitează să facă o trimitere globală la toate înscrisurile pe care le‑a depus în cursul procedurii în fața EUIPO, fără a indica însă care pasaje exacte din aceste înscrisuri ar veni în susținerea unuia dintre motivele sau argumentele dezvoltate în cererea introductivă. Întrucât nu privește, așadar, motivele și argumentele dezvoltate în cererea introductivă, această trimitere globală este inadmisibilă în măsura în care reclamanta face referire la aceasta.

Prin intermediul primului motiv, reclamanta susține în esență că în speță camera de recurs a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a considerat că aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat trebuia efectuată numai în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2. Potrivit reclamantei, asemenea diviziei de anulare, camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare și celelalte elemente ale celor două fascicule ale brevetelor în cauză în care figurează aceste desene sau modele industriale anterioare, și anume prezentarea scrisă a invenției și celelalte ilustrații care figurează în aceasta.

Reclamanta arată că, în susținerea cererii de declarare a nulității, intervenienta ar fi invocat nu numai desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, ci brevetul elvețian și cel din Statele Unite, menționate la punctele 7 și, respectiv, 8 de mai sus, ale căror fascicule le‑ar fi prezentat ca anexele 2 și 4 la cererea menționată. Or, aceste fascicule nu ar conține numai cele două desene sau modele industriale anterioare D1 și D2, ci și alte reprezentări grafice ale invenției în cauză. Desenele sau modelele industriale anterioare menționate nu ar fi suficiente pentru a explica invenția care face obiectul fasciculelor brevetelor în cauză. După cum ar fi procedat în mod întemeiat divizia de anulare, ar fi necesar să se adauge la ele desemnarea și descrierea invenției, precum și reprezentările grafice corespunzătoare care ar explica obiectul acestei invenții și descrierea sa, în special prin „identificarea lor cu ajutorul literelor aplicate și” pe desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, care ar face trimitere la rândul lor la expunerea invenției, permițându‑se astfel înțelegerea reprezentărilor grafice.

Potrivit reclamantei, orice desen sau model industrial și orice drept anterior invocat în opoziție la înregistrarea unui desen sau model industrial trebuie să facă obiectul unei interpretări, în special pentru a determina, în mod clar și fără ambiguitate, impresia de ansamblu. Dacă dreptul anterior invocat împotriva înregistrării unui desen sau model industrial este un drept de proprietate tehnică, precum brevetele în cauză, ar trebui să se recurgă la percepția unor experți formați în mod specific, iar nu la cea a unui utilizator avizat. Mai precis, în cazul unui drept de proprietate tehnică, ar trebui ca „elementul asupra căruia persoana care solicită declararea nulității revendică o protecție susceptibilă să se opună protecției unui desen sau model industrial să fie clar și fără echivoc”. În acest cadru, ar fi necesară o examinare precisă a dreptului anterior. Atunci când acest drept anterior este un brevet, reprezentările obiectelor protejate de acesta nu ar trebui interpretate în mod izolat, ci ar trebui interpretate întotdeauna în contextul celorlalte elemente ale fasciculului brevetului în cauză.

Astfel, din fasciculele brevetului în cauză ar reieși în mod clar că ele urmăresc să protejeze o „stea luminoasă pliabilă” sau un „lampion pliabil” și că obiectul astfel vizat trebuie să prezinte o formă specială, dată fiind posibilitatea de a fi pliată. Desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu ar permite prin ele însele înțelegerea completă a invenției protejate de brevetele în cauză și ar fi necesar să se consulte fasciculele brevetelor aferente pentru a interpreta și a determina conținutul formei reprezentate de desenele sau modelele industriale menționate. Aceste desene sau modele industriale anterioare nu ar fi autonome față de descrierea și de toate celelalte reprezentări grafice care figurează în fasciculele brevetelor în cauză.

EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.

Potrivit articolului 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, sub rezerva aplicării dispozițiilor articolului 25 alineatele (2), (3), (4) și (5) din același regulament, orice persoană fizică sau juridică, precum și orice autoritate publică autorizată în acest sens poate prezenta EUIPO o cerere de declarare a nulității unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat.

În temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial al Uniunii Europene poate fi declarat nul dacă nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din același regulament.

În această privință, articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că un desen sau un model industrial este protejat printr‑un desen sau model industrial al Uniunii Europene numai dacă are caracter individual și de noutate.

Din modul de redactare a articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002 reiese că acest caracter individual trebuie apreciat în cazul unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat prin raportare la impresia globală pe care o produce asupra utilizatorului avizat și care trebuie să difere de impresia produsă de orice alt desen sau model făcut public înainte de data de depunere a cererii de înregistrare sau, dacă se revendică o prioritate, înainte de data de prioritate. Articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 precizează că trebuie să se ia în considerare, pentru aprecierea caracterului individual, gradul de libertate a autorului în elaborarea acestui desen sau model industrial.

După cum rezultă din jurisprudență, caracterul individual al unui desen sau model industrial rezultă dintr‑o impresie globală de diferență sau de lipsă a unui „déjà vu” din punctul de vedere al utilizatorului avizat, în raport cu orice anterioritate în cadrul patrimoniului de desene sau modele industriale, fără a ține seama de diferențele care rămân insuficient de marcate pentru a afecta impresia globală respectivă, deși acestea depășesc detalii nesemnificative, însă având în vedere diferențe suficient de marcate pentru a crea impresii de ansamblu diferite [a se vedea Hotărârea din 7 noiembrie 2013, Budziewska/OAPI – Puma (Felină în salt), T‑666/11, nepublicată, EU:T:2013:584, punctul 29 și jurisprudența citată].

Potrivit articolului 7 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, în scopul aplicării printre altele a articolului 6 din același regulament, se consideră că un desen sau model industrial a fost divulgat publicului dacă a fost publicat ca urmare a înregistrării sau în alt mod sau a fost expus, utilizat în comerț sau făcut public în orice alt mod înainte de data prevăzută în special la articolul 6 alineatul (1) litera (b) din regulamentul menționat, cu excepția situațiilor în care aceste acțiuni nu ar fi putut deveni cunoscute, în cursul normal al afacerilor, grupurilor specializate din sectorul în cauză care funcționează în Uniunea Europeană.

În speță, prin cererea sa de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat, care este un desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat (a se vedea punctul 2 de mai sus), intervenienta arată că, în mod contrar articolului 4 alineatul (1) și articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002, desenul sau modelul industrial contestat nu prezintă, la data depunerii cererii de înregistrare, un caracter individual în raport cu anumite desene sau modele industriale deja divulgate publicului (a se vedea punctul 4 de mai sus).

În acest context, s‑a statuat deja că, potrivit articolului 28 alineatul (1) litera (b) punctul (v) din Regulamentul (CE) nr. 2245/2002 al Comisiei din 21 octombrie 2002 privind normele de punere în aplicare a Regulamentului nr. 6/2002 (JO 2002, L 341, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 39, p. 14), atunci când o cerere de declarare a nulității unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat se întemeiază pe faptul că acest desen sau model industrial nu îndeplinește condițiile enunțate la articolele 5 și 6 din Regulamentul nr. 6/2002, cererea de declarare a nulității trebuie să cuprindă precizarea și reproducerea desenelor sau modelelor industriale anterioare care ar putea împiedica constatarea noutății sau a caracterului individual al desenului sau modelului industrial al Uniunii Europene înregistrat, precum și documentele care dovedesc existența respectivelor desene sau modele industriale anterioare (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 58). Revine persoanei care solicită declararea nulității sarcina de a furniza elementele de natură să demonstreze existența motivului de nulitate prevăzut la articolul 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, și anume cel care demonstrează că desenul sau modelul industrial contestat nu îndeplinește condițiile stabilite la articolele 4-9 din acest regulament (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctele 59 și 60).

Reiese de asemenea din jurisprudență că referirea din cuprinsul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002 la impresia globală pe care o produce asupra unui utilizator avizat „orice alt desen sau model industrial” care a fost făcut public trebuie interpretată în sensul că aprecierea caracterului individual al unui desen sau model industrial trebuie efectuată în raport cu unul sau mai multe desene sau modele industriale concrete, individualizate, determinate și identificate din ansamblul desenelor sau modelelor industriale divulgate anterior publicului (Hotărârea din 19 iunie 2014, Karen Millen Fashions,C‑345/13, EU:C:2014:2013, punctul 25; a se vedea prin analogie Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 61).

Trebuie amintit totodată că articolul 3 punctul 1 din Regulamentul nr. 6/2002 definește noțiunea de „desen sau model industrial” ca fiind „aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă în special caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine”. Rezultă că, în cadrul sistemului prevăzut de Regulamentul nr. 6/2002, aspectul exterior constituie elementul determinant al unui desen sau model industrial (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 62, Hotărârea din 8 martie 2018, DOCERAM, C‑395/16, EU:C:2018:172, punctul 25, și Hotărârea din 28 octombrie 2021, Ferrari, C‑123/20, EU:C:2021:889, punctul 30).

Este așadar esențial ca organele EUIPO să dispună de o imagine a desenului sau modelului industrial anterior, care trebuie să permită observarea aspectului exterior al produsului în care desenul sau modelul industrial este încorporat ori pe care trebuie aplicat și identificarea de o manieră precisă și certă a desenului sau modelului industrial anterior pentru a proceda, conform articolelor 5-7 din Regulamentul nr. 6/2002, la evaluarea noutății și a caracterului individual ale desenului sau modelului industrial contestat și la compararea pe care această evaluare o presupune a desenelor sau modelelor în cauză. Astfel, a examina aspectul dacă desenul sau modelul industrial contestat este într‑adevăr lipsit de noutate sau de caracter individual implică necesitatea de a avea la dispoziție un desen sau model industrial anterior precis și determinat (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 64).

Rezultă că părții care a formulat cererea de declarare a nulității îi revine obligația de a furniza EUIPO precizările necesare, în special identificarea și reproducerea precise și complete ale desenului sau modelului industrial a cărui anterioritate este invocată, pentru a demonstra că desenul sau modelul industrial contestat nu poate fi înregistrat în mod valabil (Hotărârea din 21 septembrie 2017, Easy Sanitary Solutions și EUIPO/Group Nivelles, C‑361/15 P și C‑405/15 P, EU:C:2017:720, punctul 65).

În consecință, în speță, îi revenea intervenientei, în calitate de parte care a solicitat declararea nulității desenului sau modelului industrial contestat, sarcina de a furniza EUIPO identificarea și reproducerea precise și complete ale desenelor sau modelelor industriale anterioare pe care intenționa să își întemeieze cererea de declarare a nulității, pentru ca EUIPO să îi poată verifica afirmațiile potrivit cărora desenul sau modelul industrial contestat nu prezintă caracter individual în sensul articolului 6 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002.

În acest scop, după cum s‑a amintit la punctele 5 și 8 de mai sus, intervenienta a făcut referire în cererea sa de declarare a nulității înainte de toate la un fascicul al unui brevet elvețian și a menționat de asemenea un fascicul al unui brevet din Statele Unite. Părțile nu contestă că aceste două fascicule ale brevetelor privesc aceeași invenție și că sunt, cel puțin în esență, identice.

Cu toate acestea, trebuie amintit că rezultă din articolul 52 alineatul (1) din Convenția privind eliberarea brevetelor europene, semnată la München (Germania) la 5 octombrie 1973, și din articolul 27 alineatul (1) din Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (JO 1994, L 336, p. 214, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 228), care constituie anexa 1 C la Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului (OMC), semnat la Marrakech (Maroc) la 15 aprilie 1994 și aprobat prin Decizia 94/800/CE a Consiliului din 22 decembrie 1994 privind încheierea, în numele Comunității Europene, referitor la domeniile de competența sa, a acordurilor obținute în cadrul negocierilor comerciale multilaterale din Runda Uruguay (1986-1994) (JO 1994, L 336, p. 1, Ediție specială, 11/vol. 10, p. 3), că un brevet poate fi obținut pentru orice invenție, de produs sau de procedeu, în toate domeniile tehnologice, cu condiția ca aceasta să fie nouă, să implice o activitate inventivă și să fie susceptibilă de aplicare industrială. Potrivit articolului 52 alineatul (2) litera (b) din convenția menționată, creațiile estetice nu sunt considerate invenții, în sensul articolului 52 alineatul (1) din această convenție. În plus, articolul 56 din aceeași convenție prevede că se consideră că o invenție implică o activitate inventivă dacă, pentru o persoană de specialitate, ea nu decurge de o manieră evidentă din stadiul tehnicii.

Astfel, EUIPO amintește în mod întemeiat că un brevet nu protejează aspectul exterior al unui produs, ci o invenție, și arată că ilustrațiile care figurează în fascicule brevetelor nu sunt prezentate decât cu titlu de exemplu și prezintă una sau mai multe forme ale acestei invenții. Aceste ilustrații pot să prezinte, așadar, și diferite aspecte exterioare ale aceluiași produs sau chiar produse diferite, susceptibile să concretizeze invenția protejată și ale cărei avantaje și dezavantaje sunt explicate în fasciculele menționate. Prin urmare, ilustrațiile care figurează într‑un fascicul al unui brevet nu privesc în mod necesar același desen sau model industrial. Revine, așadar, persoanei care solicită declararea nulității și care se referă la fasciculul unui brevet pentru a contesta caracterul individual al unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat sarcina de a identifica în mod precis dintre ilustrațiile care figurează într‑un asemenea fascicul desenele sau modelele industriale anterioare pe care le invocă în susținerea cererii sale.

În schimb, având în vedere modul de redactare a articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, din care rezultă în mod univoc că numai alte desene sau modele industriale divulgate anterior publicului se pot opune caracterului individual al unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat, un brevet sau un fascicul al unui brevet divulgat anterior publicului nu poate fi invocat ca atare pentru a nega caracterul individual al unui desen sau model industrial al Uniunii Europene înregistrat. Astfel, după cum susține în esență intervenienta, numai ilustrațiile care figurează într‑un fascicul al unui brevet pot să repună în discuție caracterul individual al unui desen sau model industrial contestat, deoarece examinarea chestiunii dacă un asemenea desen sau model industrial prezintă un atare caracter presupune compararea aspectului său exterior cu cel al unui produs precis [a se vedea în acest sens Hotărârea din 21 mai 2015, Senz Technologies/OAPI – Impliva (Umbrele), T‑22/13 și T‑23/13, EU:T:2015:310, punctul 24 (nepublicată)]. Deși aceste ilustrații reprezintă diferite moduri de realizare a unui produs în conformitate cu invenția vizată de brevetul în cauză, revine persoanei care solicită declararea nulității sarcina de a identifica în mod precis dintre aceste ilustrații acele desene sau modele industriale pe care înțelege să le invoce ca desene sau modele industriale anterioare în sensul articolului 6 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002.

În speță, reiese în mod univoc din pasajele citate la punctele 7 și 8 de mai sus și în special din cuprinsul punctelor II și III din anexa cuprinzând motivarea că intervenienta a considerat că numai cele două ilustrații 1 cuprinse în fasciculele brevetelor în cauză constituie desene sau modele industriale anterioare, în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002. După cum afirmă în mod întemeiat EUIPO și intervenienta, ea a arătat numai în ceea ce privește aceste ilustrații că impresia globală pe care o produc corespunde impresiei produse de desenul sau modelul industrial contestat, astfel încât numai aceste ilustrații constituie desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în speță (a se vedea punctele 5 și 9 de mai sus). Astfel, intervenienta a identificat în mod precis desenele sau modelele industriale anterioare pe care le‑a invocat în susținerea cererii de declarare a nulității.

Rezultă că trebuie respinse argumentele reclamantei prin care afirmă că intervenienta nu ar fi invocat, în susținerea cererii de declarare a nulității, numai desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, ci, la modul general, fasciculele brevetelor în cauză în care figurează acestea și, prin urmare, și celelalte ilustrații și descrierea invenției prezente în acestea.

În aceste împrejurări, contrar celor susținute de reclamantă, nu este necesar să se analizeze invenția protejată de brevetele în cauză, acestea din urmă nefiind invocate de intervenientă – și, în orice caz, nefiind relevante ca atare (a se vedea punctul 40 de mai sus) – ca desene sau modele industriale anterioare în sensul articolului 6 din Regulamentul nr. 6/2002.

Pentru același motiv, trebuie respins și argumentul reclamantei potrivit căruia trebuie să se recurgă la percepția unor experți formați în mod specific pentru a determina impresia globală produsă de brevetele în cauză. Intervenienta nu a invocat brevetele menționate ca atare în susținerea cererii de declarare a nulității, ci numai desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, pentru aprecierea cărora trebuie să fie avută în vedere percepția unui utilizator avizat (a se vedea punctul 32 de mai sus).

În sfârșit, în măsura în care reclamanta susține că desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu ar fi „lizibile” fără a se recurge la celelalte ilustrații și explicații care figurează și ele în fasciculele brevetelor în cauză, Tribunalul constată că, în mod evident, aceste desene sau modele industriale anterioare, reproduse la punctele 5 și 9 de mai sus, prezintă cu claritate o stea cu mai multe colțuri, dintre care se poate presupune că unele au o bază triunghiulară, în timp ce altele au o bază pătrată. Aceste desene sau modele industriale cuprind de asemenea hașurări pe anumite suprafețe, precum și linii punctate, ceea ce nu este neobișnuit pentru desenarea unei figuri tridimensionale.

Desigur, este adevărat că nu este posibil să se înțeleagă referirile la explicațiile care figurează în desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 sub forma unor litere fără a se recurge la aceste explicații care figurează în partea descriptivă a fasciculelor brevetelor în cauză, iar nu în desenele sau modelele industriale anterioare înseși. Totuși, aceste referiri nu împiedică nicidecum înțelegerea aspectului exterior al unui produs pe care i‑l conferă în special caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii sau materialelor produsului însuși sau ale ornamentației sale și, prin urmare, ale unui desen sau model industrial în sensul articolului 3 punctul 1 din Regulamentul nr. 6/2002.

Deoarece argumentele reclamantei în susținerea primului motiv se dovedesc, așadar, nefondate, rezultă că în mod întemeiat camera de recurs a considerat că aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat trebuia efectuată numai în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 și că celelalte elemente ale celor două fascicule ale brevetelor în cauză, cuprinzând aceste desene sau modele industriale anterioare, și anume prezentarea scrisă a invenției și celelalte ilustrații care figurau în acestea, nu puteau fi luate în considerare.

În consecință, primul motiv trebuie respins.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, reclamanta invocă erori de drept în măsura în care camera de recurs a considerat, pe de o parte, că niciunul dintre desenele sau modelele industriale în conflict nu conținea caneluri concave sau reliefuri convexe și, pe de altă parte, că din desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu reieșea că sunt pliabile.

Potrivit reclamantei, este cert că desenul sau modelul industrial contestat nu prezintă caneluri concave și că părțile sale sunt „drepte”. În ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, fără a face referire la fasciculele brevetelor în care figurează acestea, ci numai la desene, ar fi dificil să se înțeleagă motivul pentru care camera de recurs nu ar fi dorit să constate că ele conțin caneluri concave sau reliefuri convexe. Desenul sau modelul industrial anterior D1 nu ar fi reprezentarea unei stele oarecare, ci a unei „stele luminoase pliabile”, iar desenul sau modelul industrial anterior D2 ar viza în mod explicit un „lampion pliabil”. Or, o stea pliabilă prezintă în mod necesar caracteristici de proiectare specifice care permit plierea acesteia. Conceptul tehnic necesar pentru plierea formei „Annaberger Faltstern”, care ar fi vizată în mod clar de fasciculele brevetelor în cauză ce cuprind desenele sau modelele industriale anterioare menționate, ar fi recognoscibil numai pornind de la desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 care prezintă liniuțe și linii specifice direcționate către centru, identificate prin literele „n” și „o”. Litera „n” ar desemna relieful reprezentat prin hașurări, în timp ce litera „o” ar indica canelura corespunzătoare reliefului de la „n”. În timpul operațiunii de pliere a stelei, canelura s‑ar suprapune exact peste relief și, invers, relieful ar intra în canelură, această operațiune fiind singura care ar permite plierea stelei. Afirmația intervenientei potrivit căreia caracteristicile speciale de formă astfel amintite nu erau reprezentate în aceasta ar fi inexactă. Pliurile orientate spre interior și spre exterior, necesare pentru funcționarea formei „Annaberger Faltstern”, care ar fi brevetată, ar fi vizibile numai în desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, datorită liniuțelor, hașurărilor și liniilor orientate spre centru, fără a fi necesar să se facă referire la fascicule brevetelor în cauză. Aceste particularități ar lipsi din desenul sau modelul industrial contestat. Faptul că aceleași particularități sunt semnalate în mod expres prin literele „n” și „a” ar incita observatorul avizat să examineze mai îndeaproape desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 care ar reprezenta forma „Annaberger Faltstern”. Chiar și persoanele care nu deduc nici din particularitățile desenelor, care ar fi în mod clar vizibile, nici din identificarea prin litere că există astfel de caneluri și reliefuri ar fi incitate să se intereseze mai îndeaproape de fasciculele brevetelor în cauză și ar înțelege astfel că acesta urmărește să indice faptul că forma „Annaberger Faltstern” este pliabilă.

Potrivit reclamantei, intervenienta a opus cele două fascicule ale brevetelor în cauză desenului sau modelului industrial contestat, având ca obiect o „stea luminoasă pliantă” sau un „lampion pliant”. Caracteristica specială a stelei ar reieși din combinația desenelor sau modelelor industriale anterioare D1 și D2, pe de o parte, și din ilustrațiile indicate ca „Fig. 2” (ilustrația 2) care figurează de asemenea în fasciculele brevetelor în cauză. Desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu ar constitui în sine desene sau modele industriale anterioare, ci numai o parte a unor asemenea desene sau modele industriale.

Reclamanta mai adaugă că, în decizia sa într‑o cauză paralelă în care s‑a pronunțat Hotărârea din 13 decembrie 2023, Light Tec/EUIPO – DecoTrend (Abajur) (T‑10/23, nepublicată, EU:T:2023:804), camera de recurs nu a examinat, într‑adevăr, fasciculele brevetelor în discuție în prezenta cauză, invocate de asemenea în acea cauză paralelă în susținerea cererii de declarare a nulității desenului sau modelului industrial contestat formulată de o altă întreprindere, dar ar fi indicat că nu înțelegea de ce ar fi eronate considerațiile diviziei de anulare din acea cauză, potrivit cărora desenul sau modelul industrial contestat prezintă un caracter individual în raport cu desenele sau modelele industriale care figurau în acele fascicule ale brevetelor. Acțiunea formulată de o altă întreprindere împotriva acelei decizii a camerei de recurs din cauza paralelă ar fi fost respinsă prin hotărârea menționată. Potrivit reclamantei, același raționament ar trebui să se aplice în speță.

EUIPO și intervenienta contestă argumentele reclamantei.

Mai întâi, este necesar să se respingă argumentul EUIPO potrivit căruia al doilea motiv este inoperant, din moment ce, având în vedere analiza primului motiv, era justificată trimiterea cauzei la divizia de anulare spre examinare, efectuată de camera de recurs în decizia atacată. Astfel, după cum arată în mod întemeiat reclamanta, în temeiul articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, în cazul în care camera de recurs trimite cauza spre diviziei de anulare pentru reexaminare, aceasta din urmă este ținută de motivarea și de dispozitivul deciziei camerei de recurs, cu condiția ca situația de fapt să fie aceeași.

În speță, la punctul 45 din decizia atacată, camera de recurs a arătat că nu putea recunoaște „crestături concave” nici în desenul sau modelul industrial contestat, nici în desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 și că din examinarea respectivelor desene sau modele industriale anterioare nu reieșea nici că stelele sunt „pliabile”. Ea a trimis cauza diviziei de anulare în vederea continuării procedurii de declarare a nulității, apreciind că această reexaminare ar permite părților să formuleze o cale de atac în fața sa împotriva unei decizii pe fond (punctele 52 și 53 din decizia atacată și punctul 2 din dispozitivul acesteia). Deși din cuprinsul punctului 53 din decizia atacată reiese că, în esență, camera de recurs a considerat că fondul cererii de declarare a nulității nu a fost încă analizat, nu este mai puțin adevărat că, în ceea ce privește problema vizibilității „crestăturilor concave” și a „posibilității de pliere”, aceasta din urmă a luat într‑adevăr o poziție definitivă la punctul menționat. Dat fiind, în plus, că situația de fapt rămâne aceeași, în temeiul articolului 60 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002, divizia de anulare este ținută de aceste două constatări ale camerei de recurs.

În continuare, în ceea ce privește desenul sau modelul industrial contestat, după cum observă în mod întemeiat reclamanta, este într‑adevăr cert că acesta nu prezintă „crestături concave”, după cum a constatat camera de recurs la punctul 45 din decizia atacată.

În ceea ce privește desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, Tribunalul constată că, în mod evident, nici „crestăturile concave”, nici „posibilitatea de pliere” nu reies din aceste desene sau modele industriale anterioare.

Este adevărat că desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 cuprind hașurări pe anumite suprafețe, linii punctate și referințe sub formă de liniuțe și litere. Cu toate acestea, nu este neobișnuit ca, într‑un desen tridimensional cum sunt în mod clar desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, anumite suprafețe să fie hașurate și anumite linii nevizibile în imaginea reprezentată să fie punctate, tocmai în scopul de a face mai lizibilă reprezentarea unui obiect tridimensional. Niciunul dintre aceste aspecte de prezentare nu indică faptul că obiectul reprezentat cuprinde „crestături concave” sau că este vorba despre un obiect a cărui formă reprezentată este obținută prin operațiuni de pliere a unui obiect care este plat, dar „pliabil”.

În realitate, după cum observă în mod întemeiat EUIPO și intervenienta, prin argumentele sale în susținerea celui de al doilea motiv, reclamanta urmărește în esență să facă referire nu numai la desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2, ci mai degrabă la celelalte elemente ale fasciculelor brevetelor în cauză în care figurează acestea, în special la celelalte ilustrații și la descrierea invenției vizate de aceste fascicule. Or, din analiza primului motiv efectuată la punctele 24-48 de mai sus reiese că, în speță, camera de recurs a considerat în mod întemeiat că nu era necesar să se recurgă la aceste alte elemente ale fasciculelor brevetelor în cauză, străine de desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 ca atare.

Prin urmare, pentru desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 sunt lipsite de relevanță împrejurările invocate de reclamantă, și anume cele potrivit cărora, primo, aceste desene sau modele industriale ar fi desemnate ca o „stea luminoasă pliantă” sau un „lampion pliant” în fasciculele brevetelor în cauză, secundo, forma „Annaberger Faltstern” ar fi vizată de fasciculele menționate și, tertio, desenele sau modelele industriale anterioare menționate ar conține referiri sub formă de liniuțe și litere la explicații care figurează în aceleași fascicule.

Rezultă că în mod întemeiat camera de recurs a constatat că desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu cuprindeau „crestături concave” și că „posibilitatea de pliere” nu reieșea nici ea din acestea.

În sfârșit, în ceea ce privește trimiterea efectuată de reclamantă la decizia camerei de recurs vizată în Hotărârea din 13 decembrie 2023, Abajur (T‑10/23, nepublicată, EU:T:2023:804), este suficient să se constate, asemenea EUIPO și intervenientei, că, în acea cauză, camera de recurs nu a analizat desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în discuție în prezenta cauză (care corespund desenelor sau modelelor industriale D4 și D3 în cealaltă decizie a camerei de recurs).

Astfel, din cuprinsul punctelor 25-27 din decizia camerei de recurs menționată la punctul 62 de mai sus reiese că aceasta a înlăturat mai întâi desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în discuție în prezenta cauză (care corespund desenelor sau modelelor industriale D4 și D3 din cealaltă decizie a camerei de recurs), considerând că au fost invocate tardiv. Ea a constatat în continuare că persoana care a solicitat declararea nulității în această cauză nu a prezentat argumente pentru a infirma aprecierea diviziei de anulare potrivit căreia desenul sau modelul industrial contestat prezintă un caracter individual în raport cu desenele sau modelele industriale D1 și D2, astfel cum au fost desemnate în cealaltă decizie, în condițiile în care și‑a întemeiat argumentele numai pe desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în discuție în prezenta cauză (desenele sau modelele industriale D4 și D3 în cealaltă decizie). În sfârșit, aceasta a constatat că nu vedea niciun motiv pentru care expunerea diviziei de anulare ar trebui să fie eronată și, prin urmare, a confirmat‑o.

Rezultă, așadar, în mod univoc că singura considerație a diviziei de anulare citată de camera de recurs – și, așadar, singura pe care a putut să o confirme – este cea privind desenele sau modelele industriale D1 și D2, astfel cum au fost desemnate în cealaltă decizie a camerei de recurs, care nu sunt în discuție în prezenta cauză. Cât privește desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în discuție în prezenta cauză (care corespund desenelor sau modelelor industriale D4 și D3 din cealaltă decizie a camerei de recurs), această decizie se limitează să le înlăture de la analiză și să constate că persoana care solicită declararea nulității în acea cauză și‑a limitat totuși argumentația la aceste desene sau modele industriale anterioare. Contrar celor susținute de reclamantă, camera de recurs nu a luat, așadar, nicio poziție cu privire la aspectul dacă desenul sau modelul industrial contestat în speță prezintă un caracter individual în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 în discuție în prezenta cauză (desenele sau modelele industriale D4 și D3 din cealaltă decizie).

Prin urmare, se impune respingerea și a celui de al doilea motiv.

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă și întrucât niciunul dintre motivele invocate de reclamantă în susținerea concluziilor sale nu este admis, este necesar ca acțiunea să fie respinsă în totalitate.

În ceea ce privește primul capăt de cerere al intervenientei, trebuie să se arate că acesta urmărește ca Tribunalul să respingă acțiunea și să declare nulitatea desenului sau modelului industrial contestat. Acest capăt de cerere poate fi înțeles în sensul că urmărește în special ca Tribunalul să modifice decizia atacată în sensul articolului 61 alineatul (3) din Regulamentul nr. 6/2002 prin adoptarea deciziei pe care camera de recurs ar fi trebuit să o adopte, în conformitate cu dispozițiile regulamentului menționat.

În această privință, trebuie să se rețină că controlul pe care Tribunalul îl exercită în conformitate cu articolul 61 din Regulamentul nr. 6/2002 este un control al legalității deciziilor camerelor de recurs ale EUIPO și că Tribunalul nu poate anula sau modifica decizia care face obiectul acțiunii decât dacă, la momentul adoptării sale, aceasta era afectată de unul dintre motivele de anulare sau de modificare prevăzute la articolul 61 alineatul (2) din acest regulament. Prin urmare, competența de modificare recunoscută Tribunalului nu are ca efect să confere acestuia posibilitatea de a substitui propria apreciere celei a camerei de recurs și, cu atât mai puțin, de a proceda la o apreciere cu privire la care camera respectivă nu s‑a pronunțat încă. Exercitarea competenței de modificare trebuie, așadar, în principiu, să fie limitată la situațiile în care Tribunalul, după ce a controlat aprecierea făcută de această cameră, este în măsură să determine, pe baza elementelor de fapt și de drept, astfel cum sunt stabilite, care este decizia pe care camera în discuție era obligată să o adopte [Hotărârea din 13 mai 2015, Group Nivelles/OAPI – Easy Sanitairy Solutions (Canal de evacuare pentru duș), T‑15/13, EU:T:2015:281, punctul 89].

În speță, trebuie arătat, pe de o parte, că reiese din cele ce precedă că decizia atacată nu este afectată de unul dintre motivele de anulare sau de modificare prevăzute la articolul 61 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și, pe de altă parte, că în speță camera de recurs a trimis cauza diviziei de anulare în vederea continuării procedurii de declarare a nulității, apreciind că aceasta ar permite părților să formuleze o cale de atac în fața sa împotriva unei decizii pe fond (punctele 52 și 53 din decizia atacată și punctul 2 din dispozitivul acesteia). Astfel, camera de recurs a considerat în esență că fondul cererii de declarare a nulității nu a fost încă analizat de niciunul dintre organele EUIPO.

În aceste împrejurări, nu este de competența Tribunalului să procedeze la aprecierea fondului cererii de declarare a nulității în cadrul unei cereri de modificare a deciziei atacate, din moment ce camera de recurs nu s‑a pronunțat încă în această privință. Prin urmare, în măsura în care, prin intermediul acestuia, intervenienta solicită Tribunalului să declare nulitatea desenului sau modelului industrial contestat, primul capăt de cerere al intervenientei nu poate fi admis.

În plus, în măsura în care, prin intermediul celui de al doilea capăt de cerere, intervenienta invită Tribunalul să trimită cauza diviziei de anulare spre reexaminare, este suficient să se amintească faptul că, din moment ce prin prezenta hotărâre acțiunea îndreptată împotriva deciziei atacate este respinsă, punctul 2 din dispozitivul deciziei atacate este cel care continuă să se aplice în ceea ce privește continuarea procedurii de declarare a nulității.

Potrivit articolului 134 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată.

Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată efectuate de intervenientă, conform concluziilor acesteia. Cu toate acestea, în măsura în care intervenienta a solicitat obligarea reclamantei la plata „tuturor cheltuielilor de judecată aferente procedurii de declarare a nulității”, trebuie amintit că, din moment ce prin prezenta hotărâre se respinge acțiunea îndreptată împotriva deciziei atacate, punctele 3 și 4 din dispozitivul deciziei atacate sunt cele care continuă să se aplice cheltuielilor de judecată efectuate în procedura în fața diviziei de anulare și în procedura în fața camerei de recurs [a se vedea în acest sens Hotărârea din 25 ianuarie 2023, Zielonogórski Klub Żużlowy Sportowa/EUIPO – Falubaz Polska (FALUBAZ), T‑703/21, nepublicată, EU:T:2023:19, punctul 103 și jurisprudența citată].

În schimb, întrucât EUIPO nu a solicitat obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată decât în cazul în care se va organiza o ședință, trebuie, în lipsa organizării unei ședințe, să se decidă că EUIPO va suporta propriile cheltuieli de judecată.

HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera întâi)

1 iulie 2026 ( *1 )

Hotărâre

Istoricul litigiului

Concluziile părților

În drept

Cu privire la trimiterea la înscrisurile depuse la EUIPO

Cu privire la primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept în măsura în care camera de recurs a considerat că aprecierea caracterului individual al desenului sau modelului industrial contestat trebuia efectuată numai în raport cu desenele sau modelele industriale anterioare

Cu privire la al doilea motiv, întemeiat pe erori de drept în măsura în care camera de recurs a considerat, pe de o parte, că niciunul dintre desenele sau modelele industriale în conflict nu conținea caneluri concave sau reliefuri convexe și, pe de altă parte, că din desenele sau modelele industriale anterioare D1 și D2 nu reieșea că sunt pliabile

Concluzie

Cu privire la cheltuielile de judecată