Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 18 decembrie 2024.#TB împotriva Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică.#Funcție publică – Agenți temporari – Recrutare – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Respingerea candidaturii – Acțiune în anulare – Reprezentarea unei instituții de către unul dintre agenții săi – Interesul de a acționa – Admisibilitate – Obligația de motivare – Principiul bunei administrări – Răspundere – Prejudiciu moral.#Cauza T-560/21.

Cauza T-560/21

împotriva

Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA)

Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 18 decembrie 2024

„Funcție publică – Agenți temporari – Recrutare – Anunț pentru ocuparea unui post vacant – Respingerea candidaturii – Acțiune în anulare – Reprezentarea unei instituții de către unul dintre agenții săi – Interesul de a acționa – Admisibilitate – Obligația de motivare – Principiul bunei administrări – Răspundere – Prejudiciu moral”

Acțiune introdusă de funcționari – Competența instanței Uniunii – Întindere – Interdicția de a se pronunța ultra petita – Obligația de a respecta cadrul litigiului definit de părți – Identificarea actului atacat în mod implicit – Admisibilitate – Condiții

(art. 270 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 76)

(a se vedea punctul 19)

Procedură jurisdicțională – Cerere de sesizare – Cerințe de formă – Condiții privind semnatarul – Calitatea de terț în raport cu părțile – Condiția independenței – Aplicabilitate în cazul agenților instituțiilor, organelor, oficiilor și agențiilor Uniunii – Excludere

[Statutul Curții de Justiție, art. 19 și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 1 alin. (2) lit. (g) și art. 51 alin. (1); Regulamentul 2019/881 al Parlamentului European și al Consiliului]

(a se vedea punctele 30-43)

Acțiune introdusă de funcționari – Interesul de a acționa – Acțiune îndreptată împotriva respingerii unei candidaturi la un post vacant – Reclamant care a demisionat în urma introducerii acțiunii – Temeiul unei eventuale acțiuni în despăgubire – Menținerea interesului de a acționa

(Statutul funcționarilor, art. 90 și 91)

(a se vedea punctele 49-57)

Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Decizie de neînscriere în lista de rezervă a unui concurs – Obligația de motivare – Întindere – Respectarea secretului lucrărilor – Necomunicare a notelor obținute la diferitele probe – Concurs fără participare numeroasă – Inadmisibilitate

(Statutul funcționarilor, art. 25)

(a se vedea punctele 77-79, 85-89 și 93-97)

Funcționari – Concurs – Comisie de evaluare – Respingerea candidaturii – Obligația de motivare – Întindere – Necomunicare a informațiilor persoanei interesate, cu excepția confirmării oficiale a numelui candidatul selectat – Inadmisibilitate

(Statutul funcționarilor, art. 25)

(a se vedea punctele 104-110)

Acțiune introdusă de funcționari – Hotărâre de anulare – Efecte – Anularea unei decizii de a nu înscrie un candidat în lista de rezervă a concursului – Concilierea intereselor candidatului dezavantajat și a celor ale candidatului selectat – Criterii de apreciere

(a se vedea punctul 112)

Rezumat

Sesizat cu o acțiune formulată de TB, agent temporar în cadrul Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică (ENISA), Tribunalul anulează două decizii ale comitetului de selecție al acestei agenții, prima constând în neînscrierea numelui reclamantei în lista candidaților selectați pentru un post de șef de unitate în cadrul ENISA, iar a doua vizând nereținerea candidaturii sale pentru un alt post de șef de unitate în cadrul ENISA. Cu acest prilej, Tribunalul aduce clarificări cu privire la obligația de motivare a unei decizii de a nu înscrie un candidat în lista de rezervă și a unei decizii de a nu permite participarea la probele din concurs. În plus, Tribunalul precizează că condiția privind independența avocaților nu se aplică în cazul agenților instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor Uniunii Europene.

La începutul anului 2020, ENISA a făcut obiectul unei reorganizări, în urma căreia cele șapte foste unități care o compuneau, printre care se numărau două unități în care reclamanta a ocupat în diferite perioade postul de șef de unitate, au fost restructurate în șase noi unități.

În august 2020, ENISA a publicat pe site-ul său internet două anunțuri referitoare la două concursuri generale pentru ocuparea posturilor de șef de unitate ale celor două unități care făceau parte din cele șase noi unități create cu ocazia reorganizării. Reclamanta s-a înscris la aceste două concursuri.

În noiembrie 2020, reclamantei i-a fost adusă la cunoștință decizia comitetului de selecție de a nu înscrie numele său pe lista candidaților selectați în cadrul primului concurs în litigiu (denumită în continuare „prima decizie atacată”). În decembrie 2020, numele candidatei selectate prin cel de al doilea concurs în litigiu a fost anunțat verbal de directorul executiv al ENISA tuturor agenților în cadrul unei sesiuni de întrebări și răspunsuri privind reorganizarea ENISA. Desemnarea candidatei selectate a fost comunicată oficial personalului ENISA printr-un e-mail din ianuarie 2021 (denumită în continuare „a doua decizie atacată”).

Pe lângă contestarea celor două decizii atacate, reclamanta a mai susținut că nu este îndeplinită condiția reprezentării de către un avocat independent și suficient de detașat de persoana juridică pe care o reprezintă, pentru motivul că unul dintre agenții care reprezintă ENISA în prezenta procedură era persoana selectată pentru unul dintre posturile în litigiu.

Aprecierea Tribunalului

În al primul rând, Tribunalul amintește că obiectivul reprezentării de către un avocat a părților care nu sunt prevăzute la articolul 19 primul și al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene este, pe de o parte, să împiedice exercitarea unei acțiuni în justiție de către persoanele fizice înseși fără a recurge la un intermediar și, pe de altă parte, să garanteze că persoanele juridice sunt apărate de un reprezentant care este suficient de detașat de persoana juridică pe care o reprezintă.

În acest context, obiectivul misiunii de reprezentare de către un avocat, așa cum este această misiune prevăzută la articolul 19 al treilea și al patrulea paragraf menționat, care se exercită în interesul unei bune administrări a justiției, constă înainte de toate în protejarea și în apărarea în condiții optime a intereselor mandantului, în deplină independență, precum și cu respectarea legii, a normelor profesionale și a normelor deontologice.

Condiția de independență a avocatului se definește în această privință nu numai în mod negativ, și anume prin lipsa unui raport de muncă între avocat și clientul său, ci și în mod pozitiv, și anume prin referire la deontologie.

Totuși, aceste principii sunt aplicabile numai în ceea ce privește reprezentarea de către un avocat a părților neprivilegiate în sensul articolului 19 al treilea și al patrulea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene. Or, întrucât ENISA trebuie să fie reprezentată în fața Tribunalului de un agent, eventual asistat de un avocat, aceasta este o parte privilegiată în sensul acestui articol, și, în consecință, aceste principii nu îi sunt aplicabile, după cum nu se aplică nici tuturor instituțiilor, organelor, oficiilor sau agențiilor înființate prin tratate sau printr-un act adoptat pentru punerea lor în aplicare și care pot fi părți în fața Tribunalului.

În al doilea rând, în ceea ce privește obligația de motivare a deciziilor atacate, Tribunalul arată, pe de o parte, că, în domeniul concursurilor care permit accesul la posturi de funcționari sau de agenți temporari ai Uniunii, la sfârșitul celei de a doua etape a lucrărilor comisiei de evaluare, și anume examinarea aptitudinilor candidaților la un post vacant în vederea întocmirii unei liste de rezervă, candidatului care a susținut probele aferente acestei a doua etape trebuie, în principiu, să i se comunice notele obținute la aceste probe în același timp cu decizia de a nu i se înscrie numele pe lista candidaților selectați în cadrul concursului.

Astfel, în această materie specială și sub rezerva unor împrejurări excepționale precum cele care caracterizează organizarea de concursuri cu participare numeroasă, respectarea obligației de motivare nu este condiționată de introducerea vreunei cereri, indiferent dacă este vorba despre o reclamație prealabilă în sensul articolului 90 alineatul (2) din Statutul funcționarilor Uniunii Europene sau despre o cerere de reexaminare.

Este adevărat că, pentru a ține seama de dificultățile practice care apar într-un concurs cu participare numeroasă, comisia de evaluare poate, într-o primă etapă, să nu comunice candidaților decât criteriile și rezultatul selecției, sub rezerva furnizării ulterioare a unor explicații individuale candidaților care solicită în mod expres acest lucru.

Cu toate acestea, în împrejurările din speță – în care numai 14 candidați, printre care și reclamanta, au fost invitați la a doua etapă a concursului menționat, care a constat într-un interviu și o probă scrisă – adresarea unui răspuns detaliat reclamantei nu ar fi determinat, așadar, un volum suplimentar de muncă pentru ENISA, în special în condițiile în care era vorba despre o decizie care avea drept consecință indirectă să nu permită unui agent să își continue activitatea profesională în favoarea agenției pentru care lucrase mai mult de trei ani.

Prin urmare, în speță, prima decizie atacată, care se limitează să o informeze pe reclamantă că i-a fost respinsă candidatura fără a-i notifica notele acordate de comitetul de selecție în cadrul celor două probe ale procedurii de selecție, este afectată de o lipsă de motivare.

Pe de altă parte, Tribunalul constată că a doua decizie atacată se încadrează în prima etapă a lucrărilor comisiei de evaluare din cadrul concursului, și anume examinarea candidaturilor pentru a face trierea candidaților admiși să participe la concurs. Prima etapă constă, în special în cadrul unui concurs pe bază de dosare, în confruntarea diplomelor depuse de candidați cu calificările necesare prevăzute de anunțul de concurs. Întrucât această confruntare se realizează pe baza unor date obiective și cunoscute, astfel, de fiecare dintre candidați în ceea ce îi privește, respectarea caracterului secret care este specific lucrărilor comisiei de evaluare nu se opune comunicării acestor date obiective și în special a criteriilor de apreciere. Comunicarea acestor criterii, care se află la baza selecției efectuate în etapa operațiunilor preliminare ale concursului, nu este protejată de un astfel de secret, astfel încât li se permite persoanelor ale căror candidaturi au fost înlăturate înainte de orice probă personală să cunoască motivele posibile ale eliminării lor.

În plus, chiar și în cazul în care comisia de evaluare nu are obligația de a furniza, într‑o primă etapă, decât o motivație sumară, precum în cazul unui concurs cu participare numeroasă, această motivare trebuie să includă rezultatele concursului în cauză, fără a fi necesar să se aștepte din partea candidaților să solicite comunicarea acestora. Astfel, rezultatul procedurii de recrutare la care a participat un funcționar sau un agent constituie o informație minimă care trebuie furnizată în orice situație candidaților, deoarece nu se poate aștepta în mod rezonabil din partea acestora să solicite comunicarea rezultatului, atunci când nici nu au cunoștință de existența acestuia.

Prin urmare, în speță, a doua decizie atacată, care nu informează reclamanta cu privire la rezultatul candidaturii sale decât în mod implicit, cu ocazia comunicării oficiale către personalul ENISA a numelui candidatei selectate, este afectată de o lipsă de motivare.