Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 aprilie 2022.#Gräfendorfer Geflügel- und Tiefkühlfeinkost Produktions GmbH și F. Reyher Nchfg. GmbH & Co. KG vertr. d. d. Komplementärin Verwaltungsgesellschaft F. Reyher Nchfg. mbH împotriva Hauptzollamt Hamburg și Flexi Montagetechnik GmbH & Co. KG împotriva Hauptzollamt Kiel.#Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Dreptul la rambursarea sau la plata unor sume de bani percepute sau refuzate de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Taxe antidumping, taxe la import, restituiri la export și sancțiuni pecuniare – Noțiunea de «încălcare a dreptului Uniunii» – Interpretarea sau aplicarea eronată a acestui drept – Constatarea de către o instanță a Uniunii sau de către o instanță națională a existenței unei încălcări a dreptului menționat – Dreptul la plata de dobânzi – Perioada acoperită de această plată de dobânzi.#Cauze conexate C-415/20, C-419/20 și C-427/20.

Cauzele conexate C‑415/20, C‑419/20 și C‑427/20

Gräfendorfer Geflügel- und Tiefkühlfeinkost Produktions GmbHșiF. Reyher Nchfg. GmbH & Co. KG vertr. d. d. Komplementärin Verwaltungsgesellschaft F. Reyher Nchfg. mbH

împotriva

Hauptzollamt Hamburg

Flexi Montagetechnik GmbH & Co. KG

împotriva

Hauptzollamt Kiel

(cereri de decizie preliminară formulate de Finanzgericht Hamburg)

Hotărârea Curții (Camera a doua) din 28 aprilie 2022

„Trimitere preliminară – Uniunea vamală – Dreptul la rambursarea sau la plata unor sume de bani percepute sau refuzate de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Taxe antidumping, taxe la import, restituiri la export și sancțiuni pecuniare – Noțiunea de «încălcare a dreptului Uniunii» – Interpretarea sau aplicarea eronată a acestui drept – Constatarea de către o instanță a Uniunii sau de către o instanță națională a existenței unei încălcări a dreptului menționat – Dreptul la plata de dobânzi – Perioada acoperită de această plată de dobânzi”

Dreptul Uniunii Europene – Drepturi conferite particularilor – Dreptul la rambursarea sau la plata unor sume de bani percepute sau refuzate de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Dreptul la plata de dobânzi aferente acestor sume de bani – Conținut – Restituiri la export refuzate cu încălcarea dreptului Uniunii și acordate cu întârziere – Sancțiune pecuniară impusă ca urmare a acestei încălcări – Includere

(a se vedea punctele 51, 52, 54, 56-59 și 85 și dispozitivul)

Dreptul Uniunii Europene – Drepturi conferite particularilor – Dreptul la rambursarea sau la plata unor sume de bani percepute sau refuzate de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Dreptul la plata de dobânzi aferente acestor sume de bani – Noțiunea de încălcare a dreptului Uniunii – Interpretarea sau aplicarea eronată a acestui drept de către o autoritate națională – Constatarea de către o instanță a Uniunii sau de către o instanță națională a existenței unei încălcări a dreptului menționat – Includere

(a se vedea punctele 60-64, 66, 69 și 85 și dispozitivul)

Dreptul Uniunii Europene – Drepturi conferite particularilor – Dreptul la rambursarea sau la plata unor sume de bani percepute sau refuzate de un stat membru cu încălcarea dreptului Uniunii – Dreptul la plata de dobânzi aferente acestor sume de bani – Modalități – Aplicarea dreptului național – Condiții – Respectarea principiilor echivalenței și efectivității – Excludere a dobânzilor pentru perioada anterioară introducerii unei căi de atac jurisdicționale prin care se urmărește plata sau rambursarea sumei de bani în discuție – Inadmisibilitate – Obligație de introducere a unei căi de atac jurisdicționale – Admisibilitate – Limite

(a se vedea punctele 73-77, 79-81, 84 și 85 și dispozitivul)

Rezumat

Trei societăți cu sediul în Germania au fost obligate de autoritățile vamale germane să plătească diferite sume de bani în legătură cu exportul de carcase de pasăre către țări terțe, cu importul de elemente de fixare metalice și, respectiv, cu importul de cârlige cu bolț în Uniune. În cadrul unor diferite acțiuni, instanțele germane au constatat ulterior că actele adoptate de autoritățile vamale cu privire la aceste trei societăți erau întemeiate pe o interpretare a unor dispoziții ale dreptului Uniunii care nu corespundea jurisprudenței Curții sau pe o aplicare eronată a acestora.

În urma acestor decizii, autoritatea vamală competentă a plătit primei societăți – Gräfendorfer (cauza C‑415/20) – restituirile la export inițial refuzate acesteia și i‑a rambursat sancțiunea pecuniară care îi fusese impusă în legătură cu acest refuz, fără a plăti însă dobânzi pentru sumele respective. Celelalte două societăți, Reyher (cauza C‑419/20) și Flexi Montagetechnik (cauza C‑427/20), au obținut rambursarea cuantumului taxelor antidumping și, respectiv, a taxelor la import pe care le plătiseră. Cu toate acestea, autoritățile vamale au plătit numai o parte din dobânzile aferente sumelor respective, refuzând plata unor dobânzi, în ceea ce privește a doua societate, pentru perioada anterioară rambursării și, în ceea ce privește a treia societate, pentru perioada anterioară datei la care aceasta a inițiat o procedură jurisdicțională.

Astfel, întrucât nu a obținut o plată integrală a dobânzilor solicitate, fiecare dintre cele trei societăți a introdus o acțiune la Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania). În acest context, instanța amintită are mai multe întrebări cu privire la conținutul, în speță, al principiilor stabilite de Curte în jurisprudența sa referitoare la rambursarea unor sume de bani percepute de statele membre cu încălcarea dreptului Uniunii, precum și la plata dobânzilor corespunzătoare.

Fiind sesizată cu titlu preliminar, Curtea statuează că principiile menționate se aplică, printre altele, pe de o parte, în raport cu restituirile la export refuzate cu încălcarea dreptului Uniunii și acordate cu întârziere și, pe de altă parte, în raport cu o sancțiune pecuniară impusă ca urmare a unei astfel de încălcări. Pe de altă parte, aceste principii se aplică atunci când dintr‑o decizie a Curții sau a unei instanțe naționale rezultă că plata unor asemenea restituiri la export, a unei asemenea sancțiuni pecuniare sau chiar a unor taxe antidumping ori a unor taxe la import a fost refuzată sau impusă ca urmare a unei încălcări a dreptului Uniunii, înțeleasă ca o interpretare sau ca o aplicare eronată a acestui drept. În astfel de situații, dreptul național nu poate să excludă de la plata dobânzilor perioada anterioară introducerii unei căi de atac jurisdicționale prin care se urmărește să se obțină plata sau rambursarea sumei de bani în discuție. Cu toate acestea, în anumite circumstanțe, plata unor dobânzi ar putea fi eventual condiționată de introducerea unei asemenea căi de atac.

Aprecierea Curții

Mai întâi, Curtea amintește că, potrivit principiului general al restituirii plății nedatorate, orice subiect de drept administrativ căruia o autoritate națională i‑a impus plata unei taxe, a unei contribuții, a unui impozit sau a unei alte prelevări cu încălcarea dreptului Uniunii are, în temeiul acestuia din urmă, dreptul de a obține din partea statului membru în cauză rambursarea sumei de bani percepute în mod nejustificat, precum și plata unor dobânzi prin care se urmărește compensarea indisponibilității sumei respective.

Astfel, aceste drepturi se aplică, printre altele, în raport cu o sancțiune pecuniară impusă în mod eronat de o autoritate națională în temeiul unui act al dreptului Uniunii sau al unor dispoziții ale dreptului intern adoptate în vederea executării unui asemenea act, a transpunerii sau a asigurării respectării acestuia. Prin urmare, persoana interesată are dreptul la rambursarea unei asemenea sancțiuni pecuniare, precum și la plata unor dobânzi. Aceste dobânzi sunt datorate, prin analogie, și atunci când restituirile la export au fost plătite cu întârziere unui subiect de drept administrativ, cu încălcarea dreptului Uniunii.

În continuare, Curtea aduce precizări cu privire la împrejurarea, care stă la baza dreptului la rambursare și la plata de dobânzi, constând în faptul că plata unei sume de bani a fost impusă sau refuzată de o autoritate națională „cu încălcarea dreptului Uniunii”. Astfel, o asemenea încălcare poate privi, printre altele, situația în care o autoritate națională a impus sau a refuzat această plată prin aplicarea eronată a unui act al Uniunii sau a unei reglementări naționale prin care se asigură executarea sau transpunerea unui astfel de act. Pe de altă parte, existența unei încălcări a dreptului Uniunii poate fi stabilită nu numai de instanța Uniunii, ci și de o instanță națională, indiferent dacă aceasta este chemată să acționeze în conformitate cu o constatare a nelegalității sau a nevalidității efectuată în prealabil de instanța Uniunii sau să constate că un act adoptat de o autoritate națională este viciat de o punere în aplicare eronată a dreptului Uniunii.

În lipsa unei reglementări a Uniunii, revine legiuitorului național sarcina de a prevedea modalitățile de plată a dobânzilor în cazul rambursării sumelor de bani percepute sau refuzate cu încălcarea dreptului Uniunii, respectând totodată principiile echivalenței și efectivității. În special, astfel de dobânzi trebuie să poată fi de asemenea solicitate și obținute de un subiect de drept administrativ pentru perioada cuprinsă între data la care suma de bani în discuție a fost plătită statului membru în cauză sau ar fi trebuit să fie acordată subiectului de drept administrativ și data introducerii unei căi de atac jurisdicționale prin care se urmărește să se obțină rambursarea sau acordarea acestor sume de bani.

În aceste condiții, nu este exclus în mod necesar ca o legislație națională să prevadă că plata dobânzilor nu este datorată decât dacă a fost introdusă o cale de atac jurisdicțională. Instanța națională trebuie să verifice însă ca această condiție să nu facă excesiv de dificilă sau chiar imposibilă exercitarea drepturilor pe care le au subiecții de drept administrativ în temeiul dreptului Uniunii.