Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 12 martie 2026.#SBK Art Limited Liability Company împotriva Fortenova Group STAK Stichting și a Open Pass Limited.#Cererea de decizie preliminară formulată de Hoge Raad der Nederlanden.#Trimitere preliminară – Politica externă și de securitate comună – Măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei – Regulamentul (UE) nr. 269/2014 – Noțiunea de «înghețare a fondurilor» – Articolul 1 litera (f) – Exercitarea de către o persoană care face obiectul unor măsuri restrictive a drepturilor, aferente unor certificate de acțiuni, de a participa la o adunare a titularilor unor asemenea certificate și de a vota.#Cauza C-465/24.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 1 litera (f) din Regulamentul (UE) nr. 269/2014 al Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2014, L 78, p. 6), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1354 al Consiliului din 4 august 2022 (JO 2022, L 204 I, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul nr. 269/2014”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între SBK Art Limited Liability Company, pe de o parte, și Fortenova Group STAK Stichting (denumită în continuare „STAK”) și Open Pass Limited, pe de altă parte, cu privire la exercitarea de către o persoană care face obiectul măsurilor restrictive prevăzute de Regulamentul nr. 269/2014 a drepturilor aferente unor certificate de acțiuni, care îi permit să participe la adunarea care reunește titularii unor astfel de certificate (denumită în continuare „adunarea”) și să voteze în cadrul acesteia.

Având în vedere data faptelor din litigiul principal, care au avut loc în cursul lunii august 2022, Decizia 2014/145/PESC a Consiliului din 17 martie 2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2014, L 78, p. 16), astfel cum a fost modificată prin Decizia (PESC) 2022/1355 a Consiliului din 4 august 2022 (JO 2022, L 204 I, p. 4) (denumită în continuare „Decizia 2014/145”), este aplicabilă.

Articolul 6 din Decizia 2014/145 prevedea: „Prezenta decizie intră în vigoare la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene. Prezenta decizie se aplică până la 15 septembrie 2022. Prezenta decizie se reexaminează permanent. Prezenta decizie se reînnoiește sau se modifică, după caz, în cazul în care Consiliul [Uniunii Europene] consideră că obiectivele sale nu au fost îndeplinite.”

Regulamentul nr. 269/2014 a fost adoptat în temeiul articolului 215 TFUE pentru a pune în aplicare restricțiile impuse prin Decizia 2014/145.

Considerentele (1) și (3) ale acestui regulament au următorul cuprins: „(1) La 6 martie 2014, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre ale Uniunii [Europene] au condamnat cu fermitate încălcarea neprovocată a suveranității și a integrității teritoriale a Ucrainei de către Federația Rusă și au făcut apel la Federația Rusă să își retragă de îndată forțele armate în zonele de staționare permanentă, în conformitate cu acordurile aplicabile. Aceștia au îndemnat Federația Rusă să permită accesul imediat al unor observatori internaționali. […] […] (3) Șefii de stat sau de guvern au subliniat că ar trebui să se găsească o soluție pentru criză prin negocieri între guvernul Ucrainei și guvernul Federației Ruse, inclusiv prin eventuale mecanisme multilaterale, și că în absența unor astfel de rezultate într‑un interval de timp limitat, Uniunea va decide asupra unor măsuri suplimentare, cum ar fi interdicții de călătorie, înghețări de active și anularea reuniunii la nivel înalt UE‑Rusia.”

Articolul 1 din regulamentul menționat prevede: „În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții: […] (d) «resurse economice» înseamnă activele de orice fel, corporale sau necorporale, mobiliare sau imobiliare, care nu sunt fonduri, dar pot fi utilizate pentru obținerea de fonduri, bunuri sau servicii; […] (f) «înghețarea fondurilor» înseamnă orice acțiune menită să împiedice circulația, transferul, modificarea, utilizarea, accesul sau tranzacțiile cu fonduri susceptibile să aibă ca rezultat modificarea volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a deținerii, a naturii sau a destinației acestora sau orice modificare care ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliilor; (g) «fonduri» înseamnă activele financiare și beneficiile de orice natură, inclusiv, dar nelimitându‑se la: […] (iii) valori mobiliare negociate la nivel public și privat și instrumente de datorie, inclusiv titluri și acțiuni, certificate reprezentând valori mobiliare, obligațiuni, bilete la ordin, warante, obligațiuni negarantate și instrumente financiare derivate; […]”

Articolul 2 alineatul (1) din același regulament prevede: „Se îngheață toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de orice persoană fizică sau juridică, entitate sau organism sau de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate acestora, astfel cum figurează în lista din anexa I.”

Articolele 2a și 4-7 din Regulamentul nr. 269/2014 prevăd derogări de la măsura de înghețare a fondurilor.

Articolul 9 alineatul (1) din acest regulament prevede: „Este interzisă participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea măsurilor menționate la articolul 2.”

SBK Art este o filială indirectă a băncii ruse Sberbank, care este una dintre entitățile menționate în anexa I la Regulamentul nr. 269/2014 și a cărei denumire a fost adăugată în această anexă prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/1270 al Consiliului din 21 iulie 2022 privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) nr. 269/2014 privind măsuri restrictive în raport cu acțiunile care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei (JO 2022, L 193, p. 133). Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos), care este instanța de trimitere, precizează că, întrucât SBK Art este legată de Sberbank, fondurile pe care prima dintre aceste două entități le posedă, le deține sau le controlează au fost de asemenea înghețate în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 269/2014.

STAK este o entitate de drept neerlandez care este fiduciarul acțiunilor Fortenova GroupTopCo BV, care este un acționar indirect al Fortenova Grupa d.d., o societate de drept croat, care își desfășoară activitatea în sectoarele comerțului cu amănuntul, producției alimentare și agriculturii. În acest sens, STAK emite certificate pentru acțiunile Fortenova GroupTopCo și plătește dividende titularilor acestor certificate.

SBK Art deține 41,82 % din aceste certificate de acțiuni. Open Pass și VTB Bank (Europe) dețin 27,52 % și, respectiv, 7,27 % din aceste certificate. În calitate de fiduciar al acțiunilor Fortenova GroupTopCo, STAK exercită drepturile de vot aferente acestora după ce a obținut aprobarea prealabilă a titularilor certificatelor menționate. Această aprobare se acordă în cadrul unei adunări.

În conformitate cu Carta de gestiune a STAK, toți titularii certificatelor de acțiuni cu drept de vot sunt autorizați să asiste și să intervină în persoană la o astfel de adunare sau să fie reprezentați în cadrul acesteia. Fiecare certificat dă dreptul la un vot.

La 9 august 2022, consiliul de administrație al STAK i‑a convocat pe titularii certificatelor de acțiuni la următoarea adunare, prevăzută pentru 18 august 2022 la Amsterdam (Țările de Jos), anunțând că titularii care fac obiectul unor măsuri restrictive vor fi privați de exercitarea drepturilor aferente acestor certificate, printre care dreptul lor de vot în cadrul adunării.

Ordinea de zi a adunării prevăzute pentru 18 august 2022 cuprindea o propunere de rezoluție introdusă de Open Pass, care viza modificarea Cartei de gestiune și a Statutului STAK în ceea ce privește normele în materie de guvernanță corporativă, și anume cele privind cvorumul și majoritatea necesare pentru adoptarea anumitor decizii.

La 17 august 2022, SBK Art a anunțat că va fi reprezentată la adunare, iar la 18 august 2022 a încercat să exercite atât electronic, cât și fizic drepturile de vot aferente certificatelor sale de acțiuni. Cu toate acestea, reprezentantului SBK Art i s‑a refuzat accesul la această adunare, precum și la sistemul de vot electronic. Pe de altă parte, STAK a informat în aceeași zi SBK Art că, ținând seama de măsurile restrictive impuse de Uniune și de Statele Unite ale Americii având în vedere acțiunile Federației Ruse de destabilizare a situației în Ucraina, SBK Art nu era autorizată să își exercite drepturile de vot și că un vot exprimat de aceasta nu putea fi luat în considerare.

Întrucât majoritatea necesară pentru adoptarea deciziilor în cadrul adunării din 18 august 2022 nu a fost atinsă, consiliul de administrație al STAK i‑a invitat, la 19 august 2022, pe titularii certificatelor de acțiuni la o a doua adunare prevăzută pentru 30 august 2022. Aceasta a anunțat din nou că voturile persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive nu vor fi recunoscute.

Prin hotărârea din 6 septembrie 2022, judecătorul delegat cu luarea măsurilor provizorii din cadrul rechtbank Amsterdam (Tribunalul din Amsterdam, Țările de Jos) a admis o cerere de măsuri provizorii formulată de SBK Art având ca obiect, printre altele, obligarea STAK să admită, în perioada până la 31 decembrie 2022, participarea sa la orice adunare și să accepte drepturile de vot aferente certificatelor sale de acțiuni. Ca urmare a acestei hotărâri, o a treia adunare, care fusese convocată pentru data de 8 septembrie 2022, a fost anulată.

Prin decizia din 29 decembrie 2022, Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam, Țările de Jos) a anulat hotărârea judecătorului delegat cu luarea măsurilor provizorii din cadrul rechtbank Amsterdam (Tribunalul din Amsterdam) și a respins cererea SBK Art menționată la punctul anterior din prezenta hotărâre.

Împotriva deciziei din 29 decembrie 2022 a Gerechtshof Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam), SBK Art a formulat recurs la instanța de trimitere. Potrivit acestei din urmă instanțe, litigiul cu care este sesizată ridică două probleme. Prima problemă este dacă înghețarea fondurilor, în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014, presupune că un titular de certificate de acțiuni precum SBK Art nu poate exercita drepturile de vot și de participare la o adunare aferente acestor certificate. A doua problemă este dacă natura și conținutul propunerii înscrise pe ordinea de zi a unei astfel de adunări și sensul în care titularul certificatelor menționate intenționează să voteze sunt relevante în acest context.

În această privință, instanța de trimitere observă, pe de o parte, că o interpretare a articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 în sensul că înghețarea fondurilor ar implica imposibilitatea exercitării drepturilor de vot și de participare la o adunare aferente certificatelor de acțiuni ar corespunde definiției largi a înghețării fondurilor și principiului potrivit căruia măsurile restrictive trebuie să aibă cel mai mare impact posibil asupra persoanei pe care o vizează.

Pe de altă parte, o interpretare restrictivă a noțiunii de „înghețare a fondurilor”, în temeiul căreia o astfel de înghețare nu ar împiedica, în tot sau în parte, exercitarea drepturilor de vot și de participare la o adunare, ar fi conformă cu principiul proporționalității. Astfel, măsurile restrictive nu ar trebui să cauzeze efecte disproporționate asupra persoanelor pe care le vizează. Or, obiectivul măsurilor restrictive ar putea fi atins tocmai prin blocarea executării deciziilor adoptate în urma exercitării dreptului de vot sau prin lipsirea acestor decizii de orice efect juridic. Ar fi de asemenea posibil ca persoana vizată de aceste măsuri să fie împiedicată să își exercite dreptul de a participa la adunare și pe cel de a vota în cadrul acesteia atunci când decizia care face obiectul acestui vot este susceptibilă să aibă consecințe asupra fondurilor precum cele descrise la articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014, și anume modificări privind volumul, valoarea, localizarea, proprietatea, deținerea, natura, destinația fondurilor sau orice modificare care ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliilor. Cu toate acestea, o astfel de interpretare, care ar face ca interdicția exercitării dreptului de a participa la adunare și a celui de a vota în cadrul acesteia să depindă de consecințele concrete pe care o astfel de exercitare le‑ar avea asupra fondurilor, ar putea compromite obiectivul clarității și efectivității măsurilor restrictive.

În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă a Țărilor de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Înghețarea fondurilor în sensul articolului 1 [litera (f)] din Regulamentul nr. 269/2014, în cazul unor certificate de acțiuni care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de persoane fizice sau de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate cu acestea, astfel cum sunt enumerate în lista din anexa I, trebuie interpretată în sensul că drepturile de participare la adunare și de vot aferente acestor certificate de acțiuni nu pot fi exercitate, în orice caz atât timp cât acest lucru nu conduce la un prejudiciu disproporționat pentru titularul respectiv al certificatului? 2) Răspunsul la [prima] întrebare depinde de împrejurarea dacă, în acest caz concret, având în vedere tipul și conținutul deciziei de pe ordinea de zi și poziția exprimată de titularul respectiv al certificatului cu privire la această decizie, exercitarea drepturilor de participare la adunare și de vot poate conduce la o circulație, [la un] transfer, [la o] modificare, [la o] utilizare, [la un] acces la aceste fonduri susceptibile să aibă ca rezultat modificarea volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a deținerii, a naturii sau a destinației acestora sau orice modificare care ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliilor, în sensul articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014?”

Prin înscrisul depus la grefa Curții la 31 octombrie 2025, SBK Art a solicitat să se dispună redeschiderea fazei orale a procedurii, în temeiul articolului 83 din Regulamentul de procedură al Curții.

În susținerea cererii sale, SBK Art arată, în primul rând, că Curtea nu dispune de informații importante pentru a pronunța hotărârea. Astfel, contrar celor propuse de domnul avocat general la punctul 63 din concluzii, calificarea drepturilor de vot drept „resurse economice”, în sensul articolului 1 litera (d) din Regulamentul nr. 269/2014, nu ar determina în mod automat înghețarea acestor drepturi, în măsura în care exercitarea drepturilor menționate nu ar permite întotdeauna obținerea de fonduri, de bunuri sau de servicii. Pe de altă parte, la punctele 55 și 56 din concluzii, domnul avocat general ar fi efectuat constatări de fapt inexacte, în ceea ce privește cvorumul care trebuia atins, în cadrul STAK, pentru adoptarea anumitor decizii. În plus, contrar celor expuse la punctul 49 din aceste concluzii, niciuna dintre derogările prevăzute la articolele 2a și 4-7 din Regulamentul nr. 269/2014 nu ar fi aplicabilă drepturilor de vot. În al doilea rând, domnul avocat general ar fi omis să țină seama, în concluziile sale, de consecințele disproporționate pe care o interdicție totală a exercitării drepturilor de vot și a participării la adunare le‑ar avea asupra drepturilor fundamentale ale SBK Art. Or, rezultatul mai multor proceduri în fața unor instanțe naționale ar depinde de aspectul dacă interdicția exercitării acestor drepturi putea fi evitată în prezența unor astfel de consecințe. În al treilea rând, domnul avocat general ar fi abordat în concluzii elemente care nu ar fi fost discutate între părți în observațiile lor scrise, cum ar fi, printre altele, riscul de eludare a măsurilor de înghețare.

În această privință, trebuie amintit că, în temeiul articolului 252 al doilea paragraf TFUE, avocatul general prezintă în mod public, cu deplină imparțialitate și în deplină independență, concluzii motivate cu privire la cauzele care, în conformitate cu Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, necesită intervenția sa. Nici concluziile acestuia, nici motivarea pe care se întemeiază avocatul general nu sunt obligatorii pentru Curte (Hotărârea din 30 octombrie 2025, Qassioun, C‑790/23, EU:C:2025:838, punctul 34).

De altfel, Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene și Regulamentul de procedură nu prevăd posibilitatea ca părțile sau persoanele interesate menționate la articolul 23 din acest statut să prezinte observații ca răspuns la concluziile prezentate de avocatul general. În consecință, dezacordul unei părți sau al unei astfel de persoane interesate față de concluziile avocatului general, oricare ar fi chestiunile pe care avocatul general le examinează în cadrul acestora, nu poate constitui prin el însuși un motiv care să justifice redeschiderea procedurii orale (Hotărârea din 4 septembrie 2025, Nissan Iberia, C‑21/24, EU:C:2025:659, punctul 31).

Astfel, în măsura în care cererea de redeschidere a fazei orale a procedurii formulată de SBK Art urmărește să îi permită să răspundă la poziția adoptată de domnul avocat general în concluzii, aceasta nu poate fi admisă.

Cu toate acestea, potrivit articolului 83 din Regulamentul său de procedură, Curtea poate oricând să dispună, după ascultarea avocatului general, redeschiderea fazei orale a procedurii, în special atunci când consideră că nu este suficient de lămurită sau atunci când o parte a invocat, după închiderea acestei faze, un fapt nou de natură să aibă o influență decisivă asupra deciziei Curții sau atunci când cauza trebuie soluționată pe baza unui argument care nu a fost pus în discuția părților ori a persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

În speță, după ascultarea domnului avocat general, Curtea consideră că dispune, la finalul fazei scrise a procedurii și al ședinței care a avut loc în fața sa, de toate elementele necesare pentru a răspunde la întrebările adresate de instanța de trimitere. În plus, cererea de redeschidere a fazei orale a procedurii nu evidențiază niciun fapt nou de natură să poată avea o influență decisivă asupra deciziei pe care Curtea este chemată să o pronunțe în prezenta cauză. Astfel, această cauză nu necesită să fie soluționată pe baza unui argument care nu ar fi fost pus în discuția părților și a persoanelor interesate prevăzute la articolul 23 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene.

Nu este, așadar, necesar să se dispună redeschiderea fazei orale a procedurii.

Prin intermediul întrebărilor formulate, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 trebuie interpretat în sensul că înghețarea fondurilor, în sensul acestei dispoziții, împiedică, în mod absolut sau, dacă este cazul, în anumite condiții, o persoană sau o entitate ori o persoană sau o entitate asociată cu aceasta, al cărei nume este inclus în anexa I la acest regulament, să exercite drepturile de a participa la o adunare a titularilor de certificate de acțiuni în temeiul certificatelor pe care le deține această persoană sau această entitate și de a vota în cadrul acesteia.

Cu titlu introductiv, este necesar să se arate că se îngheață, în temeiul articolului 2 alineatul (1) din Regulamentul nr. 269/2014, toate fondurile și resursele economice care aparțin, se află în proprietatea ori posesia sau sunt controlate de orice persoane fizice sau juridice, entități sau organisme sau de persoane fizice sau juridice, entități sau organisme asociate cu acestea, astfel cum sunt enumerate în lista din anexa I la acest regulament.

Potrivit articolului 1 litera (g) punctul (iii) din Regulamentul nr. 269/2014, noțiunea de „fonduri” cuprinde, printre altele, valorile mobiliare și instrumentele de datorie precum acțiunile și certificatele reprezentând valori mobiliare, astfel încât certificate de acțiuni precum cele în discuție în litigiul principal constituie fonduri în sensul acestei dispoziții. Prin urmare, contrar celor susținute de SBK Art în observațiile sale scrise, astfel de certificate nu pot fi considerate „resurse economice”, în sensul articolului 1 litera (d) din acest regulament, dat fiind că această din urmă dispoziție definește resursele economice ca fiind active de orice fel, corporale sau necorporale, mobiliare sau imobiliare, care nu sunt fonduri.

În plus, articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 definește „înghețarea fondurilor” ca fiind „orice acțiune menită să împiedice circulația, transferul, modificarea, utilizarea, accesul sau tranzacțiile cu fonduri susceptibile să aibă ca rezultat modificarea volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a deținerii, a naturii sau a destinației acestora sau orice modificare care ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliilor”.

Această dispoziție trebuie interpretată, potrivit unei jurisprudențe constante, ținând seama nu numai de formularea sa, ci și de contextul în care se înscrie, precum și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte (Hotărârea din 17 noiembrie 1983, Merck, 292/82, EU:C:1983:335, punctul 12, și Hotărârea din 1 august 2025, Alace și Canpelli, C‑758/24 și C‑759/24, EU:C:2025:591, punctul 91).

Astfel, dat fiind că certificatele care reprezintă valori mobiliare constituie fonduri în sensul articolului 1 litera (g) punctul (iii) din Regulamentul nr. 269/2014, exercitarea drepturilor conferite de aceste certificate cu scopul ca titularii acestora să participe la o adunare a titularilor unor asemenea certificate și să voteze cu ocazia acesteia constituie un act de utilizare a certificatelor respective care, în acest temei, trebuie calificat drept „utilizare de fonduri”, în sensul articolului 1 litera (f) din acest regulament.

Or, astfel cum a arătat în esență domnul avocat general la punctul 30 din concluzii, din modul de redactare a acestei dispoziții reiese că a doua parte a dispoziției menționate, și anume „susceptibile să aibă ca rezultat modificarea volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a deținerii, a naturii sau a destinației acestora sau orice modificare care ar permite utilizarea fondurilor, inclusiv gestionarea portofoliilor”, se referă la ansamblul acțiunilor vizate în prima teză a acestui articol 1.

În ceea ce privește exercitarea drepturilor de participare la o adunare și de vot în cadrul acesteia, această exercitare determină, fie și numai indirect, una sau mai multe dintre consecințele asupra fondurilor, vizate de aceeași dispoziție, cum ar fi o modificare a volumului, a valorii, a localizării, a proprietății, a deținerii, a naturii sau a destinației acestora. Astfel, o asemenea exercitare conduce la adoptarea de către adunarea în discuție a unor decizii care influențează în mod necesar starea și funcționarea societății și, în consecință, cel puțin indirect, valoarea sa, precum și, prin urmare, valoarea estimată a acțiunilor sau a certificatelor de acțiuni al căror titular este persoana care face obiectul unor măsuri restrictive.

Rezultă că articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 trebuie interpretat în sensul că înghețarea fondurilor, în sensul acestei dispoziții, împiedică, în mod absolut și necondiționat, exercitarea de către persoanele vizate de o măsură restrictivă a drepturilor lor aferente unor certificate de acțiuni în scopul participării lor la adunarea titularilor unor astfel de certificate și al votului în cadrul acesteia.

Desigur, interpretările articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 avute în vedere de instanța de trimitere în cererea sa de decizie preliminară și preconizate de SBK Art în observațiile sale scrise, potrivit cărora o astfel de utilizare a certificatelor de acțiuni nu ar fi interzisă decât în funcție de conținutul propunerilor înscrise pe ordinea de zi a adunării sau în funcție de intenția de vot a titularilor certificatelor de acțiuni, ar constitui o restricție mai puțin constrângătoare pentru drepturile persoanelor vizate de o măsură de înghețare a fondurilor și în special pentru dreptul lor de proprietate garantat de articolul 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene.

Cu toate acestea, este suficient să se arate, pentru a înlătura aceste interpretări, că, dacă una dintre ele ar fi reținută, obiectivul care a fost atribuit articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014, care constă în aceea ca înghețarea fondurilor să aibă drept consecință limitarea la maximum a operațiunilor susceptibile să fie desfășurate cu privire la fondurile înghețate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 11 noiembrie 2021, Bank Sepah, C‑340/20, EU:C:2021:903, punctul 43), ar fi împiedicat.

Astfel cum au arătat în observațiile lor scrise STAK, guvernele austriac și neerlandez, precum și Comisia Europeană, interpretările menționate ar fi susceptibile să faciliteze o eludare a măsurilor de înghețare a fondurilor instituite prin Regulamentul nr. 269/2014, și aceasta în pofida faptului că articolul 9 alineatul (1) din acest regulament interzice participarea în cunoștință de cauză și deliberată la activități care au drept scop sau efect eludarea acestor măsuri.

Astfel, dacă ar fi admise asemenea interpretări, de fiecare dată când ar fi convocată o adunare ar fi necesar, pentru a stabili dacă titularii de certificate de acțiuni care sunt supuși unei înghețări a fondurilor pot participa la această adunare și pot vota în cadrul acesteia, să se verifice, în funcție de natura propunerilor înscrise pe ordinea de zi a acestei adunări sau de intenția de vot a persoanei în cauză, dacă exercitarea acestor drepturi ar avea consecințe directe sau indirecte asupra fondurilor în discuție.

Or, pe de o parte, consecințele pe care exercitarea drepturilor de participare la o adunare și de vot în cadrul acesteia le vor avea asupra certificatelor respective ar putea să nu fie ușor și imediat determinabile numai pe baza conținutului propunerii înscrise pe ordinea de zi a acestei adunări. Astfel, ar exista un risc ca persoanele vizate de măsurile restrictive să fie autorizate să își exercite drepturile care decurg din certificatele de acțiuni pe care le dețin, în pofida existenței unor consecințe asupra valorii estimate a acestor certificate, ceea ce ar goli de conținut înghețarea fondurilor care a afectat aceleași certificate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 octombrie 2007, Möllendorf și Möllendorf‑Niehuus, C‑117/06, EU:C:2007:596, punctul 58, precum și Hotărârea din 11 noiembrie 2021, Bank Sepah, C‑340/20, EU:C:2021:903, punctul 65).

Pe de altă parte, în ceea ce privește interpretarea potrivit căreia exercitarea drepturilor de vot aferente certificatelor de acțiuni nu ar fi interzisă decât în funcție de intenția de vot a titularilor acestor certificate, după cum a arătat domnul avocat general la punctul 46 din concluzii, dreptul de vot este liber, astfel încât este imposibil să se asigure că titularul unui certificat de acțiuni afectat de o măsură de înghețare a fondurilor va vota în sensul pe care l‑ar fi indicat.

În plus, simpla considerație potrivit căreia interpretarea articolului 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014, menționată la punctul 41 din prezenta hotărâre, determină efecte negative de mare amploare asupra dreptului de proprietate al persoanelor vizate de o înghețare a fondurilor nu este suficientă pentru a justifica înlăturarea acestei interpretări în favoarea celor preconizate de SBK Art, avute în vedere la punctul 42 din prezenta hotărâre.

Astfel, pe de o parte, chiar înțeleasă în sens larg, „înghețarea fondurilor” nu este menită să priveze persoanele vizate de proprietatea lor, o asemenea măsură fiind, după cum rezultă din cuprinsul articolului 6 din Decizia 2014/145, temporară și reversibilă prin natura sa (a se vedea prin analogie Hotărârea din 15 decembrie 2022, Instrubel ș.a., C‑753/21 și C‑754/21, EU:C:2022:987, punctul 50, precum și jurisprudența citată).

Pe de altă parte, Curtea a amintit că măsurile restrictive implică, prin definiție, efecte care afectează dreptul de proprietate cauzând astfel prejudicii persoanelor vizate de aceste măsuri (a se vedea în acest sens Hotărârea din 28 martie 2017, Rosneft, C‑72/15, EU:C:2017:236, punctul 149, și Hotărârea din 25 iunie 2020, VTB Bank/Consiliul, C‑729/18 P, EU:C:2020:499, punctul 81).

Curtea a statuat de asemenea că obiectivul mai larg al menținerii păcii și securității internaționale, care, astfel cum reiese din considerentele (1) și (3) ale Regulamentului nr. 269/2014 și în conformitate cu obiectivele acțiunii externe a Uniunii enunțate la articolul 21 TUE, este urmărit de acest regulament, este de natură să justifice consecințe negative, chiar considerabile, pentru persoanele supuse măsurilor restrictive (a se vedea prin analogie Hotărârea din 28 martie 2017, Rosneft, C‑72/15, EU:C:2017:236, punctul 150, și Hotărârea din 25 iunie 2020, VTB Bank/Consiliul, C‑729/18 P, EU:C:2020:499, punctul 82).

Pe de altă parte, trebuie arătat că legiuitorul Uniunii a prevăzut, la articolele 2a și 4-7 din Regulamentul nr. 269/2014, derogări de la măsurile de înghețare a fondurilor pentru a ține seama printre altele de interesele persoanelor ale căror fonduri au fost înghețate (a se vedea prin analogie Hotărârea din 29 noiembrie 2018, National Iranian Tanker Company/Consiliul, C‑600/16 P, EU:C:2018:966, punctele 85 și 86). Rezultă că, dacă o astfel de persoană consideră că îndeplinește condițiile uneia dintre aceste derogări, ea poate, pe lângă cazurile în care fondurile sunt deblocate automat, să solicite autorităților competente deblocarea acestora.

Având în vedere cele ce precedă, se impune ca la întrebările preliminare să se răspundă că articolul 1 litera (f) din Regulamentul nr. 269/2014 trebuie interpretat în sensul că înghețarea fondurilor, în sensul acestei dispoziții, împiedică în mod absolut și necondiționat o persoană sau o entitate ori o persoană sau o entitate asociată cu aceasta, al cărei nume este inclus în anexa I la acest regulament, să exercite drepturile de a participa la o adunare a titularilor de certificate de acțiuni în temeiul certificatelor al căror titular este această persoană sau această entitate și de a vota în cadrul acesteia.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)

12 martie 2026 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

Decizia 2014/145

Regulamentul nr. 269/2014

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la cererea de redeschidere a fazei orale a procedurii

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la cheltuielile de judecată