Hotărârea Curții (Camera a zecea) din 15 aprilie 2021.#Vogel Import Export NV împotriva Belgische Staat.#Cerere de decizie preliminară formulată de Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel.#Trimitere preliminară – Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Poziții tarifare – Pozițiile 4407 și 4409 – Scânduri de lemn geluite ale căror patru muchii au fost ușor rotunjite pe întreaga lungime a scândurii.#Cauza C-62/20.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea pozițiilor tarifare 4407 și 4409 din Nomenclatura combinată, care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2016/1821 al Comisiei din 6 octombrie 2016 (JO 2016, L 294, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Vogel Import Export NV (denumită în continuare „Vogel”), pe de o parte, și Belgische Staat (statul belgian), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unor scânduri de lemn geluite ale căror patru muchii au fost rotunjite pe întreaga lungime a scândurii.

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea consiliului respectiv, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199) (denumită în continuare „Convenția privind SA”).

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează, printre altele, ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile aferente acestora, și să respecte ordinea de numerotare a sistemului menționat. Aceeași dispoziție impune părților contractante obligația de a aplica normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele de la secțiuni, capitole și subpoziții și de a nu modifica domeniul de aplicare al acestora din urmă.

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

Notele explicative ale SA referitoare la subpozițiile relevante de la poziția 4407, aceasta din urmă fiind intitulată „Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm”, prevăd: „Poziția cuprinde, în afara unor excepții, lemnul tăiat cu ferăstrăul sau cioplit în sensul lungimii fibrei sau tranșat sau decojit și având o grosime mai mare de 6 mm. Se prezintă sub formă de grinzi, bârne, scânduri, scândurele, scânduri de astereală, uluci etc. și produse considerate ca echivalente ale lemnului tăiat cu ferăstrăul, care sunt obținute prin prelucrare cu rindele‑freză. Această operație permite obținerea unor dimensiuni precise și a unui aspect de suprafață mai bun decât cel obținut prin tăiere cu ferăstrăul, ceea ce face inutilă orice rindeluire ulterioară. Cuprinde și foile rezultate din operațiile de tranșare sau derulare, precum și lamele sau frizele de parchet, altele decât cele care au fost profilate de‑a lungul uneia sau mai multor fețe sau margini ale lor (poziția 44.09). Poziția cuprinde și lemnul care nu prezintă o secțiune pătrată sau dreptunghiulară, precum și pe cel a cărui secțiune nu este uniformă. De asemenea, pot fi rindeluite (astfel încât unghiul format de două laturi adiacente să fie ușor rotunjit sau nu în cursul acestei operații), șlefuite sau asamblate la capăt de exemplu prin îmbinare dințată […] Poziția exclude: […] D) Lemn profilat de‑a lungul uneia sau mai multor fețe sau margini (poziția 44.09). […]”

Notele explicative ale SA referitoare la subpozițiile relevante de la poziția 4409, aceasta din urmă fiind intitulată „Lemn (inclusiv lame și frize de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, nutuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau al mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap”, au următorul cuprins „Poziția cuprinde lemnul și în special cel sub formă de scânduri care, după ce au fost ecarisate sau tăiate cu ferăstrăul, au fost profitate în lungul uneia sau mai multor muchii sau fețe, fie pentru a facilita asamblarea, fie pentru a obține mulurile sau baghetele descrise la alineatul 4 de mai jos, chiar geluite, șlefuite sau asamblate la capete prin îmbinare dințată […] […] Poziția cuprinde și: 1) Scânduri geluite cu marginile rotunjite. 2) Scânduri îmbinate în V ale căror laturi sunt canelate, nutuite și parțial teșite, inclusiv lemn canelat, nutuit și teșit și cu șanțuri în formă de V în centru, care sunt uneori teșite. 3) Scânduri îmbinate cu lambe și uluc pentru plafoane, care prezintă o mulură simplă la margini sau în centru. 4) Lemne mulurate (cunoscute și sub denumirea de muluri sau baghete), adică bucăți de lemn de diverse profile (obținute mecanic sau manual) care sunt utilizate la fabricarea ramelor, pentru încadrarea tapetelor și pentru decorarea articolelor de tâmplărie sau de ebenisterie. 5) Lemnul rotunjit precum lemnul filat, care este constituit din baghete având secțiunea în general rotundă, cu diametrul redus, destinat în special fabricării chibriturilor, tocurilor pentru pantofi, anumitor storuri pentru ferestre, scobitorilor și anumitor grătare folosite în fabricarea brânzeturilor. Poziția cuprinde și lemnul rotund pentru cepurile de secțiune uniformă al căror diametru variază în general de la 2 mm la 75 mm și a căror lungime este între 45 cm și 250 cm, de genul celor utilizate în special pentru asamblarea pieselor de mobilier din lemn. Poziția cuprinde și lame și frizele pentru parchet, alcătuite din bucăți de lemn relativ înguste, cu condiția ca ele să fie profilate (canelate și nutuite). Când ele sunt doar geluite, șlefuite sau asamblate în capăt prin îmbinare dințată se clasifică la poziția nr. 44.07. Lamele și frizele furniruite sau din placaj se clasifică la poziția nr. 44.12. […]”

Clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniunea Europeană este reglementată de NC, care se întemeiază pe SA.

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO 2000, L 28, p. 16), Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament este aplicabil de la data de 1 ianuarie a anului următor.

Versiunea NC aplicabilă situației de fapt din litigiul principal este, dat fiind că cererea de informații tarifare obligatorie a fost introdusă la 30 octombrie 2017, cea aferentă anului 2017, rezultată din Regulamentul de punere în aplicare 2016/1821 de modificare a anexei I la Regulamentul nr. 2658/87.

Partea I din NC, care conține un ansamblu de dispoziții preliminare, cuprinde titlul I, consacrat regulilor generale, a cărui secțiune A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]” (denumite în continuare „regulile generale”), prevede: „Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii: „1. Enunțurile titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor sunt considerate ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textele pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli. 2. a) Orice referire la un articol de la o poziție determinată acoperă acest articol, chiar incomplet sau nefinit, cu condiția ca acesta să prezinte, ca atare, caracteristicile esențiale ale articolului complet sau finit. Această regulă se aplică și la articolul complet sau finit sau considerat ca atare, în temeiul dispozițiilor precedente, atunci când articolul este prezentat nemontat sau demontat. b) Orice mențiune la un material de la o poziție determinată se referă la acest material fie în stare pură, fie amestecat sau asociat cu alte materiale. De asemenea, orice mențiune la produse dintr‑un anumit material se referă la produsele alcătuite în întregime sau parțial din acest material. Clasificarea acestor produse amestecate sau a articolelor asociate se efectuează în conformitate cu principiile enunțate la regula 3. 3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează: a) poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă; b) produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări; c) în cazul în care regulile 3 (a) și 3 (b) nu permit efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare. […] 6. Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează în mod legal cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care contextul impune altfel.”

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde printre altele secțiunea IX, intitulată „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn; plută și articole din plută; articole din împletituri de fibre vegetale sau din nuiele”.

Această secțiune IX cuprinde capitolul 44, intitulat „Lemn, cărbune de lemn și articole din lemn”.

Capitolul 44 din NC cuprinde poziția 4407, din care fac parte, printre altele, subpozițiile 440729 și 44072983: 4407 Lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm: 4407 29 – – Altele: – – – Abura, Acaju de Africa, Afrormosia, Ako, […] Ipé, […], Teak, Tiama, Tola: 4407 29 83 – – – – – – Geluit

Capitolul 44 din NC cuprinde de asemenea poziția 4409, din care face parte, printre altele, subpoziția 44092200: 4409 Lemn (inclusiv lame și frize de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, nutuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau al mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap: 4409 22 00 – – Din lemn tropical

În temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia adoptă Note explicative ale NC (denumite în continuare „Notele explicative ale NC”).

Notele explicative ale NC, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 4 martie 2015 (JO 2015, C 76, p. 1), referitoare la subpozițiile 440721 10-4407 29 95 menționează următoarele: „Din tipurile de lemn tropical menționate la nota 2 de subpoziție din acest capitol” și „A se vedea și Notele explicative de subpoziții ale SA privitoare la numele unor arbori tropicali, cuprinse în considerațiile generale ale Notelor explicative ale SA de la acest capitol. A se vedea, de asemenea, anexa la Notele explicative ale SA de la acest capitol”.

La 30 octombrie 2017, Vogel a depus la autoritatea vamală competentă o cerere de informație tarifară obligatorie privind clasificarea tarifară a scândurilor din lemn de ipé geluite pe toate fețele și ale căror patru muchii au fost rotunjite pe întreaga lungime a scândurii. Întrucât pe toată lungimea celor patru muchii ale articolului în cauză a fost efectuată o rotunjire netedă, acest articol nu mai are o secțiune dreptunghiulară.

Pentru a putea realiza profilul acestui articol, pe mașina de rindeluit trebuie să fie montate cuțite special concepute în acest scop. Denumirea comercială a articolului menționat indică faptul că lemnul a fost geluit pe cele patru fețe și că cele patru muchii au fost rotunjite.

La 7 decembrie 2017, autoritatea vamală menționată a emis o informație tarifară obligatorie privind „scânduri geluite care au o secțiune aproape dreptunghiulară și muchii lungi ușor rotunjite care nu facilitează în niciun fel asamblarea (ele nu sunt nici sub formă de lambă, nici de uluc, nici fălțuite, nici nutuite, nici șanfrenate, nici îmbinate în V, nici mulurate), din lemn de Ipé, cu o grosime de 21 mm, [cu] o lățime de 145 mm și [cu] o lungime care variază între 1,82 [m] și 4,53 m”, clasificându‑le la subpoziția 44072983 din NC.

Apreciind că aceste scânduri se încadrau la subpoziția 44092200 din NC, Vogel a formulat împotriva acestei decizii, la 12 ianuarie 2018, o contestație administrativă, pe care a completat‑o la 21 decembrie 2018.

Întrucât contestația sa a fost respinsă la 13 martie 2019, Vogel a introdus o acțiune la Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel (Tribunalul de Primă Instanță Neerlandofon din Bruxelles, Belgia).

Instanța menționată arată că, potrivit societății Vogel, întrucât acestor mărfuri le pot fi aplicate două poziții tarifare, cea care trebuie să aibă prioritate, conform regulii 3 litera a) din regulile generale, este cea mai specifică, și anume poziția tarifară 4409, iar nu poziția tarifară 4407. Această societate susține de asemenea în fața instanței respective că, în orice caz, în măsura în care această regulă nu permite efectuarea clasificării tarifare, ar trebui, conform regulii 3 litera c) menționate, să se aplice poziția situată ultima în ordinea numerotării.

Instanța de trimitere arată că Vogel consideră că scândurile în discuție în litigiul principal sunt profilate în sensul că au fost rotunjite și că sunt acoperite de versiunile în limbile germană, engleză și franceză ale descrierilor poziției tarifare 4409. În plus, potrivit acestei societăți, informații tarifare obligatorii prin care se stabilea clasificarea la această poziție ar fi fost emise pentru mărfuri identice în Germania, în Franța, precum și în Țările de Jos, iar o decizie în acest sens ar fi fost adoptată și de administrația belgiană.

Această instanță arată că État belge susține în fața sa că regula 3 litera a) din regulile generale nu este aplicabilă în speță dat fiind că mărfurile în cauză pot fi clasificate în temeiul regulii 1 din regulile generale. Această parte din litigiul principal arată că rotunjirea aplicată acestor mărfuri nu poate fi considerată o profilare, din moment ce nu servește la facilitarea asamblării, și că notele explicative ale SA referitoare la poziția 4407 menționează în mod clar că această poziție acoperă și lemnul care nu prezintă o secțiune pătrată sau dreptunghiulară și ale cărui muchii sunt ușor rotunjite.

Instanța de trimitere arată că părțile din litigiul pendinte în fața sa nu sunt în dezacord în ceea ce privește natura mărfurilor în cauză și că dezbaterea privește exclusiv interpretarea NC, precizând totodată că soluționarea litigiului cu care este sesizată nu necesită aplicarea niciunei dispoziții de drept național.

În aceste condiții, Nederlandstalige rechtbank van eerste aanleg Brussel (Tribunalul de Primă Instanță Neerlandofon din Bruxelles) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Având în vedere totodată diferitele versiuni lingvistice ale poziției 4409 și Notele explicative la SA referitoare la pozițiile 4407 și 4409, [NC] trebuie interpretată în sensul că […] scânduri[le] de lemn geluite ale căror patru muchii au fost rotunjite pe întreaga lungime a scândurii trebuie considerate ca fiind «profilate pe întreaga lungime» și, în consecință, trebuie să fie clasificate la poziția 4409 sau muchiile rotunjite nu pot fi considerate ca fiind «profilate pe întreaga lungime», caz în care mărfurile trebuie să fie clasificate la poziția 4407? 2) Gradul de rotunjire este determinant pentru clasificarea la poziția 4407 sau la poziția 4409?”

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că scândurile de lemn geluite ale căror patru muchii au fost ușor rotunjite pe toată lungimea scândurii se încadrează la poziția 4407 sau la poziția 4409 din aceasta.

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, rolul său constă mai curând în a oferi instanței naționale clarificări cu privire la criteriile a căror punere în aplicare îi va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în discuție din NC decât în a efectua ea însăși această clasificare, cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională pare, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua respectiva clasificare [Hotărârea din 30 aprilie 2020, DHL Logistics (Slovakia), C‑810/18, EU:C:2020:336, punctul 24 și jurisprudența citată]. Va reveni, așadar, instanței de trimitere sarcina de a efectua clasificarea mărfurilor în discuție în litigiul principal în funcție de răspunsurile oferite de Curte.

Regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni și de capitole, enunțurile titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerate ca având numai o valoare indicativă (Hotărârea din 2 mai 2019, Onlineshop, C‑268/18, EU:C:2019:353, punctul 27 și jurisprudența citată).

Notele explicative elaborate de Comisie în ceea ce privește NC și cele adoptate de OMV în ceea ce privește SA aduc o contribuție importantă la interpretarea domeniului de aplicare al diverselor poziții tarifare, fără a avea însă forță juridică obligatorie. Notele explicative ale NC, care nu se substituie celor ale SA, trebuie considerate complementare acestora din urmă și consultate împreună cu ele (Hotărârea din 13 septembrie 2018, Vision Research Europe, C‑372/17, EU:C:2018:708, punctul 23 și jurisprudența citată).

Astfel, notele explicative la SA reprezintă instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă prin ele însele elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 19 octombrie 2017, Lutz, C‑556/16, EU:C:2017:777, punctul 40 și jurisprudența citată).

În interesul securității juridice și al facilitării controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 11 martie 2020, Rensen Shipbuilding, C‑192/19, EU:C:2020:194, punctul 22 și jurisprudența citată).

În plus, destinația produsului poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, cu condiția să fie inerentă produsului respectiv, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (Hotărârea din 26 martie 2020, Pfizer Consumer Healthcare, C‑182/19, EU:C:2020:243, punctul 38 și jurisprudența citată).

Din modul de redactare a poziției 4409 din NC, care corespunde celui al poziției 4409 din SA, reiese că aceasta cuprinde „lemn (inclusiv lame și frize de parchet, neasamblate), profilat (sub formă de lambă, de uluc, fălțuit, nutuit, șanfrenat, îmbinat în V, mulurat, rotunjit sau similare), în lungul unuia sau al mai multor canturi, fețe sau capete, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap”.

Potrivit acestui mod de redactare, pentru ca un produs să fie clasificat la această poziție 4409, este necesar, prin urmare, ca lemnul să fie profilat în lungul unuia sau mai multor canturi, fețe sau capete. În această privință, modul de redactare menționat cuprinde, între paranteze, o listă orientativă a diverselor metode de profilare, termenul „similar”, care figurează la sfârșitul acestei liste, implicând faptul că aceasta nu este exhaustivă.

Pe de altă parte, potrivit notelor explicative ale SA referitoare la poziția 4409, aceasta din urmă cuprinde lemnul, și în special cel sub formă de scânduri, care, după ce au fost ecarisate sau tăiate cu ferăstrăul, au fost profitate în lungul uneia sau mai multor canturi, fețe sau capete. Potrivit acestor note explicative, această profilare pe toată lungimea trebuie fie să faciliteze o asamblare, fie să permită obținerea mulurilor sau a baghetelor, utilizate la fabricarea ramelor, pentru încadrarea tapetelor și pentru decorarea articolelor de tâmplărie sau de ebenisterie. Notele explicative respective menționează de asemenea că poziția 4409 acoperă lamele și frizele pentru parchet, alcătuite din bucăți de lemn relativ înguste, cu condiția ca ele să fie profilate, dar că, atunci când sunt doar geluite, șlefuite sau asamblate în capăt, aceste piese din lemn se clasifică la poziția 4407.

În ceea ce privește poziția 4407 din NC, aceasta cuprinde, potrivit modului său de redactare, care corespunde celui al poziției 4407 din SA, „lemn tăiat sau despicat longitudinal, tranșat sau derulat, chiar geluit, șlefuit sau lipit prin îmbinare cap la cap, cu o grosime de peste 6 mm”. Subpoziția 44072983 din NC vizează în mod specific, în cadrul poziției 4407, anumite esențe de lemn „geluit[e]”.

În speță trebuie arătat, în primul rând, că, potrivit informației tarifare obligatorii din 7 decembrie 2017, mărfurile în discuție în litigiul principal sunt „scânduri geluite care au o secțiune aproape dreptunghiulară și muchii lungi ușor rotunjite care nu facilitează în niciun fel asamblarea” și că din niciun element din dosarul de care dispune Curtea nu reiese că una dintre părțile din litigiul principal ar fi contestat această descriere a caracteristicilor și a proprietăților obiective ale mărfurilor menționate.

Or, potrivit notelor explicative ale SA referitoare la subpozițiile relevante ale poziției 4409, lemnul, în special cel sub formă de scânduri, care a fost profilat este profilat fie pentru a facilita asamblarea, fie pentru a obține muluri sau baghete, acestea din urmă fiind descrise la al patrulea paragraf al acestora.

În această privință este necesar să se constate, pe de o parte, că Vogel nu susține, nici în fața instanței de trimitere, nici în cadrul procedurii în fața Curții, că prelucrarea scândurilor în discuție în litigiul principal facilitează asamblarea acestor scânduri. Pe de altă parte, din niciun element al dosarului nu reiese că la momentul fabricării scândurilor menționate ar fi fost urmărită obținerea vreunor muluri sau baghete.

În al doilea rând, notele explicative ale SA referitoare la subpozițiile relevante ale poziției 4407 prevăd în mod expres că această poziție cuprinde și lemnul care nu este decât „ușor rotunjit”.

În schimb, în primul paragraf al notelor explicative ale SA referitoare la poziția 4409, care menționează „scândurile geluite cu marginile rotunjite”, adverbul „ușor” lipsește, ceea ce arată că, pentru clasificarea la această poziție 4409, scândurile trebuie să fie rotunjite semnificativ.

În ceea ce privește această caracteristică, din informația tarifară obligatorie din 7 decembrie 2017, ale cărei constatări, astfel cum s‑a arătat deja la punctul 39 din prezenta hotărâre, nu au fost contestate nici în fața instanței naționale, nici în fața Curții, reiese că scândurile de lemn în discuție în litigiul principal au muchii lungi ușor rotunjite și că secțiunea lor este aproape dreptunghiulară.

Atât timp cât rotunjirea este astfel limitată, nu are importanță împrejurarea că, astfel cum susține Vogel, clienții pot specifica profilurile scândurilor în cauză și că rotunjirile laterale variază în funcție de fiecare client și de fiecare profil.

În al treilea rând, aceste note explicative ale SA referitoare la poziția 4409 precizează că aceasta din urmă „cuprinde și lamele și frizele pentru parchet, alcătuite din bucăți de lemn relativ înguste, cu condiția ca ele să fie profilate (canelate și nutuite) [și că atunci c]ând ele sunt doar geluite, șlefuite sau asamblate în capăt prin îmbinare dințată se clasifică la poziția nr. 44.07”.

Deși este adevărat că mărfurile în discuție în litigiul principal nu sunt lame și frize pentru parchet, alcătuite din bucăți de lemn relativ înguste, aceste note explicative sprijină totuși interpretarea potrivit căreia scândurile de lemn care sunt doar geluite și neprofilate trebuie să fie clasificate la poziția 4407, iar nu la poziția 4409.

În al patrulea rând, astfel cum reiese dintr‑o lectură comparată a textelor pozițiilor 4407 și, respectiv, 4409 din NC, prima dintre acestea acoperă produse mai simple, care nu au suferit decât o prelucrare minimă ce nu permite asamblarea lor, iar poziția 4409 din NC nu acoperă decât produsele mai elaborate.

Aceste considerații corespund economiei NC, ale cărei poziții inferioare desemnează produse mai puțin prelucrate, iar pozițiile superioare desemnează produse mai prelucrate.

Rezultă că, din moment ce rotunjirea muchiilor scândurilor de lemn rezultă dintr‑un proces de geluire, iar aceste scânduri nu au fost supuse niciunei prelucrări de profilare care să faciliteze asamblarea lor sau care să permită obținerea de muluri sau de baghete, scândurile respective nu trebuie să fie clasificate la poziția 4409 din NC, ci la poziția 4407 din aceasta.

Această interpretare nu poate fi repusă în discuție de diferența care există între, pe de o parte, versiunile în limbile daneză, neerlandeză și slovenă ale poziției tarifare 4409 din NC și, pe de altă parte, celelalte versiuni lingvistice ale acestei poziții tarifare, diferență care constă în faptul că, în timp ce douăzeci de versiuni lingvistice cuprind termenul „rotunjit”, acest termen lipsește din versiunile în limbile daneză, neerlandeză și slovenă ale poziției tarifare menționate.

În această privință trebuie amintit că, în caz de divergență între diferitele versiuni lingvistice ale unei dispoziții de drept al Uniunii, aceasta trebuie să fie interpretată în funcție de economia generală și de finalitatea reglementării din care face parte (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iulie 2020, Naturschutzbund Deutschland – Landesverband Schleswig‑Holstein, C‑297/19, EU:C:2020:533, punctul 43 și jurisprudența citată). În plus, necesitatea unei aplicări și, prin urmare, a unei interpretări uniforme a unui act al Uniunii impune ca acesta să fie interpretat în funcție atât de voința reală a autorului său, cât și de scopul urmărit de acesta din urmă, în lumina, printre altele, a tuturor versiunilor sale lingvistice (a se vedea în acest sens hotărârea din 4 februarie 2016, C & J Clark International și Puma, C‑659/13 și C‑34/14, EU:C:2016:74, punctul 122 și jurisprudența citată).

Părțile la Convenția privind SA se angajează ca nomenclaturile lor tarifare și statistice să fie conforme cu SA, iar clasificarea vamală a mărfurilor importate în Uniune este reglementată de NC, care se are la bază SA. Reiese că textul poziției 4409 din SA conține termenul „rotunjit”.

În consecință, potrivit interpretării uniforme a poziției 4409 din NC, aceasta din urmă include termenul „rotunjit”. Totuși, în textul acestei poziții tarifare, termenul „rotunjit” figurează între paranteze după termenul „profilat”, într‑o listă orientativă a diverselor metode de profilare, astfel cum de altfel s‑a constatat deja la punctul 36 din prezenta hotărâre. Prin urmare, este fără echivoc că voința autorului NC era de a prevedea că poziția 4409 din NC nu poate acoperi un lemn rotunjit decât atunci când acesta a făcut obiectul unei operațiuni de profilare.

În ceea ce privește cauza principală, rezultă, având în vedere elementele indicate la punctele 54-39 din prezenta hotărâre, că mărfurile în cauză sunt susceptibile să se încadreze la poziția 4407 din NC, iar nu la poziția 4409 din NC.

În pofida acestei constatări, revine instanței de trimitere, după verificarea caracteristicilor obiective ale acestor mărfuri, sarcina de a efectua clasificarea lor tarifară.

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că NC trebuie interpretată în sensul că scândurile de lemn geluite ale căror patru muchii au fost ușor rotunjite pe toată lungimea scândurii nu trebuie considerate ca fiind profilate și sunt susceptibile să se încadreze la poziția 4407 din aceasta.

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă răspunsul la prima întrebare ar fi diferit în ipoteza în care o dimensiune mai importantă a rotunjirii ar caracteriza cele patru muchii ale scândurilor în discuție în litigiul principal.

Niciun element din dosar nu indică faptul că, în vederea soluționării litigiului principal, ar fi necesară furnizarea de clarificări instanței de trimitere cu privire la ipoteza în care o dimensiune mai importantă a rotunjirii ar caracteriza anumite scânduri de lemn care trebuie clasificate la o poziție tarifară din NC.

În consecință, a doua întrebare, care are un caracter ipotetic, este inadmisibilă.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a zecea)

15 aprilie 2021 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

Dreptul internațional

Dreptul Uniunii

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la prima întrebare

Cu privire la a doua întrebare

Cu privire la cheltuielile de judecată