Hotărârea Curții (Camera a noua) din 27 aprilie 2023.#Banca A împotriva Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) și a Preşedintelui ANAF.#Trimitere preliminară – Directiva 2009/133/CE – Articolul 7 – Fuziune prin absorbție – Operațiune pur internă – Supremație a dreptului Uniunii în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii – Inexistență – Interpretare a dreptului Uniunii în afara domeniului său de aplicare – Competență a Curții cu titlu preliminar – Condiție – Aplicabilitate a dreptului Uniunii determinată de dreptul național în mod direct și necondiționat.#Cauza C-827/21.

Hotărârea Curții (Camera a noua) din 27 aprilie 2023 –Banca A/ANAFșiPreședintele ANAF (Aplicarea directivei privind fuziunile într‑o situație internă)

(Cauza C‑827/21) ( 1 )

„Trimitere preliminară – Directiva 2009/133/CE – Articolul 7 – Fuziune prin absorbție – Operațiune pur internă – Supremație a dreptului Uniunii în afara domeniului de aplicare al dreptului Uniunii – Inexistență – Interpretare a dreptului Uniunii în afara domeniului său de aplicare – Competență a Curții cu titlu preliminar – Condiție – Aplicabilitate a dreptului Uniunii determinată de dreptul național în mod direct și necondiționat”

Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societăți din state membre diferite – Directiva 2009/133 – Domeniu de aplicare – Operațiune pur internă de fuziune între două societăți care au fiecare sediul social în același stat membru – Excludere – Obligația instanței naționale de a interpreta în conformitate cu această directivă norma națională aplicabilă acestor operațiuni pur interne – Inexistență

(art. 267 TFUE; Directiva 2009/133 a Consiliului)

(a se vedea punctele 35-40 și dispozitiv 1)

Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Cerere de interpretare a unor dispoziții ale dreptului Uniunii vădit inaplicabile în litigiul principal – Directiva 2009/133 – Dispoziții ale dreptului Uniunii care, în temeiul dreptului național, au devenit aplicabile direct și necondiționat unor fapte care nu intră în domeniul lor de aplicare – Inexistență – Lipsa competenței Curții de a furniza această interpretare

(art. 267 TFUE; Directiva 2009/133 a Consiliului)

(a se vedea punctele 43-56 și dispozitiv 2)

Dispozitivul

Dreptul Uniunii nu obligă o instanță națională să dea o interpretare conformă cu Directiva 2009/133/CE a Consiliului din 19 octombrie 2009 privind regimul fiscal comun care se aplică fuziunilor, divizărilor, divizărilor parțiale, cesionării de active și schimburilor de acțiuni între societățile din state membre diferite și transferului sediului social al unei SE sau SCE între statele membre unei dispoziții de drept național aplicabile unei operațiuni pur interne de fuziune a două întreprinderi care au fiecare sediul social în același stat membru, din moment ce această operațiune nu intră în domeniul de aplicare al acestei directive.

Curtea nu este competentă să răspundă la întrebările preliminare privind interpretarea Directivei 2009/133, din moment ce, pe de o parte, situația de fapt din litigiul principal nu intră în domeniul de aplicare al acesteia și, pe de altă parte, aplicabilitatea acestei directive nu a fost determinată de dreptul național în cazul faptelor respective în mod direct și necondiționat.

( 1 ) JO C 165, 19.4.2022.