Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iunie 2023.#Prestige and Limousine, S.L. împotriva Área Metropolitana de Barcelona și alții.#Trimitere preliminară – Articolul 49 TFUE – Articolul 107 alineatul (1) TFUE – Serviciu de închiriere de autovehicule cu șofer (AIS) – Regim de autorizare care implică eliberarea, pe lângă o autorizație care permite furnizarea de servicii urbane și interurbane de transport pe întreg teritoriul național, a unei a doua licențe de exploatare pentru a putea furniza servicii urbane de transport într‑o zonă metropolitană – Limitarea numărului de licențe de servicii de AIS la o licență pentru fiecare 30 de licențe de servicii de taximetrie.#Cauza C-50/21.

Cauza C‑50/21

Prestige and Limousine, S. L.

împotriva

Área Metropolitana de Barcelona și alții

(cerere de decizie preliminară formulată de Tribunal Superior de Justicia de Cataluña)

Hotărârea Curții (Camera întâi) din 8 iunie 2023

„Trimitere preliminară – Articolul 49 TFUE – Articolul 107 alineatul (1) TFUE – Serviciu de închiriere de autovehicule cu șofer (AIS) – Regim de autorizare care implică eliberarea, pe lângă o autorizație care permite furnizarea de servicii urbane și interurbane de transport pe întreg teritoriul național, a unei a doua licențe de exploatare pentru a putea furniza servicii urbane de transport într‑o zonă metropolitană – Limitarea numărului de licențe de servicii de AIS la o licență pentru fiecare 30 de licențe de servicii de taximetrie”

Întrebări preliminare – Admisibilitate – Formulare a întrebărilor care poate influența Curtea – Lipsa incidenței în ceea ce privește admisibilitatea

[art. 267 TFUE; Regulamentul de procedură al Curții, art. 94 lit. (a) și (c)]

(a se vedea punctul 44)

Întrebări preliminare – Admisibilitate – Întrebare care poate face obiectul unui răspuns clar – Lipsa incidenței în ceea ce privește admisibilitatea

[art. 267 TFUE; Regulamentul de procedură al Curții, art. 99]

(a se vedea punctul 45)

Întrebări preliminare – Admisibilitate – Examinare anterioară, realizată de o instanță supremă națională, a relevanței potențiale a dispozițiilor dreptului Uniunii vizate de instanța de trimitere – Lipsa incidenței în ceea ce privește admisibilitatea

(art. 267 TFUE)

(a se vedea punctul 47)

Întrebări preliminare – Competența Curții – Limite – Întrebare adresată în legătură cu un litigiu limitat la interiorul unui singur stat membru – Dispoziții naționale aplicabile atât resortisanților naționali, cât și resortisanților altor state membre – Competență având în vedere eventuala afectare a persoanelor care provin din celelalte state membre

(art. 49 și 267 TFUE)

(a se vedea punctele 48 și 49)

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Ajutoare care provin din resurse ale statului – Noțiunea de resurse de stat

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 53 și 54)

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordare, imputabilă statului, a unui avantaj prin intermediul resurselor de stat – Regim de autorizare care implică eliberarea, pe lângă o autorizație care permite furnizarea de servicii urbane și interurbane de transport pe întreg teritoriul național, a unei a doua licențe de exploatare pentru a putea furniza servicii urbane de transport într‑o zonă metropolitană – Limitarea numărului de licențe pentru asemenea servicii la o licență pentru fiecare 30 de licențe de servicii de taximetrie – Neangajarea de resurse de stat – Inexistența unui ajutor

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 55-58 și dispozitiv 1)

Libera circulație a persoanelor – Libertatea de stabilire – Restricții – Regim de autorizare care implică eliberarea, pe lângă o autorizație care permite furnizarea de servicii urbane și interurbane de transport pe întreg teritoriul național, a unei a doua licențe de exploatare pentru a putea furniza servicii urbane de transport într‑o zonă metropolitană – Justificare prin motive imperative de interes general – Admisibilitate – Condiții – Verificare de către instanța de trimitere

[art. 49 și art. 106 alin. (2) TFUE]

(a se vedea punctele 61-64, 69-74, 81, 82 și 85-93 și dispozitiv 2)

Libera circulație a persoanelor – Libertatea de stabilire – Restricții – Limitarea numărului de licențe de servicii de închiriere de autovehicule cu șofer într‑o zonă metropolitană la o licență pentru fiecare 30 de licențe de servicii de taximetrie – Justificare prin motive imperative de interes general – Inadmisibilitate – Principiul proporționalității – Încălcare

[art. 49 și art. 106 alin. (2) TFUE]

(a se vedea punctele 61-64, 69-74, 81, 82, 97-100 și 102 și dispozitiv 3)

Libera circulație a persoanelor – Libertatea de stabilire – Legislație națională și locală în domeniul serviciilor de taximetrie și de închiriere de autovehicule cu șofer – Servicii de interes economic general – Stabilire – Putere de apreciere a statelor membre – Conținut – Condiții – Circumstanțe insuficiente pentru a se constata existența unui serviciu de interes economic general

[art. 49 și art. 106 alin. (2) TFUE]

(a se vedea punctele 75-80)

Rezumat

Prestige and Limousine, SL (denumită în continuare „P&L”) oferă servicii de închiriere de autovehicule cu șofer (denumite în continuare „serviciile de AIS”) în aglomerarea Barcelona (Spania). P&L și alte 14 întreprinderi care furnizează aceleași servicii, printre care întreprinderi legate de platforme internaționale online, contestă în fața Tribunal Superior de Justicia de Cataluña (Curtea Superioară de Justiție din Catalonia, Spania) validitatea unei reglementări a Área Metropolitana de Barcelona (aria metropolitană Barcelona, Spania, denumită în continuare „AMB”) referitoare la organizarea unor asemenea servicii în aglomerarea Barcelona. În cadrul acestui litigiu, instanța respectivă are îndoieli cu privire la compatibilitatea reglementării în discuție în special cu libertatea de stabilire.

Această reglementare impune, pe de o parte, în plus față de autorizația națională necesară pentru prestarea de servicii de AIS urbane și interurbane în Spania, obținerea unei licențe suplimentare pentru prestarea de servicii de AIS în aglomerarea Barcelona. Pe de altă parte, ea limitează numărul de licențe de servicii de AIS la o licență pentru fiecare 30 de licențe de servicii de taximetrie acordate pentru această aglomerare. Potrivit instanței de trimitere, scopul esențial urmărit prin reglementarea menționată era reducerea concurenței exercitate de serviciile de AIS față de serviciile de taximetrie.

Pentru a justifica măsurile în discuție, AMB invocă în special obiectivul de asigurare a calității, a siguranței și a accesibilității serviciilor de taximetrie. Ea arată că aceste servicii sunt considerate un „serviciu de interes general”, în condițiile în care activitatea taxiurilor este puternic reglementată, serviciile de taximetrie fiind supuse printre altele unor cote de licențe, unor tarife reglementate, unei obligații universale de transport și unei accesibilități pentru persoanele cu mobilitate redusă. AMB arată în această privință că viabilitatea economică a acestei activități pare pusă în pericol de o concurență în creștere provenită din activitatea serviciilor de AIS.

Prin hotărârea sa, Curtea concluzionează că cerința unei autorizații specifice suplimentare pentru prestarea serviciilor de AIS în aglomerarea Barcelona poate, în anumite condiții, să fie compatibilă cu articolul 49 TFUE. În schimb, acest articol se opune limitării numărului de licențe pentru serviciile de AIS, întrucât această măsură pare să depășească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivelor de bună gestionare a transportului, a traficului și a spațiului public ale acestei aglomerări, precum și de protecție a mediului.

Aprecierea Curții

Într‑o primă etapă, Curtea respinge argumentele invocate de părțile din litigiul principal în susținerea pretinsei inadmisibilități a cererii de decizie preliminară. Potrivit Curții, împrejurarea că răspunsurile care trebuie date la întrebările preliminare decurg în mod clar din jurisprudența sa nu are ca efect inadmisibilitatea unei asemenea cereri, ci îi permite să răspundă la acestea, dacă este cazul, prin ordonanță ( 1 ). În plus, împrejurarea că o instanță supremă națională a examinat deja, în cadrul unui litigiu care prezintă similitudini cu cel în discuție în litigiul principal, relevanța potențială a dispozițiilor dreptului Uniunii vizate de instanța de trimitere nu este de natură să facă inadmisibilă o trimitere preliminară prin care se urmărește ca Curtea să se pronunțe cu privire la interpretarea acestor dispoziții, în conformitate cu articolul 267 TFUE.

Într‑o a doua etapă, după ce a concluzionat că cele două măsuri prevăzute de reglementarea în discuție nu par să confere ajutoare de stat, în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE, întreprinderilor care furnizează servicii de taximetrie, Curtea examinează compatibilitatea acestor măsuri cu articolul 49 TFUE. În această privință, Curtea arată, mai întâi, că ele limitează efectiv accesul pe piață pentru orice nou operator, restrângând numărul de prestatori de servicii de AIS stabiliți în AMB, și, prin urmare, trebuie calificate drept restricții privind libertatea de stabilire garantată de această din urmă dispoziție.

În continuare, în ceea ce privește existența unor motive imperative de interes general susceptibile să justifice asemenea restricții, Curtea consideră că obiectivul de bună gestionare a transportului, a traficului și a spațiului public ale unei aglomerări, precum și cel de protecție a mediului într‑o astfel de aglomerare pot constitui asemenea motive. Totuși, situația este diferită în ceea ce privește obiectivul de a asigura viabilitatea economică a serviciilor de taximetrie, dat fiind că menținerea unui echilibru între cele două modalități de transport urban în discuție ține de considerații de natură exclusiv economică. Împrejurarea că serviciile de taximetrie sunt calificate, în dreptul spaniol, drept „serviciu de interes general” nu are nicio incidență în această privință. Astfel, deși caracteristicile invocate de AMB evidențiază, desigur, că reglementarea serviciilor de taximetrie urmărește în special să asigure calitatea, siguranța și accesibilitatea serviciilor de taximetrie în beneficiul utilizatorilor, rezultă, în schimb, că măsurile în discuție în litigiul principal nu urmăresc, prin ele însele, aceste obiective. Curtea constată de asemenea că nu rezultă că o misiune specifică de serviciu public, care poate intra, eventual, sub incidența noțiunii de serviciu de interes economic general (SIEG) în sensul articolului 106 alineatul (2) TFUE, ar fi fost încredințată prestatorilor de servicii de taximetrie.

În sfârșit, Curtea analizează proporționalitatea, pe de o parte, a cerinței unei autorizații suplimentare și, pe de altă parte, a limitării licențelor pentru servicii de AIS la una pentru fiecare 30 de licențe pentru servicii de taximetrie. Ea concluzionează că această primă măsură este aptă să atingă obiectivele evocate și poate fi considerată necesară pentru atingerea acestora. Ținând seama de natura serviciului în discuție, precum și de imposibilitatea de a distinge între autovehiculele utilizate pentru furnizarea serviciilor de AIS și cele utilizate cu titlu privat pe un teritoriu urban vast, se poate considera că un control a posteriori ar interveni prea târziu pentru a garanta o eficacitate reală a acestuia. Cerința unei autorizații suplimentare poate fi astfel justificată, cu condiția însă ca această autorizație să se întemeieze pe criterii obiective, nediscriminatorii și cunoscute în prealabil, care exclud orice arbitrar și care nu se suprapun cu controale care au fost deja efectuate în cadrul procedurii de autorizare națională, dar care răspund unor nevoi speciale ale aglomerării în cauză. Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă aceste condiții sunt îndeplinite în speță.

În schimb, a doua măsură nu este de natură să garanteze realizarea obiectivelor bunei gestionări a transportului, a traficului și a spațiului public. Astfel, mai întâi, nu au fost infirmate în fața Curții argumentele invocate în favoarea serviciilor de AIS care urmăresc să demonstreze că aceste servicii pot favoriza în realitate atingerea obiectivelor menționate, în special prin intermediul reducerii utilizării autovehiculului privat, prin contribuția acestor servicii la obiectivul unei mobilități eficiente și favorabile incluziunii, datorită nivelului lor de digitalizare, precum și flexibilității lor în prestarea de servicii, și prin utilizarea de vehicule pe bază de energii alternative, încurajată de reglementarea de stat privind serviciile de AIS.

În continuare, nu se poate exclude ca un eventual impact al flotei de AIS asupra transportului, a traficului și a spațiului public în aglomerarea Barcelona să poată fi limitat în mod adecvat prin măsuri mai puțin constrângătoare decât o limitare a licențelor. Astfel, Curtea face referire, cu titlu de exemplu, la măsuri de organizare a serviciilor de AIS, la limitări ale acestor servicii în anumite intervale orare sau chiar la restricții de circulație în anumite spații. Curtea adaugă că nu se poate exclude ca obiectivul de protecție a mediului în aglomerarea Barcelona să poată fi atins prin măsuri care să afecteze mai puțin libertatea de stabilire, precum limite de emisie aplicabile vehiculelor care circulă în această aglomerare.

( 1 ) A se vedea articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții.