Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 25 februarie 2025.#BSH Hausgeräte GmbH împotriva Electrolux AB.#Trimitere preliminară – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 – Articolul 4 alineatul (1) – Competență generală – Articolul 24 punctul 4 – Competențe exclusive – Competență în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea brevetelor – Acțiune în contrafacere – Brevet european validat în state membre și într‑un stat terț – Contestarea valabilității brevetului pe cale de excepție – Competența internațională a instanței sesizate cu acțiunea în contrafacere.#Cauza C-339/22.

Cauza C‑339/22

BSH Hausgeräte GmbH

împotriva

Electrolux AB

(cerere de decizie preliminară formulată de Svea Hovrätt)

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 25 februarie 2025

„Trimitere preliminară – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 – Articolul 4 alineatul (1) – Competență generală – Articolul 24 punctul 4 – Competențe exclusive – Competență în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea brevetelor – Acțiune în contrafacere – Brevet european validat în state membre și într‑un stat terț – Contestarea valabilității brevetului pe cale de excepție – Competența internațională a instanței sesizate cu acțiunea în contrafacere”

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Stabilirea competenței internaționale a unei instanțe a unui stat membru – Competențe exclusive – Litigii în materie de înregistrare sau de valabilitate a brevetelor – Noțiuni autonome de drept al Uniunii – Interpretare uniformă – Normă sau procedură națională privind interpretarea unei dispoziții de drept al Uniunii – Lipsa incidenței

(Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 24 pct. 4)

(a se vedea punctele 25 și 26)

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Dispoziții din acest regulament calificate ca echivalente cu cele din Regulamentul nr. 44/2001 și din Convenția de la Bruxelles – Interpretarea dispozițiilor menționate în conformitate cu jurisprudența Curții referitoare la Regulamentul nr. 44/2001 și cu Convenția de la Bruxelles – Competențe exclusive – Litigii în materie de înregistrare sau de valabilitate a brevetelor – Noțiune – Interpretare autonomă – Interpretare strictă

(Convenția din 27 septembrie 1968, art. 16 pct. 4; Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 24 pct. 4; Regulamentul nr. 44/2001 al Consiliului, art. 22 pct. 4)

(a se vedea punctele 28 și 43)

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Stabilirea competenței internaționale a unei instanțe a unui stat membru – Competențe exclusive – Litigii în materie de înregistrare sau de valabilitate a brevetelor – Conținut – Control incident al valabilității unui brevet eliberat într‑un stat membru în cadrul unei acțiuni în contrafacere introduse într‑un alt stat membru – Excludere

[Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1), art. 24 pct. 4 și art. 27]

(a se vedea punctele 35-37)

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Stabilirea competenței internaționale a unei instanțe a unui stat membru – Domeniu de aplicare – Competența instanței de la domiciliul pârâtului – Acțiune în contrafacerea unui brevet european validat în mai multe state membre – Contestare de către pârât a valabilității brevetului – Litigii în materie de înregistrare sau de valabilitate a brevetelor – Competență exclusivă – Obligația instanței de la domiciliul pârâtului, sesizată cu acțiunea în contrafacere, de a se declara necompetentă – Inexistență

[Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1), art. 24 pct. 4 și art. 27]

(a se vedea punctele 38-42, 44-48 și 52 și dispozitiv 1)

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Stabilirea competenței internaționale a unei instanțe a unui stat membru – Competența instanței de la domiciliul pârâtului – Litigii în materie de înregistrare sau de valabilitate a brevetelor – Contrafacere a unor brevete eliberate într‑un stat terț – Conținut – Control incident realizat de instanța sesizată cu controlul valabilității unui brevet eliberat într‑un stat terț – Includere

[Convenția din 30 octombrie 2007, art. 22 pct. 4; Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1), art. 24 pct. 4, art. 33 și 34 și art. 73 alin. (1) și (3)]

(a se vedea punctele 55-57 și 61-76 și dispozitiv 2)

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 1215/2012 – Domeniu de aplicare – Existența unui element de extraneitate – Litigiu între părți cu domiciliul în state membre – Element de extraneitate situat pe teritoriul unei țări terțe – Includere

[Regulamentul nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 4 alin. (1)]

(a se vedea punctele 58-60)

Rezumat

Sesizată cu titlu preliminar de Svea hovrätt, Patent- och marknadsöverdomstolen (Curtea de Apel cu sediul în Stockholm, în calitate de curte de apel pentru proprietate industrială și comerț, Suedia), Curtea se pronunță cu privire la domeniul de aplicare al Regulamentului nr. 1215/2012 ( 1 ). Aceasta apreciază că o instanță din statul membru în care se află domiciliul pârâtului, sesizată cu o acțiune în contrafacerea unui brevet eliberat într‑un alt stat membru, rămâne competentă să soluționeze această acțiune atunci când, în cadrul acestei acțiuni, pârâtul contestă, pe cale de excepție, valabilitatea brevetului respectiv, în condițiile în care competența de a se pronunța cu privire la această valabilitate revine exclusiv instanțelor din acest alt stat membru.

BSH este titulara unui brevet european care protejează o invenție în domeniul aspiratoarelor. Acest brevet a fost validat în Suedia și în diferite alte state membre, precum și în Regatul Unit și în Turcia, ceea ce a condus la eliberarea unor brevete naționale aparținând acestor state.

În februarie 2020, BSH a introdus împotriva Electrolux o acțiune în contrafacerea tuturor părților naționale ale brevetului european menționat în fața Patent- och marknadsdomstolen (Tribunalul pentru Proprietate Industrială și Comerț, Suedia). Electrolux a invocat inadmisibilitatea cererilor referitoare la contrafacerile părților naționale ale brevetului, altele decât partea suedeză, susținând, atât în temeiul Regulamentului Bruxelles I bis, cât și al Legii suedeze privind brevetele ( 2 ), că brevetele străine erau nule și că, prin urmare, instanțele suedeze nu erau competente să se pronunțe cu privire la contrafacerea lor.

Tribunalul pentru Proprietate Industrială și Comerț s‑a declarat necompetent să soluționeze acțiunea în contrafacerea brevetelor, altele decât cel validat în Suedia. BSH a formulat apel împotriva acestei decizii la instanța de trimitere.

Aceasta ridică problema dacă articolul 24 punctul 4 ( 3 ) din Regulamentul Bruxelles I bis trebuie interpretat în sensul că o instanță din statul membru de domiciliu al pârâtului sesizată, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din acest regulament, cu o acțiune în contrafacerea unui brevet eliberat într‑un alt stat membru rămâne competentă să soluționeze această acțiune atunci când, în cadrul acesteia, pârâtul menționat contestă, pe cale de excepție, valabilitatea brevetului respectiv. Ea ridică de asemenea problema dacă articolul 24 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles I bis trebuie interpretat în sensul că se aplică unei instanțe dintr‑un stat terț și, în consecință, îi conferă o competență exclusivă în ceea ce privește aprecierea valabilității unui brevet eliberat sau validat în acest stat.

Aprecierea Curții

În primul rând, Curtea se pronunță cu privire la domeniul de aplicare respectiv al normelor de competență a instanțelor în cauză, astfel cum rezultă acestea din articolul 4 alineatul (1) ( 4 ) și din articolul 24 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles I bis. Ea constată mai întâi că reiese din termenii articolului 24 punctul 4 din acest regulament că instanțele din statul membru care a eliberat brevetul sunt singurele competente să soluționeze o contestație în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea acestui brevet, indiferent dacă această contestație este invocată pe cale de acțiune sau pe cale de excepție ca mijloc de apărare în cadrul unei acțiuni în contrafacere în fața unei instanțe dintr‑un alt stat membru. Această soluție este justificată de faptul că eliberarea brevetelor implică intervenția administrației naționale și de faptul că aceste instanțe, care se pronunță în temeiul dreptului lor național, sunt cele mai în măsură să se pronunțe. Această preocupare pentru o bună administrare a justiției prezintă cu atât mai multă importanță cu cât mai multe state membre au instituit un sistem special de protecție jurisdicțională, rezervând contenciosul care privește brevetele unor instanțe specializate.

Astfel, atunci când o instanță din statul membru în care are domiciliul pârâtul este sesizată, în temeiul Regulamentului Bruxelles I bis ( 5 ), cu o acțiune în contrafacerea unui brevet eliberat de un alt stat membru, în cadrul căreia pârâtul contestă, pe cale de excepție, valabilitatea acestui brevet, această instanță nu poate constata, cu titlu incident, nulitatea brevetului menționat, ci trebuie să se declare necompetentă, în conformitate cu articolul 27 din acest regulament ( 6 ), în ceea ce privește problema valabilității brevetului, având în vedere norma privind competența exclusivă a instanțelor din statul membru care a eliberat brevetul prevăzută la articolul 24 punctul 4 din regulamentul menționat.

Întrucât această normă de competență exclusivă nu vizează însă decât litigiile „în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea brevetelor”, o instanță din statul membru de domiciliu al pârâtului sesizată, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din același regulament, cu o acțiune în contrafacerea unui brevet eliberat într‑un alt stat membru rămâne competentă să soluționeze această acțiune atunci când, în cadrul acesteia, pârâtul menționat contestă, pe cale de excepție, valabilitatea brevetului respectiv.

În al doilea rând, în ceea ce privește aspectul dacă articolul 24 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles I bis trebuie interpretat în sensul că se aplică unei instanțe dintr‑un stat terț și conferă, prin urmare, o competență exclusivă acestei instanțe în ceea ce privește aprecierea valabilității unui brevet eliberat sau validat în acest stat, Curtea observă că modul de redactare a acestei dispoziții vizează competența exclusivă a instanțelor din statele membre și că regimul prevăzut de Regulamentul Bruxelles I bis este un regim de competență internă a Uniunii Europene, care urmărește obiective proprii cum ar fi buna funcționare a pieței interne, precum și instituirea unui spațiu de libertate, securitate și justiție. Întrucât articolul 24 punctul 4 din acest regulament nu poate fi considerat aplicabil într‑o situație în care brevetele în cauză sunt eliberate sau validate nu într‑un stat membru, ci într‑un stat terț ( 7 ), această dispoziție nu se aplică unei instanțe dintr‑un stat terț și nu conferă, prin urmare, nicio competență, exclusivă sau neexclusivă, unei astfel de instanțe în ceea ce privește aprecierea valabilității unui brevet eliberat sau validat în acest stat.

Cu toate acestea, deși competența de principiu a instanței de la domiciliul pârâtului, stabilită la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul Bruxelles I bis, poate fi limitată, pe de o parte, de norme speciale ( 8 ) și, pe de altă parte, de dreptul internațional general, nicio limitare prevăzută de acestea din urmă nu pare să trebuiască să fie luată în considerare în speță.

În ceea ce privește dreptul internațional general, Curtea amintește că un act adoptat în temeiul competențelor Uniunii, precum Regulamentul Bruxelles I bis, trebuie interpretat și domeniul său de aplicare trebuie limitat în lumina normelor și a principiilor dreptului internațional general, care sunt obligatorii pentru instituțiile Uniunii. În această privință, competența instanței de la domiciliul pârâtului de a se pronunța într‑un litigiu care are legătură, cel puțin în parte, cu un stat terț nu este contrară principiului de drept internațional al efectului relativ al tratatelor.

Pe de altă parte, această competență trebuie să fie exercitată fără a aduce atingere principiului neamestecului. În exercitarea competențelor sale, acordarea de către un stat a unui brevet național, care conferă titularului său drepturi exclusive de proprietate intelectuală pe teritoriul său, decurge din suveranitatea națională a statului respectiv. Or, din moment ce o hotărâre judecătorească ce privește un brevet afectează existența sau conținutul acestor drepturi exclusive, numai instanțele competente din acest stat pot pronunța o asemenea hotărâre.

În schimb, instanța din statul membru de domiciliu al pârâtului, sesizată, în temeiul articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul Bruxelles I bis, cu o acțiune în contrafacere în cadrul căreia este invocată pe cale de excepție problema valabilității unui brevet eliberat sau validat într‑un stat terț, este competentă să se pronunțe cu privire la această chestiune dacă nu este aplicabilă nicio limitare. Astfel, întrucât decizia solicitată în această privință are numai efecte inter partes, ea nu este de natură să afecteze existența sau conținutul brevetului respectiv în acest stat terț și nici să determine modificarea registrului său național.

Curtea concluzionează în această privință că articolul 24 punctul 4 din Regulamentul Bruxelles I bis trebuie interpretat în sensul că nu se aplică unei instanțe dintr‑un stat terț și, în consecință, nu conferă nicio competență, exclusivă sau neexclusivă, unei astfel de instanțe în ceea ce privește aprecierea valabilității unui brevet eliberat sau validat de acest stat.

( 1 ) Regulamentul (UE) nr. 1215/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 12 decembrie 2012 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială (JO 2012, L 351, p. 1, denumit în continuare „Regulamentul Bruxelles I bis”).

( 2 ) A se vedea articolul 61 al doilea paragraf din patentlagen (1967:837) [Legea privind brevetele (1967:837)].

( 3 ) Articolul 24 din Regulamentul Bruxelles I bis: „Următoarele instanțe dintr‑un stat membru au competență exclusivă, indiferent de domiciliul părților: […] 4. în ceea ce privește înregistrarea sau valabilitatea brevetelor, mărcilor, desenelor și modelelor industriale, precum și a altor drepturi similare care necesită depunere sau înregistrare, indiferent dacă aspectul respectiv este invocat pe cale de acțiune sau de excepție, instanțele din statul membru pe teritoriul căruia depunerea sau înregistrarea a fost solicitată, a avut loc sau, în temeiul unui instrument al Uniunii ori al unei convenții internaționale, se consideră că a avut loc. Fără a aduce atingere competenței pe care Oficiul European de Brevete o are în conformitate cu Convenția privind eliberarea brevetelor europene, semnată la München la 5 octombrie 1973, instanțele din fiecare stat membru au competență exclusivă în acțiunile privind înregistrarea sau valabilitatea unui brevet european acordat pentru respectivul stat membru; […]”

( 4 ) Articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul Bruxelles I bis: „Sub rezerva dispozițiilor prezentului regulament, persoanele domiciliate pe teritoriul unui stat membru sunt acționate în justiție, indiferent de naționalitatea lor, în fața instanțelor respectivului stat membru.”

( 5 ) Potrivit articolului 4 alineatul (1) din Regulamentul Bruxelles I bis.

( 6 ) Articolul 27 din Regulamentul Bruxelles I bis: „Dacă o instanță dintr‑un stat membru este sesizată pe cale principală cu un litigiu în cazul căruia instanțele dintr‑un alt stat membru au competență exclusivă în temeiul articolului 24, instanța sesizată se declară, din oficiu, necompetentă.”

( 7 ) A se vedea în acest sens Hotărârea din 8 septembrie 2022, IRnova (C‑399/21, EU:C:2022:648, punctul 35).

( 8 ) A se vedea articolul 73 din Regulamentul Bruxelles I bis.