Hotărârea Tribunalului (Camera a treia extinsă) din 18 octombrie 2023.#Clariant AG și Clariant International AG împotriva Comisiei Europene.#Concurență – Înțelegeri – Piața etilenei – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 101 TFUE – Coordonare cu privire la un element al prețului de achiziție – Procedură de tranzacționare – Amendă – Ajustarea cuantumului de bază al amenzii – Punctul 37 din Orientările privind calcularea amenzilor – Încălcări repetate – Punctul 28 din Orientările privind calcularea amenzilor – Competență de fond – Cerere reconvențională de majorare a cuantumului amenzii.#Cauza T-590/20.

Cauza T‑590/20

Clariant AGșiClariant International AG

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a treia extinsă) din 18 octombrie 2023

„Concurență – Înțelegeri – Piața etilenei – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 101 TFUE – Coordonare cu privire la un element al prețului de achiziție – Procedură de tranzacționare – Amendă – Ajustarea cuantumului de bază al amenzii – Punctul 37 din Orientările privind calcularea amenzilor – Încălcări repetate – Punctul 28 din Orientările privind calcularea amenzilor – Competență de fond – Cerere reconvențională de majorare a cuantumului amenzii”

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Ajustarea cuantumului de bază – Circumstanțe agravante – Încălcări repetate – Noțiune – Similitudinea încălcărilor – Coeficient de majorare a cuantumului de bază al amenzii – Putere de apreciere a Comisiei – Limită – Respectarea principiului proporționalității – Luare în considerare a timpului scurs de la încălcarea anterioară

(art. 101 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2) și (3); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 28)

(a se vedea punctele 37-39, 48-57, 61, 71-74, 79-84, 91, 92 și 95)

Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Întindere – Decizie de aplicare a normelor de concurență – Decizie de impunere a unei amenzi și de aplicare a unui coeficient de majorare în temeiul recidivei – Obligația Comisiei de a motiva alegerea unui coeficient de majorare pentru încălcări repetate – Lipsă

[art. 101 alin. (1) și art. 296 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea Comisiei 2006/C 210/02, pct. 28

(a se vedea punctele 100-103)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Ajustarea cuantumului de bază – Putere de apreciere a Comisiei – Neaplicarea metodologiei prevăzute de orientări – Admisibilitate – Condiții – Particularitățile cauzei și caracter descurajator al amenzii – Înțelegere în materie de achiziții – Necesitatea luării în considerare de către Comisie a efectelor comportamentului incriminat pe piață – Lipsă

[art. 101 alin. (1) TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 13 și 37)

(a se vedea punctele 117-123, 125-127, 141, 143, 150 și 151)

Concurență – Amenzi – Decizie de aplicare a unor amenzi – Obligația de motivare – Întindere – Posibilitatea Comisiei de a se abate de la orientările privind calcularea amenzilor – Cerințe de motivare cu atât mai stricte

[art. 101 și 296 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 37]

(a se vedea punctele 167-172)

Concurență – Amenzi – Decizie de aplicare a unor amenzi – Obligația de motivare – Întindere – Indicarea elementelor de apreciere care i‑au permis Comisiei să evalueze gravitatea și durata încălcării – Indicare suficientă – Obligația Comisiei de a indica elementele cifrice referitoare la modul de calcul al amenzilor – Lipsă

[art. 101 și art. 296 al doilea paragraf TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2)]

(a se vedea punctele 177-179)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Putere de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Competența de fond a instanței Uniunii – Întindere – Stabilirea cuantumului amenzii aplicate – Criterii de apreciere – Gravitatea și durata încălcării – Respectarea principiilor motivării, proporționalității, individualizării pedepselor și egalității de tratament

[art. 101 alin. (1) și art. 261 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (3) și art. 31]

(a se vedea punctele 185 și 186)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Putere de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Competența de fond a instanței Uniunii – Cerere reconvențională având ca obiect majorarea cuantumului amenzii – Includere

[art. 101 alin. (1) și art. 261 TFUE]

(a se vedea punctele 221 și 222)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Procedură de tranzacționare – Reducerea amenzii în schimbul cooperării întreprinderii incriminate – Cerere reconvențională a Comisiei având ca obiect majorarea cuantumului amenzii – Retragerea avantajului acordat întreprinderilor – Necesitatea ca părțile la procedura de tranzacționare să accepte cuantumul final al amenzii și toți parametrii acesteia pentru a putea încheia o tranzacție – Lipsă

(art. 101 TFUE; Comunicarea 2008/C 167/01 a Comisiei, pct. 16)

(a se vedea punctele 222-230)

Rezumat

Prin decizia din 14 iulie 2020 ( 1 ) (denumită în continuare „decizia atacată”), Comisia Europeană a constatat că patru întreprinderi au încălcat articolul 101 TFUE prin participarea, în perioada cuprinsă între 26 decembrie 2011 și 29 martie 2017, la o încălcare unică și continuă constând în schimbul de informații tarifare și comerciale sensibile și în stabilirea unui element de preț legat de achiziționarea de etilenă pe teritoriile belgian, german, francez și neerlandez.

Printre cele patru întreprinderi sancționate în acest temei figurează Clariant International AG, care a acceptat fără rezerve răspunderea sa pentru participarea sa directă la încălcarea în cauză pentru perioada vizată, și Clariant AG, care a acceptat fără rezerve răspunderea sa „în solidar” în calitate de societate‑mamă a Clariant International AG.

În vederea calculării amenzii aplicate în solidar acestor două întreprinderi, Comisia a stabilit într‑o primă etapă cuantumul de bază prin raportare la valoarea achizițiilor de etilenă efectuate în perioada care acoperea ultimul an complet de participare la încălcare, și anume anul 2016.

Într‑o a doua etapă, Comisia a efectuat ajustări ale cuantumului de bază. Pe de o parte, aceasta a majorat cu 50 % cuantumul de bază al amenzii în temeiul circumstanței agravante a încălcărilor repetate, în temeiul punctului 28 din Orientările privind calcularea amenzilor ( 2 ). Pe de altă parte, ea a aplicat o majorare cu 10 % a cuantumului de bază pentru a ține seama de particularitățile speței și de necesitatea de a atinge un cuantum suficient de disuasiv al amenzii, conform punctului 37 din aceleași orientări.

Într‑o a treia și ultimă etapă, după ce s‑a asigurat că amenda nu depășea 10 % din cifra de afaceri totală a celor două întreprinderi în anul 2019, Comisia le‑a acordat o reducere de 30 % a cuantumului amenzii pentru cooperarea lor în temeiul Comunicării privind cooperarea din 2006 ( 3 ), precum și o reducere de 10 % pentru cooperarea lor în cadrul procedurii de tranzacționare.

Clariant AG și Clariant International AG au introdus o acțiune având ca obiect anularea în parte a deciziei atacate în ceea ce privește cuantumul amenzii aplicate și, în subsidiar, reducerea acestui cuantum. Pe de altă parte, acestea solicită respingerea cererii reconvenționale a Comisiei de majorare a cuantumului amenzii prin eliminarea avantajului de 10 % acordat pentru cooperarea lor în cadrul procedurii de tranzacționare.

Tribunalul respinge acțiunea în totalitate, precum și cererea reconvențională a Comisiei. În hotărârea sa, acesta abordează în special problema temeiniciei și a motivării aplicării unei majorări a cuantumului de bază al amenzii în temeiul punctului 37 din Orientările privind calcularea amenzilor pentru motivul că înțelegerea era o înțelegere în materie de achiziții. În plus, în cadrul competenței sale de fond, acesta se pronunță cu privire la cererea reconvențională a Comisiei, având ca obiect retragerea avantajului de 10 % acordat reclamantelor pentru cooperarea lor în cadrul procedurii de tranzacționare, pentru motivul că, prin prezenta acțiune, acestea repuneau în discuție elemente recunoscute și acceptate în scopul tranzacției.

Aprecierea Tribunalului

În primul rând, Tribunalul respinge motivul întemeiat pe faptul că Comisia a majorat în mod eronat cuantumul de bază al amenzii în temeiul punctului 37 din Orientările privind calcularea amenzilor întemeindu‑se pe necesitatea de a lua în considerare atât particularitățile cauzei, cât și cerința de a atinge un nivel disuasiv.

În speță, Tribunalul arată, mai întâi, că, în măsura în care încălcarea privea o înțelegere în materie de achiziții, iar participanții nu erau, toți, prezenți pe aceleași piețe din aval, Comisia a calculat cuantumul de bază al amenzii mai degrabă pe baza valorii achizițiilor decât pe baza valorii vânzărilor produselor vândute pe piețele din aval.

În continuare, acesta constată că, prin aplicarea unei majorări a acestui cuantum de bază cu 10 % în temeiul punctului 37 din Orientările privind calcularea amenzilor, Comisia și‑a exercitat în mod corespunzător puterea de apreciere și nu a săvârșit erori vădite de apreciere. Astfel, Comisia a ținut seama de particularitățile cauzei, și anume de faptul că înțelegerea în discuție era o înțelegere în materie de achiziții și că valoarea achizițiilor, luată în considerare în locul valorii vânzărilor, nu era în sine susceptibilă să constituie o valoare de înlocuire adecvată pentru a reflecta importanța economică a încălcării. Comisia a ținut seama de asemenea de necesitatea de a atinge un cuantum descurajator al amenzii, constatând că, dacă metoda generală prevăzută de Orientările privind calcularea amenzilor ar fi aplicată fără nicio ajustare, efectul disuasiv nu ar fi asigurat. În schimb, Comisia nu era obligată să ia în considerare efectele comportamentului incriminat pe piață, din moment ce majorarea amenzii în temeiul punctului 37 din Orientările privind calcularea amenzilor nu este condiționată de demonstrarea prealabilă a unor astfel de efecte.

În sfârșit, Tribunalul consideră că Comisia a prezentat motivele care au determinat‑o să considere că particularitățile cauzei și necesitatea de a atinge un cuantum descurajator al amenzii justificau abaterea de la metoda generală și majorarea acestui cuantum de bază și că aceasta a explicat în mod corespunzător elementele pe care le‑a luat în considerare pentru a stabili că o majorare cu 10 % a cuantumului de bază al amenzii era adecvată. În această privință, întrucât Comisia nu este obligată să indice elementele cifrice referitoare la fiecare etapă a modului de calcul, aceasta nu era obligată să furnizeze explicații suplimentare privind nivelul de majorare specific ales.

În al doilea rând, Tribunalul respinge cererea reconvențională a Comisiei. Acesta constată că, în cadrul procedurii de tranzacționare, în schimbul unei reduceri de 10 % a cuantumului amenzii care le‑ar fi fost impusă la finalul unei proceduri ordinare, părțile la procedura de tranzacționare trebuie să își recunoască în special răspunderea pentru încălcare și să indice cuantumul maxim al amenzilor care se așteaptă să le fie aplicate de Comisie și pe care le‑ar accepta. Tribunalul arată totuși că părțile la procedura de tranzacționare nu sunt obligate, în temeiul Comunicării privind tranzacționarea ( 4 ), să accepte cuantumul final al amenzii și toți parametrii săi pentru a putea încheia o tranzacție.

Astfel, faptul că Clariant AG și Clariant International AG au acceptat un cuantum maxim al amenzii în propunerea lor de tranzacționare nu poate fi asimilat cu o acceptare a cuantumului său exact final și a modalităților de calcul al acestuia, inclusiv ajustările efectuate în temeiul punctelor 28 și 37 din Orientările privind calcularea amenzilor. Pe de altă parte, majorările amenzii aplicate în temeiul acestor puncte 28 și 37 din orientări nu fuseseră admise în mod expres de aceste întreprinderi în propunerea lor de tranzacționare și nu făcuseră obiectul unei aprecieri comune cu Comisia în cadrul procedurii. Rezultă că Comisia nu putea pleca de la premisa potrivit căreia reclamantele nu mai puneau în discuție majorările amenzii în temeiul punctelor 28 și 37 din Orientările privind calcularea amenzilor în cadrul unei acțiuni.

Prin urmare, în măsura în care, prin acțiunea formulată, aceste întreprinderi contestă cuantumul amenzii care le‑a fost aplicată, susținând că aplicarea punctelor menționate era eronată, Comisia nu a reușit să demonstreze că ar fi justificat să se elimine avantajul de 10 % acordat în temeiul cooperării lor în scopul tranzacției.

În lumina acestor elemente, Tribunalul respinge acțiunea în totalitate, precum și cererea reconvențională a Comisiei.

( 1 ) Decizia C(2020) 4817 final a Comisiei din 14 iulie 2020 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 101 TFUE (AT.40410 – Etilenă).

( 2 ) Orientările privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO 2006, C 210, p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264).

( 3 ) Comunicarea Comisiei privind imunitatea la amenzi și reducerea cuantumului amenzilor în cauzele referitoare la înțelegeri (JO 2006, C 298, p. 11, Ediție specială, 08/vol. 5, p. 3).

( 4 ) Comunicarea Comisiei privind desfășurarea procedurilor de tranzacție în vederea adoptării de decizii în temeiul articolelor 7 și 23 din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 al Consiliului în cazurile privind cartelurile (JO 2008, C 167, p. 1).