Hotărârea Curții (Camera a patra) din 18 decembrie 2025.#Electrabel SA ș.a. împotriva Commission de Régulation de l’Electricité et du Gaz (CREG).#Trimitere preliminară – Piața internă a energiei electrice – Regulamentul (UE) 2022/1854 – Intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – Articolul 2 punctele 5 și 9 – Articolele 6-8 – Plafon pe veniturile de pe piață obținute de producătorii de energie electrică ce utilizează anumite surse de energie – Determinarea «veniturilor de pe piață» – Reglementare națională care prevede recurgerea la prezumții fie irefragabile, fie relative care pot fi răsturnate prin intermediul altor prezumții – Principiul proporționalității – Articolul 22 alineatul (2) litera (c) – Perioada de aplicare a articolelor 6-8 din acest regulament – Aplicarea unei măsuri de plafonare a veniturilor pentru o perioadă anterioară celei prevăzute de regulamentul menționat, în temeiul unei reglementări naționale adoptate ulterior intrării în vigoare a aceluiași regulament – Principiile supremației și efectivității dreptului Uniunii – Principiul cooperării loiale.#Cauza C-633/23.

Cauza C‑633/23

Electrabel SA ș.a.

împotriva

Commission de Régulation de l’Électricité et du Gaz (CREG)

(cerere de decizie preliminară formulată de Cour d’appel de Bruxelles)

Hotărârea Curții (Camera a patra) din 18 decembrie 2025

„Trimitere preliminară – Piața internă a energiei electrice – Regulamentul (UE) 2022/1854 – Intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – Articolul 2 punctele 5 și 9 – Articolele 6-8 – Plafon pe veniturile de pe piață obținute de producătorii de energie electrică ce utilizează anumite surse de energie – Determinarea «veniturilor de pe piață» – Reglementare națională care prevede recurgerea la prezumții fie irefragabile, fie relative care pot fi răsturnate prin intermediul altor prezumții – Principiul proporționalității – Articolul 22 alineatul (2) litera (c) – Perioada de aplicare a articolelor 6-8 din acest regulament – Aplicarea unei măsuri de plafonare a veniturilor pentru o perioadă anterioară celei prevăzute de regulamentul menționat, în temeiul unei reglementări naționale adoptate ulterior intrării în vigoare a aceluiași regulament – Principiile supremației și efectivității dreptului Uniunii – Principiul cooperării loiale”

Energie – Piața internă a energiei electrice – Regulamentul 2022/1854 – Intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – Plafon pe veniturile de pe piață obținute de producătorii de energie electrică ce utilizează anumite surse de energie – Reglementare națională care prevede recurgerea la prezumții irefragabile sau relative prin intermediul altor prezumții – Principiul proporționalității – Admisibilitate – Condiție

[Regulamentul 2022/1854 al Consiliului, considerentul (37) și art. 1, art. 2 pct. 5 și 9 și art. 6-8]

(a se vedea punctele 38-53 și 55 și dispozitiv 1)

Energie – Piața internă a energiei electrice – Regulamentul 2022/1854 – Intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie – Plafon pe veniturile de pe piață obținute de producătorii de energie electrică ce utilizează anumite surse de energie – Reglementare națională adoptată ulterior intrării în vigoare a Regulamentului 2022/1854 – Reglementare care organizează aplicarea unei măsuri de plafonare a veniturilor provenite de pe piață pentru o perioadă anterioară celei prevăzute de acest regulament – Principiile supremației și efectivității dreptului Uniunii, precum și cel al cooperării loiale – Admisibilitate

[art. 4 alin. (3) TUE; art. 288 TFUE; Regulamentul 2022/1854 al Consiliului, art. 6-8 și art. 22 alin. (2) lit. (c)]

(a se vedea punctele 57-65 și dispozitiv 2)

Rezumat

Sesizată cu o cerere de decizie preliminară de cour d’appel de Bruxelles (Curtea de Apel din Bruxelles, Belgia), Curtea se pronunță cu privire la interpretarea Regulamentului 2022/1854, care a instituit o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie, în special prin intermediul unui plafon pe veniturile de pe piață obținute de producătorii de energie electrică din anumite surse ( 1 ). În acest context, Curtea examinează modalitățile de determinare a veniturilor de pe piața energiei electrice supuse acestui plafon și precizează domeniul de aplicare temporal al acestui regulament din perspectiva unei reglementări naționale adoptate la un moment la care regulamentul menționat era în vigoare și prevedea de asemenea aplicarea unei măsuri de plafonare a veniturilor de pe această piață.

În temeiul Regulamentului 2022/1854, Legea privind energia electrică belgiană a instituit un plafon pentru veniturile de pe piață ale anumitor producători de energie electrică printr‑o taxă prelevată în favoarea statului asupra veniturilor excedentare realizate într‑o anumită perioadă ( 2 ).

La 28 februarie 2023, Commission de régulation de l’électricité et du gaz (CREG) a adoptat, în conformitate cu o dispoziție din Legea privind energia electrică ( 3 ), o decizie privind modelul de declarație și formatul documentelor care trebuie transmise de debitorii taxei instituite prin această lege.

La 29 și 30 martie 2023, recurentele, care sunt fie persoane juridice de drept privat supuse acestei taxe, în special producători și/sau furnizori de energie electrică, fie federații de întreprinderi din sectorul energiei care acționează în serviciul membrilor lor, au sesizat instanța de trimitere cu trei acțiuni având ca obiect anularea acestei decizii. În susținerea acestora, recurentele arată că decizia CREG din 28 februarie 2023 a fost adoptată cu încălcarea Regulamentului 2022/1854, a articolului 288 TFUE, precum și a principiilor supremației și efectivității dreptului Uniunii.

Instanța de trimitere constată că modelul de declarație de venituri prevăzut de decizia CREG din 28 februarie 2023 se întemeiază pe un ansamblu sau pe o succesiune de prezumții de la care debitorul nu se poate sustrage niciodată complet, cu consecința că acesta nu este în măsură să declare veniturile reale pe care le‑a obținut efectiv. În această privință, instanța de trimitere are îndoieli cu privire la faptul că posibilitatea de a lăsa statele membre să recurgă la estimări pentru a calcula plafonul veniturilor de pe piață ( 4 ) le permite să prevadă un sistem întemeiat numai pe prezumții irefragabile sau pe prezumții în parte relative, dar într‑un mod care lasă să subziste elemente teoretic predeterminate de statul membru, fără a lua în considerare veniturile obținute în mod real. În plus, în ceea ce privește perioada acoperită de decizia CREG din28 februarie 2023, instanța de trimitere ridică problema dacă posibilitatea statelor membre de a menține sau de a introduce măsuri care limitează și mai mult veniturile de pe piață ( 5 ) o include pe cea de a institui un regim de plafonare înainte de data intrării în vigoare a acestui regulament.

Aprecierea Curții

În primul rând, în ceea ce privește determinarea cuantumului veniturilor de pe piața căreia trebuie să i se aplice măsura de plafonare a veniturilor a cărei punere în aplicare este impusă de Regulamentul 2022/1854, Curtea constată că din modul de redactare a dispozițiilor acestuia rezultă că această măsură de plafonare nu poate fi aplicată unor venituri teoretice care nu corespund realității pieței, ci trebuie să fie aplicată unor sume care reflectă realitatea veniturilor percepute de operatorii în cauză. Cu toate acestea, niciuna dintre dispozițiile relevante ale acestuia nu precizează metoda potrivit căreia trebuie determinate aceste venituri.

Astfel, Curtea subliniază că revine statelor membre sarcina de a stabili modalitățile potrivit cărora sunt determinate veniturile de pe piață cărora trebuie să li se aplice măsura de plafonare a veniturilor. Cu toate acestea, în măsura în care, în cadrul acestui exercițiu, statele membre pun în aplicare Regulamentul 2022/1854, acestea trebuie să își exercite competențele într‑un mod care să mențină efectul util al dispozițiilor acestui regulament.

În ceea ce privește aspectul dacă, în cadrul acestui exercițiu, statelor membre le este permis să recurgă la prezumții, Curtea amintește, primo, că, ținând seama de numărul mare de tranzacții pentru care autoritățile competente ale statelor membre trebuie să asigure aplicarea plafonului pe veniturile de pe piață, aceste autorități ar trebui să poată recurge la estimări rezonabile pentru a calcula acest plafon. Or, o estimare este prin natura sa o aproximare a unei anumite valori și nu corespunde întotdeauna unei valori exacte. Prin urmare, o eventuală diferență între veniturile reale și veniturile prezumate poate fi admisă fără ca recurgerea la prezumții să fie în mod necesar incompatibilă cu Regulamentul 2022/1854, în măsura în care această diferență, indiferent dacă este pozitivă sau negativă, rămâne rezonabilă, și anume moderată, iar estimările reținute în aplicarea acestor prezumții sunt reprezentative pentru realitatea pieței în perioada examinată.

Secundo, Regulamentul 2022/1854 ( 6 ) are ca obiect printre altele să stabilească o intervenție de urgență pentru a atenua efectele prețurilor ridicate ale energiei prin măsuri excepționale, specifice și limitate în timp, iar aceste măsuri au scopul în special de a introduce un plafon pe veniturile de pe piață pe care anumiți producători le obțin din producția de energie electrică și de a le redistribui clienților finali de energie electrică în mod direcționat. Prin urmare, recurgerea la estimări rezonabile, inclusiv sub forma unor prezumții, pentru a pune în aplicare rapid măsuri de scurtă durată poate constitui un mijloc adecvat, chiar necesar, pentru a garanta eficacitatea măsurii de plafonare a veniturilor pe care Regulamentul 2022/1854 o impune și pentru a atinge astfel acest obiectiv.

Tertio, Curtea arată că, în temeiul Regulamentului 2022/1854 ( 7 ), statele membre sunt obligate să instituie măsuri eficace pentru a asigura aplicarea efectivă a plafonului și pentru a preveni eludarea acestuia și că poate fi necesar să se asigure colectarea și controlul unei cantități foarte mari de date. Așadar, în funcție de particularitățile pieței naționale avute în vedere sau de dificultățile tehnice care pot exista în ceea ce privește posibilitatea de a izola veniturile care trebuie supuse efectiv măsurii de plafonare impuse de acest regulament, recurgerea la prezumții se poate dovedi necesară.

Curtea deduce de aici că Regulamentul 2022/1854 nu se opune ca un stat membru să recurgă la prezumții pentru a determina cuantumul veniturilor de pe piață care trebuie supuse măsurii de plafonare pe care acest regulament o impune, în măsura în care aceste prezumții permit obținerea unor estimări rezonabile ale acestor venituri, care sunt reprezentative pentru realitatea pieței în perioada avută în vedere.

Astfel, ținând seama de urgența care exista în ceea ce privește punerea în aplicare a măsurii de plafonare a veniturilor impusă de Regulamentul 2022/1854, precum și de caracterul excepțional și limitat în timp al acestei măsuri, recurgerea la prezumții, inclusiv, dacă este cazul, irefragabile, pentru a determina cu precizie cuantumul veniturilor la care trebuie aplicată măsura respectivă pare proporțională atât timp cât acestea permit obținerea unor estimări rezonabile ale acestor venituri, care sunt reprezentative pentru realitatea pieței în perioada avută în vedere. Aprecierea aspectului dacă o anumită prezumție îndeplinește această condiție este de competența autorităților naționale, care acționează sub controlul instanțelor naționale. În vederea acestei aprecieri, trebuie să se țină seama de ansamblul elementelor factuale și tehnice care caracterizează nu numai situația operatorilor și a instalațiilor în cauză, ci și piața națională a energiei electrice.

În consecință, Curtea consideră că Regulamentul 2022/1854 ( 8 ) și principiul proporționalității nu se opun unei reglementări naționale în temeiul căreia cuantumul veniturilor la care se aplică un plafon pe veniturile de pe piață prevăzut în aplicarea acestui regulament este determinat, în funcție de instalațiile de producție a energiei electrice vizate, fie pornind de la prezumții irefragabile, fie pornind de la prezumții relative, dar care nu pot fi răsturnate decât în anumite condiții, în măsura în care aceste prezumții permit obținerea unor estimări rezonabile ale veniturilor menționate, care sunt reprezentative pentru realitatea pieței în perioada avută în vedere.

În al doilea rând, în ceea ce privește domeniul de aplicare temporal al Regulamentului 2022/1854, Curtea constată că din nicio dispoziție din acest regulament nu reiese că el s‑ar aplica unei măsuri de plafonare a veniturilor, instituită printr‑o reglementare națională pentru o perioadă anterioară intrării în vigoare a acestuia, și nici, a fortiori, că o astfel de reglementare ar trebui să respecte condițiile prevăzute de regulamentul menționat. Așadar, în lipsa unei reglementări a Uniunii în materie, aplicabilă ratione temporis, nu se poate considera că statele membre sunt private de posibilitatea de a‑și exercita competențele prin adoptarea unei măsuri de plafonare a veniturilor provenite de pe piață care este asemănătoare celei a cărei punere în aplicare o impune Regulamentul 2022/1854, dar cu un domeniu de aplicare temporal diferit de cel prevăzut de acest regulament.

Faptul că o astfel de reglementare națională a fost adoptată chiar dacă Regulamentul 2022/1854 era deja în vigoare este lipsit de relevanță în această privință, întrucât niciuna dintre dispozițiile acestui regulament nu arată că legiuitorul Uniunii a intenționat să priveze statele membre de această posibilitate sau să condiționeze exercitarea acesteia de o autorizare a Uniunii. Dimpotrivă, legiuitorul Uniunii a avut în vedere în mod expres posibilitatea ca statele membre să introducă sau să mențină măsuri de plafonare a veniturilor de pe piață mai stricte ( 9 ) decât plafonul prevăzut de acest regulament ( 10 ). De altfel, începând cu septembrie 2021, au fost observate prețuri foarte ridicate pe piețele energiei electrice, iar războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a dus la creșteri suplimentare substanțiale, precum și la o volatilitate a prețului energiei electrice ( 11 ). În plus, legiuitorul Uniunii a arătat ( 12 ) că toate statele membre au fost afectate de această criză energetică, deși într‑o măsură diferită, și că o creștere extremă și durabilă a prețurilor a fost observată începând cu februarie 2022.

Pe de altă parte, instanța de trimitere nu a arătat că are îndoieli cu privire la compatibilitatea reglementării naționale în cauză cu alte dispoziții de drept al Uniunii susceptibile să se aplice ratione temporis. În plus, Curtea subliniază, pe de o parte, că nici articolul 288 TFUE, nici principiile supremației și efectivității dreptului Uniunii nu pot modifica domeniul de aplicare al unui regulament astfel cum a fost decis de legiuitorul Uniunii. Pe de altă parte, în temeiul principiului cooperării loiale ( 13 ), statele membre se abțin printre altele de la orice măsură care ar putea pune în pericol realizarea obiectivelor Uniunii. Cu toate acestea, având în vedere în special faptul că instituirea unei măsuri de plafonare a veniturilor asemănătoare celei prevăzute de Regulamentul 2022/1854 urmărește obiective compatibile cu cele ale acestui regulament, nu se poate considera că, prin aplicarea la nivel național a unei astfel de măsuri înainte ca aceasta să se impună la nivelul Uniunii, un stat membru ar contraveni acestui principiu.

În consecință, Curtea declară că Regulamentul 2022/1854 ( 14 ) coroborat cu articolul 288 TFUE și cu principiile supremației și efectivității dreptului Uniunii și cu principiul cooperării loiale nu se opune unei reglementări naționale adoptate ulterior intrării în vigoare a acestui regulament și care prevede aplicarea unei măsuri de plafonare a veniturilor de pe piață asemănătoare celei a cărei punere în aplicare este impusă de regulamentul menționat, dar pentru o perioadă anterioară celei stabilite de același regulament.

( 1 ) Regulamentul (UE) 2022/1854 al Consiliului din 6 octombrie 2022 privind o intervenție de urgență pentru abordarea problemei prețurilor ridicate la energie (JO 2022, L 261 I, p. 1), articolele 6 și 7.

( 2 ) Articolul 22b din Legea privind organizarea pieței de energie electrică din 29 aprilie 1999 (Moniteur belge din 11 mai 1999, p. 16264), în versiunea rezultată din Legea de modificare a Legii privind organizarea pieței energiei electrice și de introducere a unui plafon pe veniturile de pe piață ale producătorilor de energie electrică din 16 decembrie 2022 (Moniteur belge din 22 decembrie 2022, p. 98819) (denumită în continuare „Legea privind energia electrică”).

( 3 ) Articolul 22b alineatul (6) al patrulea paragraf din Legea privind energia electrică prevede o obligație a debitorilor taxei instituite prin acest articol 22b de a depune o declarație la CREG până la o anumită dată, precum și conținutul acestei declarații.

( 4 ) Potrivit considerentului (37) al Regulamentului 2022/1854, în temeiul căruia statele membre ar trebui să aibă posibilitatea de a utiliza estimări rezonabile pentru calcularea plafonului pe veniturile de pe piață.

( 5 ) Prevăzută la articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2022/1854.

( 6 ) După cum reiese din articolul 1.

( 7 ) Articolul 6 alineatul (3), precum și articolul 6 alineatul (2) și articolul 7 alineatul (6).

( 8 ) Mai precis, articolele 6-8 din acesta coroborate cu articolul 2 punctele 5 și 9.

( 9 ) Articolul 8 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul 2022/1854.

( 10 ) Articolul 6 alineatul (1).

( 11 ) Considerentul (1) al Regulamentului 2022/1854.

( 12 ) Considerentul (5) al Regulamentului 2022/1854.

( 13 ) Articolul 4 alineatul (3) TUE.

( 14 ) Mai precis, articolele 6-8, precum și articolul 22 alineatul (2) litera (c).