Hotărârea Tribunalului (Camera a treia) din 13 iulie 2022.#Tartu Agro AS împotriva Comisiei Europene.#Ajutoare de stat – Agricultură – Contract de arendare privind terenuri agricole din Estonia – Decizie prin care se declară ajutorul incompatibil cu piața internă și se dispune recuperarea acestuia – Avantaj – Stabilirea prețului pieței – Principiul operatorului privat – Aprecieri economice complexe – Control jurisdicțional – Luare în considerare a tuturor elementelor relevante – Obligația de diligență.#Cauza T-150/20.

Cauza T‑150/20

Tartu Agro AS

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a treia) din 13 iulie 2022

„Ajutoare de stat – Agricultură – Contract de arendare privind terenuri agricole din Estonia – Decizie prin care se declară ajutorul incompatibil cu piața internă și se dispune recuperarea acestuia – Avantaj – Stabilirea prețului pieței – Principiul operatorului privat – Aprecieri economice complexe – Control jurisdicțional – Luare în considerare a tuturor elementelor relevante – Obligația de diligență”

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Furnizare de bunuri sau de servicii în condiții preferențiale – Includere

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctul 36)

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordarea unui avantaj beneficiarilor – Arendare a unor terenuri agricole de către o autoritate publică în condiții preferențiale – Apreciere potrivit criteriului privind condițiile normale de piață – Prețul pieței – Metodă de stabilire – Putere de apreciere a Comisiei – Limite – Cerința unei metode apte să determine prețul cel mai apropiat posibil de valoarea de piață – Sarcina probei care revine Comisiei – Luare în considerare a tuturor elementelor relevante ale operațiunii în litigiu și a contextului acesteia

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 37, 38, 48, 53-55, 56-58, 59, 63, 64, 68, 69, 73, 84 și 97-99)

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Caracter juridic – Interpretare pe baza unor elemente obiective – Control jurisdicțional – Întindere – Apreciere economică complexă – Controlul materialității, al fiabilității și al coerenței elementelor de probă – Controlul exhaustivității datelor pertinente – Controlul respectării garanțiilor procedurale conferite părților interesate

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 39 și 40)

Ajutoare acordate de state – Procedură administrativă – Obligațiile Comisiei – Examinare cu diligență și cu imparțialitate – Luare în considerare a elementelor celor mai complete și fiabile posibile – Întinderea obligației – Caracterul exhaustiv al examinării elementelor prezentate în cursul procedurii – Exercitarea competențelor de investigație în prezența unor elemente considerate insuficiente

[art. 4 alin. (3) TUE; art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 74-76, 82-84 și 95)

Ajutoare acordate de state – Noțiune – Acordarea unui avantaj beneficiarilor – Arendare a unor terenuri agricole de către o autoritate publică în condiții preferențiale – Apreciere potrivit criteriului privind condițiile normale de piață – Includere în venitul din închiriere a unor cheltuieli angajate de beneficiar în temeiul unor obligații contractuale suplimentare – Lipsa comparării raționalității economice a comportamentului autorității publice respective cu cea a unui operator privat – Eroare vădită de apreciere

[art. 107 alin. (1) TFUE]

(a se vedea punctele 62 și 100-102)

Rezumat

Tartu Agro AS este o societate cu răspundere limitată care a succedat în anul 1997 unui domeniu agricol de stat care producea lapte, carne și cereale. În urma unei proceduri restrânse de cerere de ofertă, această societate a încheiat cu autoritățile estoniene, la 16 noiembrie 2000, un contract de arendare pentru o durată de 25 de ani privind parcele de terenuri agricole cu o suprafață totală mai mare de 3000 ha. Condițiile financiare ale contractului cuprindeau două componente: pe de o parte, obligația de plată a unei arende anuale echivalente, la data încheierii contractului, sumei de 3,24 coroane estoniene (EEK)/ha (și anume 0,20 euro/ha) ( 1 ) și, pe de altă parte, suportarea anumitor costuri printre care în special investiții anuale minime privind drenarea, întreținerea și ameliorarea solurilor, precum și plata impozitelor pe terenuri în numele arendatorului.

Sesizată din anul 2014 cu o plângere prin care era invocată, în aceste împrejurări, acordarea unui ajutor de stat ilegal în favoarea Tartu Agro, Comisia Europeană a inițiat procedura formală de investigare prin Decizia din 27 februarie 2017. Această procedură a condus la adoptarea, la 24 ianuarie 2020, a deciziei atacate ( 2 ), în care Comisia a concluzionat că autoritățile estoniene acordaseră reclamantei un ajutor prin arendarea unor terenuri agricole în condiții preferențiale și, după ce a declarat acest ajutor ca fiind incompatibil cu piața internă, a dispus recuperarea acestuia.

La 24 martie 2020, Tartu Agro a introdus o acțiune privind anularea deciziei atacate. Prin hotărârea pronunțată, Tribunalul admite pretențiile acesteia, întemeindu‑se pe erori vădite de apreciere care viciază concluziile Comisiei referitoare la caracterul preferențial al condițiilor financiare ale contractului în litigiu, precum și pe nerespectarea de către aceasta a obligației de diligență care îi revine. Mai specific, Tribunalul precizează elementele necesare pentru a permite Comisiei să concluzioneze că există un avantaj, în cadrul examinării sale, în raport cu regimul ajutoarelor de stat, a condițiilor pretins preferențiale ale unei tranzacții, atunci când o asemenea examinare se întemeiază pe o comparare între condițiile în cauză și cele corespunzătoare prețului pieței. Cu această ocazie, Tribunalul amintește de asemenea întinderea exactă a controlului pe care este solicitat să îl exercite asupra aprecierilor economice complexe efectuate de Comisie în domeniul ajutoarelor de stat.

Aprecierea Tribunalului

Printre diferitele motive invocate de Tartu Agro în susținerea acțiunii, Tribunalul apreciază că este oportun să inițieze examinarea prin aceea a motivelor care vizează să conteste, pe de o parte, aprecierea Comisiei referitoare la conformitatea arendei prevăzute de contractul de arendare cu prețul pieței și, pe de altă parte, stabilirea cuantumului avantajului.

În acest cadru, Tribunalul arată cu titlu introductiv că, potrivit unei jurisprudențe constante, obținerea de către o întreprindere a unui avantaj economic pe care nu l‑ar fi obținut în condiții normale de piață intră în sfera noțiunii de ajutor de stat. Această situație există în special în cazul furnizării de bunuri sau de servicii în condiții preferențiale. Pe de altă parte, Comisia are obligația să verifice, dacă este nevoie cu concursul unor experți sau prin solicitarea unor informații suplimentare, dacă o măsură de stat implică un avantaj care nu corespunde condițiilor de piață. În măsura în care Comisia trebuie, astfel, să efectueze aprecieri economice complexe, Tribunalul subliniază încă o dată că, în cadrul exercitării controlului jurisdicțional care îi revine, deși nu ține de competența acestuia să substituie aprecierea Comisiei cu propria apreciere economică, în schimb are obligația să verifice în special că interpretarea datelor economice reținută de Comisie se întemeiază pe elemente materiale exacte, fiabile și coerente care sunt de natură să susțină concluziile pe care le‑a dedus din acestea și care constituie ansamblul elementelor relevante ale cauzei.

În lumina acestor principii, Tribunalul inițiază astfel aprecierea temeiniciei criticilor formulate de Tartu Agro privind atât conformitatea cuantumului arendei cu prețul pieței, cât și luarea în considerare a sarcinilor suplimentare.

În ceea ce privește, în primul rând, concluziile în litigiu deduse de Comisie din compararea cuantumului arendei, privit individual, cu condițiile pieței, Tribunalul arată mai întâi că, pentru a reține că arenda plătită de Tartu Agro fusese mai mică decât prețul pieței pe întreaga perioadă cuprinsă între anii 2000 și 2017, Comisia s‑a întemeiat pe două studii statistice prezentate de autoritățile estoniene în cursul procedurii administrative. În speță, a fost vorba pe de o parte, despre un raport de expertiză care indica o estimare, sub forma unor intervale de prețuri, a cuantumului arendei pentru terenurile agricole practicată în Estonia în funcție de zona geografică în perioada cuprinsă între anii 2000 și 2014 și, pe de altă parte, în cazul anilor următori, despre datele publicate de Oficiul de Statistică din Estonia.

În speță, Tribunalul observă, mai specific, că Comisia a comparat, pentru fiecare an luat în considerare, arenda plătită de Tartu Agro cu un cuantum mediu dedus din intervalele de prețuri și din datele indicate în studiile menționate.

Or, potrivit Tribunalului, o asemenea analiză este prea generală și insuficient nuanțată pentru a demonstra că prețul arendei în litigiu nu corespundea condițiilor normale de piață. În special, Comisia nu a ținut seama în mod suficient printre altele de cuantumul prețurilor corespunzătoare limitelor inferioare ale intervalele de prețuri reținute, de amploarea marjei de eroare, de contextul existent la momentul încheierii contractului în litigiu, precum și de specificitățile terenurilor în cauză. În aceste condiții, Tribunalul concluzionează că analiza critică nu a permis Comisiei să susțină în mod suficient de plauzibil și de coerent prețul cel mai apropiat posibil de valoarea de piață, astfel cum avea obligația.

În plus, Tribunalul constată că, în evaluarea acesteia, Comisia a omis să țină seama de un raport de expertiză prezentat de asemenea de autoritățile estoniene în cursul procedurii administrative, neîndeplinind, în consecință, obligația de diligență ce îi revenea în exercitarea puterii sale largi de apreciere.

În sfârșit, Tribunalul consideră că aprecierea Comisiei referitoare la cuantificarea avantajului determină critici similare.

În aceste împrejurări, Tribunalul statuează, în consecință, că examinarea referitoare la conformitatea cuantumului arendei, privit individual, cu condițiile pieței, precum și partea din apreciere referitoare la cuantificarea avantajului corespunzător sunt viciate de o eroare vădită de apreciere și de o încălcare a obligației de diligență ce revenea Comisiei.

În ceea ce privește, în al doilea rând, luarea în considerare a sarcinilor suplimentare impuse Tartu Agro prin contractul în litigiu, în cadrul celei de a doua componente a condițiilor sale financiare, Tribunalul arată că, în evaluarea acesteia, Comisia a ținut seama doar de jumătate din investițiile anuale în sistemele de drenaj care trebuiau realizate și din valoarea impozitelor anuale pe teren ce erau în sarcina persoanei interesate, înainte de a concluziona că, deși era majorată cu cuantumurile luate astfel în considerare, arenda plătită de Tartu Agro rămânea mai mică decât prețul pieței pe întreaga perioadă analizată. Or, în această privință, Tribunalul constată mai întâi că, din elementele prezentate în decizia atacată pentru a justifica alegerea metodei reținute astfel de Comisie, nu reiese că aceasta a ținut seama de informațiile relevante cuprinse în cele două rapoarte sus‑menționate, prezentate de guvernul estonian. În plus, luarea în considerare parțială a investițiilor în sistemele de drenaj este considerată de Tribunal ca fiind insuficient precizată. În sfârșit, Tribunalul constată că, în analiza acesteia, Comisia a omis să verifice dacă statul estonian a acționat într‑un mod comparabil cu un operator privat prin faptul că a impus Tartu Agro sarcinile suplimentare în cauză.

În aceste condiții, Tribunalul statuează că atât examinarea efectuată de Comisie pe baza unei asemenea luări în considerare a sarcinilor suplimentare prevăzute de contractul în litigiu, cât și partea din aprecierea referitoare la cuantificarea avantajului corespunzător sunt de asemenea viciate de o eroare vădită de apreciere, precum și de o încălcare a obligației de diligență ce revenea Comisiei.

În consecință, Tribunalul admite temeinicia criticilor invocate de Tartu Agro în această privință și anulează decizia atacată în ansamblu, fără a considera că este necesar să se pronunțe asupra celorlalte motive invocate în susținerea acțiunii.

( 1 ) Din dosar reiese că acest cuantum a fost adaptat ulterior în mai multe rânduri pentru a ajunge, începând cu 1 ianuarie 2019, la 136 EEK/ha (și anume 8,69 euro/ha).

( 2 ) Decizia C(2020) 252 final a Comisiei din 24 ianuarie 2020 privind SA.39182 (2017/C) (ex 2017/NN) (ex 2014/CP), presupus ajutor ilegal în favoarea AS Tartu Agro (denumită în continuare „decizia atacată”).