Ordonanța Tribunalului (Camera a noua) din 17 octombrie 2024.#Complejo Agrícola Las Lomas, SL împotriva Comisiei Europene.#Acțiune în anulare – Agricultură – Plan strategic în cadrul politicii agricole comune (PAC) – Regulamentul (UE) 2021/2115 – Norme privind sprijinul pentru planurile strategice elaborate de statele membre în cadrul PAC – Aprobarea Comisiei – Procedură administrativă compozită sau complexă – Competența Tribunalului – Admisibilitate – Respectarea termenului de introducere a acțiunii – Luarea la cunoștință a actului atacat – Calitate procesuală activă.#Cauza T-729/22.

Cauza T‑729/22

Complejo Agrícola Las Lomas, SL

împotriva

Comisiei Europene

Ordonanța Tribunalului (Camera a noua) din 17 octombrie 2024

„Acțiune în anulare – Agricultură – Plan strategic în cadrul politicii agricole comune (PAC) – Regulamentul (UE) 2021/2115 – Norme privind sprijinul pentru planurile strategice elaborate de statele membre în cadrul PAC – Aprobarea Comisiei – Procedură administrativă compozită sau complexă – Competența Tribunalului – Admisibilitate – Respectarea termenului de introducere a acțiunii – Luarea la cunoștință a actului atacat – Calitate procesuală activă”

Acțiune în anulare – Competența instanței Uniunii – Întindere – Examinarea legalității unei decizii a Comisiei de aprobare a unui plan național strategic în cadrul politicii agricole comune – Examinare care necesită controlul compatibilității actului național cu dreptul Uniunii – Includere

[art. 263 TFUE; Regulamentul 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentele (3), (27) și (110) și art. 104 alin. (1), art. 106-115 și art. 118]

(a se vedea punctele 56-60, 70, 84-89 și 92)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte normative care presupun măsuri de executare – Noțiune – Decizie a Comisiei de aprobare a unui plan național strategic în cadrul politicii agricole comune – Includere

(art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Regulamentul 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9 al treilea paragraf și art. 118)

(a se vedea punctele 103-110)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Acte care le privesc direct și individual – Decizie a Comisiei de aprobare a unui plan național strategic în cadrul politicii agricole comune – Acțiune formulată de o întreprindere agricolă care poate eventual beneficia de contribuții financiare din partea Uniunii în cadrul politicii agricole comune – Lipsa afectării individuale – Inadmisibilitate – Încălcarea dreptului la protecție jurisdicțională efectivă – Inexistență

[art. 263 al patrulea paragraf TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Regulamentul nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 9, 23 și 24]

(a se vedea punctele 115-124, 126, 127, 132 și 133)

Rezumat

În contextul noului cadru juridic care reglementează politica agricolă comună (PAC) pentru perioada 2023-2027, Tribunalul își precizează competența în ceea ce privește controlul deciziilor Comisiei Europene de aprobare a planurilor strategice PAC (denumite în continuare „PSPAC”) și se pronunță cu privire la imputabilitatea în sarcina Uniunii Europene a măsurilor adoptate de statele membre în aceste PSPAC.

În temeiul articolului 118 din Regulamentul 2021/2115 ( 1 ), fiecare stat membru prezintă Comisiei un proiect de PSPAC, care definește un cadru pentru punerea în aplicare a ajutoarelor Uniunii finanțate de FEGA și FEADR. La 31 august 2022, Comisia a aprobat o versiune revizuită a proiectului de PSPAC elaborat de Regatul Spaniei pentru perioada 2023-2027 ( 2 ).

Complejo Agrícola Las Lomas, SL, o societate spaniolă care își desfășoară activitatea în domeniul achiziționării și al exploatării de terenuri agricole, a solicitat Tribunalului anularea acestei decizii de aprobare, în măsura în care Comisia aprobase o măsură cuprinsă în acest PSPAC potrivit căreia cuantumul maxim al sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității care trebuie acordat unui fermier în temeiul Regulamentului 2021/2115 nu va putea depăși suma de 200000 de euro (denumită în continuare „măsura în litigiu”).

Tribunalul respinge această acțiune ca inadmisibilă.

Aprecierea Tribunalului

În primul rând, Tribunalul consideră că acțiunea nu poate fi considerată ca fiind introdusă tardiv. În speță, decizia atacată nu a fost nici publicată, nici notificată reclamantei. Prin urmare, termenul de introducere a acțiunii împotriva acestui act a început să curgă, după cum prevede articolul 263 al șaselea paragraf TFUE, atunci când reclamanta a luat cunoștință de actul respectiv. Într‑un asemenea context, termenul de introducere a acțiunii curge numai din momentul în care persoana interesată cunoaște exact conținutul și motivele actului în cauză, cu condiția să solicite textul integral al acestuia într‑un termen rezonabil de la data la care a luat cunoștință de existența actului. Acest termen rezonabil pentru a solicita comunicarea actului nu este un termen prestabilit care s‑ar deduce automat din durata termenului de introducere a acțiunii în anulare, ci un termen care depinde de împrejurările speței.

În al doilea rând, Tribunalul se declară competent să controleze legalitatea deciziei de aprobare a unui PSPAC în calitate de act al Uniunii în temeiul articolului 263 TFUE, chiar dacă acest control implică în mod necesar examinarea în special a compatibilității conținutului PSPAC‑ului propus, care rămâne un act național, cu dreptul Uniunii, în temeiul articolului 118 alineatul (4) din Regulamentul 2021/2115 ( 3 ).

Tribunalul constată, în această privință, că Comisia și autoritățile naționale au competențe distincte în procedura de elaborare și de aprobare a unui proiect de PSPAC. Pe de o parte, noul mod de gestionare a PAC instituit de legiuitorul Uniunii se întemeiază pe un sistem de colaborare care lasă statelor membre o marjă de manevră pentru a adapta intervențiile la necesitățile și la nevoile specifice ale agriculturii lor naționale, prevăzând în același timp un control al Uniunii pentru a asigura compatibilitatea acestora cu PAC. Pe de altă parte, Comisia deține efectiv o putere decizională proprie în cadrul procedurii de aprobare a proiectului de PSPAC, a cărei exercitare implică în mod necesar examinarea conținutului planului menționat. Cu toate acestea, decizia de aprobare a unui proiect de PSPAC de către Comisie trebuie diferențiată de proiectul de PSPAC prezentat de un stat membru, care rămâne un act național în cadrul căruia acesta din urmă își exercită competența printre altele în ceea ce privește alegerea intervențiilor pe care urmează să le includă.

Rezultă că proiectul de PSPAC spaniol, astfel cum a fost aprobat de Comisie, nu constituie un act pregătitor al deciziei atacate sau care face altfel parte din aceasta din urmă. De asemenea, deși actul adoptat de autoritatea națională este o etapă necesară în cadrul unei proceduri care conduce la adoptarea unui act al Uniunii, actul național nu este obligatoriu pentru Comisie, întrucât aceasta exercită un control al conformității sale cu anumite norme de drept al Uniunii și poate fi pusă în situația de a refuza aprobarea acestuia în cazul în care proiectul de PSPAC nu îndeplinește cerințele enumerate limitativ la articolul 118 alineatul (4) din Regulamentul 2021/2115.

În ultimul rând, Tribunalul admite excepția de inadmisibilitate ridicată de Comisie, întemeiată pe lipsa calității procesuale active a reclamantei.

Într‑o primă etapă, Tribunalul constată că reclamanta nu se poate întemeia pe a treia ipoteză avută în vedere la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE pentru a contesta decizia atacată, din moment ce decizia atacată presupune măsuri de executare în privința sa.

Astfel, PSPAC‑ul constituie un document pe baza căruia fiecare stat membru pune în aplicare PAC pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027. În acest cadru, punerea în aplicare a măsurii în litigiu, care poate produce efecte juridice asupra activității economice a reclamantei, necesită măsuri naționale de executare. Astfel, întrucât decizia atacată nu face decât să aprobe PSPAC‑ul spaniol care conține măsura în litigiu și revine Regatului Spaniei sarcina de a o pune în aplicare, precum și ansamblul PSPAC‑ului menționat, această decizie nu își poate produce eventualele efecte juridice față de reclamantă decât prin intermediul unor măsuri naționale de executare.

Într‑o a doua etapă, Tribunalul apreciază că reclamanta nu își poate întemeia acțiunea nici pe a doua ipoteză prevăzută la articolul 263 al patrulea paragraf TFUE, în măsura în care decizia atacată nu o privește individual.

Tribunalul amintește că, atunci când actul afectează un grup de persoane care erau identificate sau identificabile la momentul la care a fost adoptat acest act și în funcție de criterii specifice membrilor grupului, acest act poate privi individual respectivele persoane în măsura în care fac parte dintr‑un cerc restrâns de operatori economici. O asemenea situație poate fi întâlnită în special atunci când actul modifică drepturile dobândite de particular anterior adoptării sale.

Or, în speță, simplul fapt că reclamanta este o întreprindere agricolă potențial beneficiară a contribuțiilor financiare din partea Uniunii în cadrul PAC nu este suficient pentru a o individualiza și pentru a o caracteriza în raport cu orice altă întreprindere agricolă, în măsura în care plafonarea prevăzută de măsura în litigiu se adresează întreprinderilor agricole ca urmare a calității lor obiective de fermieri în același mod în care se adresează oricărui alt operator economic care se află în prezent sau potențial într-o situație identică . De asemenea, simplul fapt că reclamanta ar fi fost eligibilă să primească un cuantum al sprijinului de bază pentru venit în scopul sustenabilității superior plafonului stabilit prin măsura în litigiu nu este susceptibil să o individualizeze în măsura în care acest drept de a primi sprijinul este acordat unei multitudini de operatori determinați în mod obiectiv.

În plus, decizia atacată nu modifică drepturile dobândite ale reclamantei de a primi un sprijin, dat fiind că instituie un nou drept în ceea ce privește PAC pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2023 și 31 decembrie 2027. Pe de altă parte, la data adoptării deciziei atacate, fermierii în privința cărora trebuia să se aplice plafonarea măsurii în litigiu nu erau nicidecum identificabili, din moment ce aplicarea măsurii în litigiu presupunea ca fermierii în cauză să introducă o cerere în temeiul cadrului juridic național stabilit de Regatul Spaniei în aplicarea PSPAC‑ului, astfel cum a fost aprobat de Comisie.

Prin urmare, reclamanta nu este vizată de decizia atacată decât în temeiul calității sale obiective de întreprindere agricolă, asemenea oricărui alt operator economic care se află în prezent sau potențial într‑o situație identică.

Tribunalul adaugă că argumentul întemeiat pe lipsa unei protecții jurisdicționale efective invocat de reclamantă nu poate constitui temeiul admisibilității acțiunii. Astfel, această protecție nu impune ca un justițiabil să poată introduce în mod necondiționat o acțiune în anulare, direct în fața instanței Uniunii, împotriva unor acte ale Uniunii. În plus, aceasta trebuie apreciată ținând seama și de protecția oferită de instanțele naționale. Or, în speță, măsura în litigiu necesită măsuri naționale de executare.

În consecință, Tribunalul declară acțiunea inadmisibilă.

( 1 ) Regulamentul (UE) 2021/2115 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 de stabilire a normelor privind sprijinul pentru planurile strategice care urmează a fi elaborate de statele membre în cadrul politicii agricole comune (planurile strategice PAC) și finanțate de Fondul european de garantare agricolă (FEGA) și de Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 1305/2013 și (UE) nr. 1307/2013 (JO 2021, L 435, p.1).

( 2 ) Decizia de punere în aplicare C(2022) 6017 final a Comisiei din 31 august 2022 de aprobare a planului strategic al Spaniei PAC 2023-2027 în vederea unui sprijin din partea Uniunii finanțat de [FEGA] și de [FEADR] (denumită în continuare „decizia atacată”).

( 3 ) Această dispoziție stabilește criteriile de aprobare a PSPAC, și anume printre altele compatibilitatea planului cu articolul 9 și cu celelalte cerințe prevăzute în Regulamentul 2021/2115 și în Regulamentul (UE) 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului din 2 decembrie 2021 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 1306/2013 (JO 2021, L 435, p. 187), precum și cu actele delegate și de punere în aplicare adoptate în temeiul acestor acte.