Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea extinsă) din 18 martie 2026.#Robin Wood - Gewaltfreie Aktionsgemeinschaft für Natur und Umwelt eV ș.a. împotriva Comisiei Europene.#Mediu – Convenția de la Aarhus – Respingerea unei cereri de reexaminare internă – Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 – Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 – Gestionarea pădurilor – Activități legate de producția de combustibili și de bioenergie din biomasa forestieră – Taxonomie – Cerințe pentru criteriile tehnice de examinare – Articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 – Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea – Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu.#Cauza T-575/22.

Cauza T‑575/22

2 Celsius și Robin Wood- Gewaltfreie Aktionsgemeinschaft für Natur und Umwelt eVșiSkydda Skogen, Protect the forest și Zero- Associação Sistema Terrestre SustentávelșiStowarzyszenie Pracownia na rzecz Wszystkich IstotșiPäästame Eesti Metsad MTÜșiStichting Comité Schone Lucht

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a șasea, judecând în complet de cinci judecători) din 18 martie 2026

„Mediu – Convenția de la Aarhus – Respingerea unei cereri de reexaminare internă – Articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 – Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 – Gestionarea pădurilor – Activități legate de producția de combustibili și de bioenergie din biomasa forestieră – Taxonomie – Cerințe pentru criteriile tehnice de examinare – Articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 – Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice și la adaptarea la acestea – Prejudicierea în mod semnificativ a obiectivelor de mediu”

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Analiza beneficiilor pentru climă – Utilizarea unei valori de referință asociată cu practicile de statu‑quo – Lipsa unui prag cantitativ pentru respectarea obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice – Admisibilitate – Inexistența unei erori vădite de apreciere – Depășirea de către Comisie a limitelor competenței sale – Inexistență – Încălcarea principiului precauției – Inexistență

[art. 191 alin. (2) și art. 290 TFUE; Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1) lit. (f) și alin. (3) și art. 19 alin. (1) lit. (c), (f) și (k); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I secțiunea 1.3; Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 29 alin. (7) lit. (b)]

(a se vedea punctele 52-64, 68, 70-83 și 90-97)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Analiza beneficiilor pentru climă – Exploatanți de suprafețe forestiere mai mici de 13 hectare care beneficiază de o exceptare de la obligația de a efectua analiza menționată – Admisibilitate – Inexistența unei erori vădite de apreciere – Depășirea de către Comisie a limitelor competenței sale – Inexistență – Încălcarea principiului proporționalității – Inexistență

[art. 290 TFUE; Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1) lit. (f) și alin. (3) lit. (a), art. 19 alin. (1) lit. (c), (d) și (f) și art. 21 alin. (1) ultima teză; Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I secțiunea. 1.3; Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 29 alin. (6)]

(a se vedea punctele 107-116, 121-134 și 138-140)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative adaptării la schimbările climatice – Stabilirea criteriilor pentru prevenirea creșterii efectelor climatice negative legate de activitățile economice – Inexistența unei erori vădite de apreciere

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 11 alin. (1), art. 17 alin. (1) lit. (b) și art. 19 alin. (1) lit. (b); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I apendicele A]

(a se vedea punctele 148-152)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative în ceea ce privește tranziția către o economie circulară – Stabilirea criteriilor pentru menținerea aprovizionării durabile cu biomasă forestieră – Inexistența unei erori vădite de apreciere

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 17 alin. (1) lit. (d) pct. (i); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I punctul 1.3]

(a se vedea punctele 163-176)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice – Lipsa unei mențiuni exprese cu privire la necesitatea de a evita distrugerea absorbanților de carbon din pădure – Lipsa stabilirii unui termen de recuperare a carbonului pierdut ca urmare a unei tăieri rase – Admisibilitate

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 17 alin. (1) lit. (a) și art. 19 alin. (1) lit. (b); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa II secțiunea. 1.3; Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 29 alin. (6)]

(a se vedea punctele 185-193)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile legate de gestionarea pădurilor – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative în ceea ce privește protecția și refacerea biodiversității și a ecosistemelor – Conformitatea activității economice cu obiectivele de conservare în domeniile protejate sau desemnate – Lipsa transformării habitatelor deosebit de sensibile la pierderea biodiversității – Admisibilitate

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 17 alin. (1) lit. (f) și art. 19 alin. (1) lit. (a)-(c); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I secțiunea 1.3 și anexa II secțiunea 1.3]

(a se vedea punctele 216-231)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră – Trimitere la alte dispoziții ale dreptului Uniunii – Luare în considerare a legislației relevante în vigoare a Uniunii – Admisibilitate – Lipsa unei contabilizări suficiente a emisiilor de carbon ale biomasei forestiere – Inexistența unei erori vădite de apreciere

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1) lit. (a) și alin. (3) lit. (a) și art. 19 alin. (1) lit. (d); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I, secțiunile 4.8, 4.13, 4.20 și 4.24; Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 1 ultima teză și art. 29 alin. (6) și (7) și anexa VI; Regulamentul 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului]

(a se vedea punctele 251-270 și 275-281)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice – Extinderea cerinței referitoare la ușurința utilizării criteriilor – Admisibilitate – Obligația de a se întemeia pe dovezi științifice concludente – Luare în considerare a cerințelor privind coerența politicilor – Domeniu de aplicare – Încălcarea principiului precauției – Inexistență

[art. 17 alin. (1) a treia teză și art. 191 TFUE; Regulamentul 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului și Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (1) și (3) și art. 19 alin. (1) lit. (d), (f) și (k); Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului]

(a se vedea punctele 288-293, 298-301 și 306-310)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Adoptarea de către Comisie a unui regulament delegat de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Obligația de a se întemeia pe dovezi științifice concludente – Domeniu de aplicare – Încălcarea principiului precauției – Inexistență

[art. 191 TFUE; Regulamentul nr. 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 19 alin. (1)]

(a se vedea punctele 324-333)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative prevenirii și controlului poluării – Interdicția de a aduce prejudicii semnificative biodiversității – Caracterul adecvat al criteriilor – Inexistența unei erori vădite de apreciere

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (3) lit. (b) și art. 17 alin. (1) lit. (d) pct. (i); Regulamentul nr. 2021/2139 al Comisiei, considerentul (31); Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului]

(a se vedea punctele 396-408 și 429)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Adoptarea de către Comisie a unui regulament delegat de stabilire a criteriilor tehnice de examinare pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Recurgere la o abordare secvențială – Admisibilitate

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 10 alin. (3) lit. (b) și art. 17 alin. (1) lit. (d) pct. (i); Regulamentul nr. 2021/2139 al Comisiei, considerentul (31); Directiva 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului]

(a se vedea punctele 396-408 și 429)

Apropierea legislațiilor – Cadru care să faciliteze investițiile durabile – Stabilirea durabilității din punctul de vedere al mediului a activităților economice – Criterii tehnice de examinare – Stabilire de către Comisie – Criterii stabilite pentru activitățile din domeniul bioenergiei – Criterii care asigură o contribuție substanțială a activităților respective la adaptarea la schimbările climatice – Inexistența unei erori de drept sau de apreciere săvârșite de Comisie

[Regulamentul 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentul (3) și art. 11 alin. (1) și alin. (3) lit. (a); Regulamentul 2021/2139 al Comisiei, anexa I secțiunile 4.7, 4.8, 4.13, 4.19, 4.20, 4.23 și 4.24 și anexa II secțiunile 4.7, 4.8, 4.13, 4.19, 4.20, 4.23 și 4.24]

(a se vedea punctele 421-427 și 432-435)

Acorduri internaționale – Acorduri ale Uniunii – Acordul de la Paris asupra schimbărilor climatice – Convenția‑cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice – Efecte – Supremație față de actele de drept derivat al Uniunii – Examinarea legalității unui act de drept derivat al Uniunii în raport cu dispozițiile acordurilor menționate – Condiții – Dispoziții care nu au caracter necondiționat și suficient de precis – Condiții neîndeplinite

[art. 216 alin. (2) TFUE; Regulamentul nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului, considerentele (19) și (21) și art. 10 alin. (1) și art. 12]

(a se vedea punctele 442-459)

Rezumat

Tribunalul confirmă decizia Comisiei Europene de respingere a unei cereri de reexaminare internă a Regulamentului delegat 2021/2139 ( 1 ) de completare a Regulamentului 2020/852 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile ( 2 ).

Regulamentul privind taxonomia instituie un sistem de clasificare unificat pentru a armoniza la nivelul Uniunii Europene criteriile aplicate pentru a stabili dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului în lumina diferitelor obiective de mediu, precum atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea ( 3 ).

În acest context, Comisia a adoptat regulamentul delegat pentru a completa Regulamentul privind taxonomia prin stabilirea unor criterii tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care anumite activități economice contribuie în mod substanțial la obiectivele de mediu avute în vedere de acest regulament delegat.

Reclamantele, Robin Wood - Gewaltfreie Aktionsgemeinschaft für Natur und Umwelt eV și alte persoane, au prezentat Comisiei, în temeiul Regulamentului Aarhus ( 4 ), o cerere de reexaminare internă a regulamentului delegat. Acestea considerau că o parte din criteriile tehnice de examinare stabilite de regulamentul delegat privind activitățile economice legate de gestionarea pădurilor și din domeniul bioenergiei încalcă Regulamentul privind taxonomia și anumite cerințe ale tratatelor.

Comisia a respins cererea de reexaminare internă prin decizia din 6 iulie 2022 (denumită în continuare „decizia atacată”) care face obiectul prezentei acțiuni.

Aprecierea Tribunalului

În susținerea acțiunii formulate, reclamantele arătau în special că răspunsul Comisiei la cererea lor de reexaminare era afectat de erori de drept privind conformitatea criteriilor tehnice de examinare referitoare la gestionarea pădurilor cu principiul de „a nu aduce prejudicii semnificative” obiectivului de atenuare a schimbărilor climatice prevăzut la articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind taxonomia. În acest sens, ele susțineau că dispoziția menționată impune asigurarea menținerii stocurilor și a absorbanților de carbon din pădure cel puțin la nivelurile lor actuale.

Or, Tribunalul arată că articolul 17 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind taxonomia nu conține această cerință, astfel încât criteriile tehnice de examinare nu trebuie să conțină o mențiune precisă cu privire la necesitatea de a evita distrugerea absorbanților de carbon din pădure. El adaugă că această dispoziție reglementează deja scenariul unei eliminări a absorbanților de carbon existenți, din moment ce s‑ar putea considera că aceasta aduce prejudicii semnificative atenuării schimbărilor climatice.

Potrivit reclamantelor, Comisia ar fi săvârșit de asemenea o eroare atunci când s‑a referit, în decizia atacată, la criteriile de durabilitate forestieră prevăzute la articolul 29 alineatul (6) din Directiva RED II ( 5 ), fără a oferi însă o justificare convingătoare în ceea ce privește lipsa unei precizări cu privire la termenul de recuperare a carbonului pierdut ca urmare a tăierii rase.

Cu toate acestea, Tribunalul observă că Regulamentul privind taxonomia și în special articolul 17 alineatul (1) litera (a) din acesta nu impun un nivel de detaliere mergând până la a include stabilirea unor termene de recuperare a carbonului pierdut ca urmare a unei tăieri rase. Acesta adaugă că, în aplicarea directă a articolului 29 alineatul (6) din Directiva RED II, tăierea rasă nu este o activitate economică care poate fi considerată „durabilă din punctul de vedere al mediului”, astfel încât trimiterea la această dispoziție efectuată în decizia atacată nu este eronată.

În plus, Tribunalul respinge ca inoperant argumentul reclamantelor potrivit căruia, întrucât nu pot impune cerințe mai stricte decât cele cuprinse în alte acte de drept primar sau derivat al Uniunii, Regulamentul privind orientările operaționale ( 6 ) nu ar prezenta nicio utilitate în contextul elaborării criteriilor tehnice de examinare în cauză.

Pe de altă parte, potrivit reclamantelor, Comisia ar fi considerat în mod eronat, referindu‑se la Directiva RED II și la Regulamentul LULUCF ( 7 ), că criteriile de „reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră” erau adecvate pentru a se asigura că activitățile forestiere din domeniul bioenergiei contribuie la atenuarea schimbărilor climatice în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul privind taxonomia.

Cu privire la acest aspect, Tribunalul observă că dispoziția respectivă face trimitere la Directiva RED II, al cărei articol 29 alineatul (7) se referă la „criteriile LULUCF”. Acestea sunt legate în esență de parametrii menționați în Regulamentul LULUCF, care definește angajamentele statelor membre în sectorul exploatării terenurilor, al schimbării destinației terenurilor și al silviculturii. În plus, Regulamentul privind taxonomia impune ca, la stabilirea criteriilor tehnice de examinare, Comisia să țină seama „de orice act juridic relevant existent al Uniunii”. Prin urmare, nu se poate reproșa Comisiei că a menționat în decizia atacată faptul că a luat în considerare dispozițiile Directivei RED II și ale Regulamentului LULUCF.

Pe de altă parte, contrar tezei reclamantelor, Comisia nu a declarat și nici nu a sugerat că contabilizarea emisiilor biogenice forestiere în temeiul Regulamentului LULUCF ar fi un substitut pentru reducerea emisiilor. Astfel, din decizia atacată reiese că utilizarea biomasei forestiere contribuie la reducerea emisiilor atunci când sunt îndeplinite anumite criterii, ceea ce constituie de altfel premisa formulată de legiuitorul însuși în Directiva RED II.

Tribunalul respinge de asemenea argumentul reclamantelor potrivit căruia Comisia ar fi trebuit să explice modul în care emisiile provenite din recoltarea și din arderea biomasei forestiere erau considerate a fi „compensate” în cadrul Regulamentului LULUCF.

În această privință, el observă că Directiva RED II pornește de la principiul că, în cazul în care sunt îndeplinite condițiile în acest sens, biomasa, devenită combustibil, poate fi calificată drept energie regenerabilă. Este vorba de asemenea despre o premisă instituită de legiuitor, de la care Comisia nu se poate abate după bunul plac. În plus, Regulamentul LULUCF impune statelor membre să își mențină absorbanții naturali de carbon. Astfel, în măsura în care regimul de compensare a emisiilor, vizat de argumentul reclamantelor, rezultă din Regulamentul LULUCF, Comisia nu era obligată să explice compensarea menționată mai sus.

De asemenea, reclamantele au susținut în mod eronat că Comisia nu se putea întemeia pe criteriile LULUCF în măsura în care Regulamentul LULUCF nu contabilizează toate emisiile de carbon ale biomasei, ci numai variațiile absorbanților de carbon din pădure în raport cu o valoare de referință întemeiată pe o proiecție a nivelurilor absorbanților de carbon din pădure bazată pe nivelurile istorice de recoltare. Astfel, dacă criteriile de evaluare tehnică relevante ar fi depășit parametrii prevăzuți în Directiva RED II și în Regulamentul LULUCF, în special prin contabilizarea emisiilor cauzate de arderea biomasei forestiere în sectorul energetic, acest lucru ar fi putut conduce la un risc de dublă contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră.

În sfârșit, Tribunalul respinge argumentul reclamantelor potrivit căruia în esență Regulamentul LULUCF nu permite contabilizarea emisiilor într‑un mod suficient de direcționat pentru a stabili în ce măsură recolta de biomasă este responsabilă de o supraexploatare. În această privință, el constată că, în conformitate cu regulamentul menționat, nivelul de referință pentru pădurile statelor membre se bazează pe ipoteza că raportul dintre utilizarea solidă și energetică a biomasei forestiere, astfel cum a fost observat în perioada 2000-2009, rămâne constant. Or, această premisă, care garantează că creșterea recoltelor în scopul utilizării bioenergiei este contabilizată ca debit în sectorul LULUCF, este suficient de direcționată.

Pe de altă parte, Tribunalul statuează că Comisia nu a săvârșit o eroare atunci când a respins teza reclamantelor potrivit căreia regulamentul delegat ar încălca articolul 2 din Convenția‑cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (CCONUSC) și articolul 2 alineatul (1) din Acordul de la Paris asupra schimbărilor climatice, aprobat la 12 decembrie 2015 (denumit în continuare „Acordul de la Paris”). În acest scop, instanța verifică dacă dispozițiile menționate au efect direct.

În această privință, el amintește că, în temeiul articolului 216 alineatul (2) TFUE, acordurile încheiate de Uniune sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii și beneficiază de supremație față de actele adoptate de acestea. Cu toate acestea, dispozițiile unui acord internațional la care Uniunea este parte nu pot fi invocate în susținerea unei acțiuni în anularea unui act de drept derivat al Uniunii sau a unei excepții întemeiate pe nelegalitatea unui asemenea act decât cu condiția, pe de o parte, ca natura și economia acordului în cauză să nu se opună acestei acțiuni și, pe de altă parte, ca dispozițiile respective să fie, în ceea ce privește conținutul lor, necondiționate și suficient de precise.

Tribunalul arată că aceste condiții de invocabilitate sunt valabile și în cadrul unei cereri de reexaminare internă în temeiul Regulamentului Aarhus, care constituie o etapă procedurală prealabilă susceptibilă să constituie eventual temeiul unei acțiuni ulterioare în fața instanței Uniunii.

În speță, dispozițiile invocate ale CCONUSC și ale Acordului de la Paris nu reiese că sunt, din punctul de vedere al conținutului lor, necondiționate și suficient de precise pentru a avea un efect direct și nici, prin urmare, pentru a fi invocate de reclamante.

Tribunalul verifică în continuare dacă aceste dispoziții intră sub incidența uneia dintre cele două excepții care rezultă din jurisprudența Curții și care permit instanței Uniunii să controleze legalitatea unui act al Uniunii în raport cu un acord internațional chiar și în lipsa unui efect direct. Potrivit primei excepții, trebuie să se poată deduce din dispoziția specifică de drept al Uniunii contestată că aceasta urmărea să pună în aplicare, în ordinea juridică a Uniunii, o obligație specifică care rezultă din acordurile încheiate în cadrul Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). În ceea ce privește a doua excepție, aceasta presupune în esență că dispoziția menționată face trimitere în mod direct și explicit la dispoziții precise ale acordului internațional în cauză.

Or, în speță reclamantele nu identifică o dispoziție specifică a regulamentului delegat care ar urmări în mod specific punerea în aplicare în ordinea juridică a Uniunii a unei obligații specifice care rezultă din articolul 2 din CCONUSC sau din articolul 2 alineatul (1) din Acordul de la Paris. În plus, aceste din urmă dispoziții se limitează să stabilească obiective și norme generale, fără a defini însă mijloace precise, lăsând o marjă largă de apreciere părților, printre care Uniunea, în ceea ce privește definirea modalităților precise de punere în aplicare a acestora.

Tribunalul adaugă că nici Regulamentul privind taxonomia nu face referire la CCONUSC și că numai un considerent al regulamentului menționat conține o trimitere explicită la o dispoziție precisă a acestui acord. Or, considerentul menționat nu face parte din dispozitivul Regulamentului privind taxonomia și nu are, în consecință, niciun caracter obligatoriu ca atare. Prin urmare, niciuna dintre cele două excepții menționate mai sus nu este aplicabilă în speță.

În sfârșit, Tribunalul consideră că jurisprudența, invocată de reclamante ( 8 ), potrivit căreia împrejurarea că un acord internațional conține dispoziții lipsite de efect direct nu ar constitui un obstacol în calea controlului de către instanță al respectării obligațiilor care se impun Uniunii în calitate de parte la acest acord a rămas izolată și nu a fost urmată de jurisprudența ulterioară a instanței Uniunii. Prin urmare, Comisia a considerat în mod întemeiat în decizia atacată că legalitatea regulamentului delegat nu putea fi examinată în lumina dispozițiilor de drept internațional invocate de reclamante.

Întrucât Tribunalul a respins toate argumentele reclamantelor, acesta respinge acțiunea în totalitate.

( 1 ) Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei din 4 iunie 2021 de completare a Regulamentului (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului prin stabilirea criteriilor tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu (JO 2021, L 442, p. 1, denumit în continuare „regulamentul delegat”).

( 2 ) Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088 (JO 2020, L 198, p. 13, denumit în continuare „Regulamentul privind taxonomia”).

( 3 ) Articolele 9 și 10 din Regulamentul privind taxonomia.

( 4 ) Regulamentul (CE) nr. 1367/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 6 septembrie 2006 privind aplicarea, pentru instituțiile și organismele comunitare, a dispozițiilor Convenției de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziilor și accesul la justiție în domeniul mediului (JO 2006, L 264, p. 13, Ediție specială, 15/vol. 17, p. 126), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2021/1767 al Parlamentului European si al Consiliului din 6 octombrie 2021 (JO 2021, L 356, p. 1) (denumit în continuare „Regulamentul Aarhus”).

( 5 ) Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile (JO 2018, L 328, p. 82, denumită în continuare „Directiva RED II”).

( 6 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2448 al Comisiei din 13 decembrie 2022 de stabilire a unor orientări operaționale privind dovezile pentru demonstrarea conformității cu criteriile de durabilitate aplicabile biomasei forestiere, prevăzute la articolul 29 din Directiva [RED II] (JO 2022, L 320, p. 4).

( 7 ) Regulamentul (UE) 2018/841 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 cu privire la includerea emisiilor de gaze cu efect de seră și a absorbțiilor rezultate din activități legate de exploatarea terenurilor, schimbarea destinației terenurilor și silvicultură în cadrul de politici privind clima și energia pentru 2030 și de modificare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 și a Deciziei nr. 529/2013/UE (JO 2018, L 156, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul LULUCF”).

( 8 ) Hotărârea din 9 octombrie 2001, Țările de Jos/Parlamentul și Consiliul (C‑377/98, EU:C:2001:523, punctul 54).