Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 22 octombrie 2025.#Puma SE împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.#Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marca figurativă CMS Italy – Mărci internaționale figurative anterioare care reprezintă o felină în salt spre stânga – Motiv relativ de refuz – Atingere adusă renumelui – Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Intensitatea renumelui – Obligația EUIPO de a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa – Obligația de diligență.#Cauza T-491/24.

Cauza T‑491/24

Puma SEîmpotrivaOficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea) din 22 octombrie 2025

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de opoziție – Înregistrare internațională care desemnează Uniunea Europeană – Marca figurativă CMS Italy – Mărci internaționale figurative anterioare care reprezintă o felină în salt spre stânga – Motiv relativ de refuz – Atingere adusă renumelui – Articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 – Intensitatea renumelui – Obligația EUIPO de a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa – Obligația de diligență”

Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare care se bucură de renume – Protecție a mărcii anterioare de renume extinsă la produse sau la servicii nesimilare – Condiții – Renume al mărcii în statul membru sau în Uniune – Noțiune – Criterii de apreciere

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (5)]

(a se vedea punctele 25, 29 și 30)

Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive relative de refuz – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare care se bucură de renume – Protecție a mărcii anterioare de renume extinsă la produse sau la servicii nesimilare – Condiții – Legătură între mărci – Criterii de apreciere – Intensitatea renumelui mărcii anterioare

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (5)]

(a se vedea punctele 27, 28 și 56)

Marcă a Uniunii Europene – Proceduri aflate pe rolul organelor Oficiului – Opoziție a titularului unei mărci anterioare identice sau similare care se bucură de renume – Aprecierea intensității renumelui mărcii anterioare – Utilizarea unor expresii precum „cel puțin” sau „cel mult” – Obligația de a lua în considerare ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde

[Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, art. 8 alin. (5)]

(a se vedea punctele 31-37 și 45)

Rezumat

Prin hotărârea sa, Tribunalul anulează Decizia Camerei a cincea de recurs a Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) ( 1 ) și arată că EUIPO, în aprecierile în care utilizează expresii precum „cel puțin” sau „cel mult” și în special cea referitoare la intensitatea renumelui, trebuie să țină seama de ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa.

La 21 decembrie 2012, CMS Costruzione macchine speciali SpA a desemnat Uniunea Europeană în cadrul cererii de protecție a înregistrării internaționale a mărcii figurative CMS Italy. La 21 noiembrie 2013, Puma SE, reclamanta, a formulat opoziție la această înregistrare ( 2 ) în temeiul a două mărci internaționale figurative anterioare.

Această opoziție a fost respinsă de divizia de opoziție, iar calea de atac formulată ulterior de reclamantă a fost respinsă de Camera a doua de recurs a EUIPO. Cu toate acestea, prin Ordonanța din 22 mai 2019, Tribunalul a anulat această din urmă decizie ( 3 ). Prin urmare, cauza a fost trimisă Camerei a patra de recurs a EUIPO, care a respins de asemenea calea de atac a reclamantei. Această decizie a fost deopotrivă anulată de Tribunal ( 4 ).

Sesizată cu cauza, Camera a cincea de recurs a EUIPO a respins din nou calea de atac formulată de reclamantă, considerând în special că, deși examinarea probelor prezentate de reclamantă arăta „cel puțin” un grad mediu de renume al mărcilor anterioare, nu fusese demonstrată existența unei legături între mărcile în conflict. Prin urmare, reclamanta a formulat la Tribunal o acțiune în anularea acestei decizii

Aprecierea Tribunalului

Mai întâi, Tribunalul arată că, atunci când, precum în speță, EUIPO examinează aplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, nu este suficient să se constate că marca anterioară se bucură de un grad de renume „cel puțin mediu”, ci îi revine fie sarcina de a determina cu precizie gradul de intensitate a acestui renume, care constituie un factor pertinent pentru aprecierea globală a legăturii dintre mărcile în conflict, fie obligația de a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa. El precizează că, în acest context, noțiunea de „parte care pierde” desemnează partea ale cărei argumente privind intensitatea renumelui sunt respinse de EUIPO.

În această privință, Tribunalul observă că EUIPO nu este obligat să definească un grad precis de renume în toate cazurile: în anumite cazuri specifice, acesta are posibilitatea, pentru a evalua intensitatea renumelui, să recurgă la expresii precum „cel puțin” sau „cel mult”. În acest caz, EUIPO trebuie să ia în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa, înainte de a putea raționa a fortiori în favoarea celorlalte ipoteze mai puțin favorabile acestei părți care pierde.

Astfel, în cazurile în care EUIPO concluzionează în sensul lipsei unei legături sau în sensul lipsei unei atingeri aduse renumelui mărcii anterioare în cauză, îi este permis să califice gradul de renume „cel mult” ridicat, să ia în considerare gradul maxim, și anume gradul ridicat, și să raționeze a fortiori în favoarea celorlalte ipoteze mai puțin favorabile părții care pierde, care este persoana care a formulat opoziția, și anume un grad mediu (sau scăzut). În schimb, în astfel de cazuri, nu este permis EUIPO să califice gradul de renume drept „cel puțin” mediu fără a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă persoanei care a formulat opoziția, precum un grad ridicat sau chiar foarte ridicat de renume. Dimpotrivă, atunci când EUIPO constată existența unei legături între mărcile în conflict sau a unei atingeri aduse renumelui mărcii anterioare în cauză, îi este permis să califice gradul de renume drept „cel puțin” mediu, să ia în considerare gradul minim, și anume gradul mediu, și să raționeze a fortiori pentru ipotezele mai puțin favorabile părții care pierde, în acest caz titularul mărcii contestate, și anume un grad ridicat, chiar foarte ridicat. Cu toate acestea, în astfel de cazuri, nu este permis EUIPO să califice gradul de renume drept „cel mult” ridicat fără a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă titularului mărcii contestate, precum un grad mediu (sau scăzut) de renume.

Astfel, neluarea în considerare explicită a ipotezei celei mai favorabile părții care pierde este de natură să vicieze aprecierea globală a existenței legăturii, pentru care intensitatea renumelui mărcii anterioare constituie un factor pertinent, sau cea a existenței unei atingeri aduse renumelui.

În continuare, Tribunalul adaugă că, mai general, atunci când, în cadrul unei aprecieri oarecare, EUIPO alege să recurgă la expresii precum „cel puțin” sau „cel mult”, acestuia îi revine obligația de a lua în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde în fața sa, și anume partea ale cărei argumente privind aprecierea în discuție le respinge. Această obligație constituie pentru EUIPO o expresie specifică a obligației de diligență, potrivit căreia instituția competentă este obligată să examineze cu atenție și cu imparțialitate toate elementele de drept și de fapt pertinente în speță.

În sfârșit, Tribunalul observă că, în speță, Camera a cincea de recurs a EUIPO nu a luat în considerare în mod explicit ipoteza cea mai favorabilă părții care pierde, în speță reclamanta, și anume cea a unui renume „foarte ridicat”, în aprecierea globală a legăturii dintre mărcile în conflict. Prin urmare, Tribunalul concluzionează că aceasta a săvârșit o eroare de drept și anulează în totalitate decizia sa.

( 1 ) Decizia Camerei a cincea de recurs a EUIPO din 4 iulie 2024 (cauza R 2215/2019‑5).

( 2 ) Motivul invocat a fost cel prevăzut la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca Uniunii Europene (JO 2009, L 78, p. 1).

( 3 ) Ordonanța din 22 mai 2019, Puma/EUIPO - CMS (CMS Italy) (T‑161/16, EU:T:2019:350).

( 4 ) Hotărârea din 5 octombrie 2022, Puma/EUIPO - CMS (CMS Italy) (T‑711/20, EU:T:2022:604).