Ordonanța Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 14 martie 2022.#Bulgarian Energy Holding EAD și alții împotriva Comisiei Europene.#Activitate de cercetare judecătorească – Articolul 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură – Depunerea unor versiuni neconfidențiale ale unor documente.#Cauza T-136/19.

Cauza T‑136/19

Bulgarian Energy Holding EAD și alții

împotriva

Comisiei Europene

Ordonanța Tribunalului (Camera a patra extinsă) din 14 martie 2022

„Activitate de cercetare judecătorească – Articolul 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură – Depunerea unor versiuni neconfidențiale ale unor documente”

Procedură jurisdicțională – Activități de cercetare judecătorească – Depunerea unor documente prezentate Comisiei în cadrul unei proceduri inițiate în temeiul articolului 102 TFUE – Cerere de confidențialitate – Criterii de apreciere

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 91 lit. (b), art. 92 alin. (3) și art. 103]

(a se vedea punctele 4, 5 și 8-10)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Întindere – Principiile egalității armelor și contradictorialității – Includere – Respectare în cadrul unei proceduri jurisdicționale – Domeniu de aplicare – Determinarea prelucrării unor documente confidențiale prezentate ca urmare a unei activități de cercetare judecătorească – Luare în considerare a pertinenței elementelor pentru pronunțarea asupra litigiului – Motiv întemeiat pe încălcarea dreptului la apărare care decurge din aplicarea regimului de confidențialitate în privința acestor documente în cadrul unei proceduri inițiate în temeiul articolului 102 TFUE

[art. 102 și 263 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 91 lit. (b), art. 92 alin. (3) și art. 103 alin. (3)]

(a se vedea punctele 6-8)

Procedură jurisdicțională – Examinarea cauzelor la Tribunal – Regim procedural aplicabil informațiilor sau înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă confidențiale prezentate în urma unei activități de cercetare judecătorească – Examinare comparativă a confidențialității și a exigențelor legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă – Determinare a datelor care trebuie comunicate celeilalte părți – Divulgare a versiunii confidențiale a unui raport de sinteză întocmit de reprezentanții acestei părți – Acces la documentele confidențiale condiționat de un angajament de nedivulgare cu ocazia procedurii administrative – Împrejurare nedeterminantă

[art. 102 TFUE; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 91 lit. (b), art. 92 alin. (3) și art. 103; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 27 alin. (1) și (2); Comunicarea 2011/C 308/06 a Comisiei, punctul 98]

(a se vedea punctele 11, 20, 32 și 33)

Rezumat

Prin decizia din 17 decembrie 2018 ( 1 ), Comisia Europeană a constatat, din partea Bulgarian Energy Holding EAD (denumită în continuare „BEH”), a filialei sale de aprovizionare cu gaz Bulgargaz EAD („Bulgargaz”) și a filialei sale de infrastructuri de gaze naturale Bulgartransgaz EAD („Bulgartransgaz”), un abuz de poziție dominantă pe piața furnizării de gaze în Bulgaria, care a constat, între 30 iulie 2010 și 1 ianuarie 2015, într‑un refuz de a acorda unor terți acces la trei infrastructuri de gaze naturale. În consecință, Comisia le‑a aplicat o amendă.

Prin cererea introductivă depusă la 1 martie 2019, BEH și cele două filiale ale sale (denumite în continuare „reclamantele”) au sesizat Tribunalul cu o acțiune având ca obiect, cu titlu principal, anularea acestei decizii și, cu titlu subsidiar, reducerea cuantumului amenzii care le‑a fost aplicată.

Prin Ordonanța din 18 noiembrie 2019, societatea Overgas Inc., care se prezintă drept principala concurentă a BEH pe piața furnizării de gaze naturale în Bulgaria, a fost admisă să intervină în susținerea concluziilor Comisiei. În această privință, s‑a arătat, pe de o parte, că poziția sa pe piața relevantă depinde de accesul la produsele și serviciile BEH și, pe de altă parte, că ea participase, în calitate de terț interesat, la procedura administrativă care a condus la adoptarea deciziei atacate.

În susținerea acțiunii lor împotriva deciziei atacate, reclamantele au invocat în special un motiv întemeiat pe încălcarea de către Comisie a principiului bunei administrări și a dreptului lor la apărare. În această privință, reclamantele susțin în esență că, în cadrul procedurii administrative care a condus la adoptarea deciziei atacate, Comisia nu le‑a acordat acces sau, cel puțin, un acces suficient la documente care, în opinia lor, conțin elemente de probă dezincriminatoare. În speță, este vorba despre procesele‑verbale detaliate ale celor opt reuniuni ținute de Comisie cu Overgas, despre cererile de aplicare a regimului de confidențialitate formulate de Overgas și referitoare la acestea, precum și despre versiunile confidențiale ale observațiilor depuse de Overgas în urma acestor opt reuniuni și despre versiunea confidențială a raportului întocmit de reprezentanții reclamantelor în cadrul unei proceduri a camerei de date la 28 iunie 2018 (denumit în continuare „raportul de informare”).

Prin Ordonanța de cercetare judecătorească din 26 mai 2021, ca urmare a unei cereri a reclamantelor în acest sens, Tribunalul a obligat Comisia să prezinte documentele în cauză, precizând că acestea nu vor fi transmise reclamantelor în acest stadiu. Comisia a dat curs acestei cereri la 17 iunie 2021, depunând documentele în cauză, invocând totodată caracterul confidențial, în raport cu reclamantele, al anumitor elemente care figurează în aceste documente.

Prin această ordonanță, la finalul analizei aprofundate impuse în astfel de circumstanțe de articolul 103 din Regulamentul de procedură, Tribunalul se pronunță cu privire la caracterul confidențial al elementelor vizate de Comisie pentru a determina cu precizie înscrisurile sau mijloacele materiale de probă și informațiile care trebuie comunicate reclamantelor. În acest scop, acesta obligă Comisia să depună versiunile neconfidențiale, în privința reclamantelor, ale diferitor documente printre cele depuse inițial, cenzurate numai în raport cu elementele identificate de Tribunal ca având sau ca păstrând un caracter confidențial.

Aprecierea Tribunalului

Articolul 103 din Regulamentul de procedură al Tribunalului stabilește tratamentul aplicabil informațiilor și înscrisurilor sau mijloacelor materiale de probă prezentate în urma unei activități de cercetare judecătorească, în cazul în care partea care le transmite solicită aplicarea regimului de confidențialitate, față de cealaltă parte principală, a anumitor informații care figurează în cuprinsul lor. Potrivit alineatului (1) al acestui articol, într‑o astfel de ipoteză, revine Tribunalului sarcina de a verifica dacă informațiile sau înscrisurile ori mijloacele materiale de probă vizate sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului și confidențiale. Dacă, în urma acestei examinări, rezultă că anumite informații sau înscrisuri ori mijloace materiale de probă îndeplinesc aceste două criterii, revine în acest caz Tribunalului sarcina de a proceda la examinarea comparativă a acestei confidențialități și a exigențelor legate de dreptul la protecție jurisdicțională efectivă, în special de respectarea principiului contradictorialității, în conformitate cu alineatul (2) al aceluiași articol.

În această privință, Tribunalul consideră, de la bun început, că cerințele aferente dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, reafirmat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, sunt cu atât mai pregnante în împrejurări precum cele din speță. Astfel, documentele în discuție sunt cele, depuse la dosarul administrativ după ce au fost prezentate Comisiei de Overgas, în privința cărora reclamantelor li s‑a refuzat deja accesul, din motive de confidențialitate, în cursul procedurii administrative. Or, în astfel de împrejurări, reclamantele se află, în cadrul acțiunii lor întemeiate în special pe un motiv dedus din încălcarea dreptului lor la apărare, în situația de a‑și apăra interesele fără a avea cunoștință de aceste documente, spre deosebire de părțile adverse, și anume Comisia și Overgas. Având în vedere cele de mai sus, Tribunalul se întemeiază pe prerogativele care îi sunt conferite, în calitate de instanță a Uniunii, în vederea asigurării respectării depline a cerințelor care decurg în special din principiile contradictorialității și egalității armelor, pentru a considera că, în astfel de împrejurări, îi revine sarcina de a oferi reclamantelor cel mai larg acces posibil la dosar, astfel încât să le permită să invoce toate argumentele disponibile și pertinente în susținerea acțiunii lor.

Punând în aplicare principiul astfel stabilit în cadrul deciziei pe care este chemat să o pronunțe în temeiul articolului 103 alineatul (3) din Regulamentul de procedură, Tribunalul precizează că este necesar să se comunice toate elementele documentelor prezentate în urma unei activități de cercetare judecătorească a căror analiză nu a permis stabilirea caracterului confidențial. Tribunalul amintește, în această privință, că aceasta este situația în special atunci când informația în cauză este publică sau ușor accesibilă prin mijloace legale sau chiar susceptibilă de a fi dedusă din informații de aceeași natură, inclusiv atunci când reiese din alte înscrisuri din dosar care nu au dat naștere niciunei cereri de confidențialitate în acest sens. De asemenea, reiese din jurisprudența constantă că confidențialitatea informațiilor nu poate, în principiu, să persiste mai mult de cinci ani, cu excepția unor împrejurări excepționale.

În schimb, în ceea ce privește documentele cu caracter confidențial, Tribunalul consideră că îi revine în acest stadiu sarcina de a examina dacă sunt pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului.

În această privință, Tribunalul amintește marja de apreciere pe care i‑o conferă articolul 103 din Regulamentul de procedură în prezența unor informații sau a unor înscrisuri ori mijloace materiale de probă confidențiale, pentru a proteja, în măsura posibilului, drepturile procedurale ale părții căreia i se opune confidențialitatea. Astfel, dacă interesele protejate prin confidențialitate nu permit divulgarea informațiilor în cauză, chiar însoțită de angajamente adecvate, nedivulgarea trebuie însoțită de precizări referitoare la modalitățile de protecție a garanțiilor procedurale ale celeilalte părți.

Aplicând principiile expuse anterior, Tribunalul efectuează atunci analiza aprofundată și individuală a fiecărui element prezentat de Comisie ca având un caracter confidențial în privința reclamantelor cu ocazia depunerii documentelor vizate de activitatea de cercetare judecătorească adoptată în acest scop la 26 mai 2021 pentru a determina conținutul precis al informațiilor sau al înscrisurilor ori mijloacelor materiale de probă care trebuie comunicate reclamantelor, în toată măsura impusă de apărarea drepturilor lor procedurale.

Printre documentele considerate, la finalul acestei analize, că cuprind elemente pertinente pentru pronunțarea asupra litigiului și, prin urmare, ca având vocație să fie depuse la dosar, Tribunalul obligă Comisia să depună o versiune neconfidențială, destinată să fie comunicată ulterior reclamantelor, în conformitate cu indicațiile precise și exhaustive referitoare la ocultarea datelor a căror confidențialitate rămâne necesară, în raport cu interesele protejate. În acest cadru, preocupat să vegheze la respectarea principiilor contradictorialității și egalității armelor inerente dreptului la protecție jurisdicțională efectivă, Tribunalul decide în special să comunice reclamantelor, sub rezerva ocultării unor pasaje restrânse, raportul de informare confidențial pe care avocații lor îl redactaseră după ce au avut acces la date confidențiale cuprinse în procesele‑verbale detaliate, deși acordarea acestui acces fusese condiționată de angajamentul acestor avocați de a nu divulga datele respective reclamantelor. În schimb, acesta decide să nu comunice reclamantelor motivul precis pentru care Overgas urmărea ca anumite informații să nu le fie transmise, având în vedere consecințele grave pe care o asemenea divulgare le‑ar putea avea în speță pentru această parte.

( 1 ) Decizia C(2018) 8806 final a Comisiei din 17 decembrie 2018 privind o procedură inițiată în temeiul articolului 102 TFUE (cazul AT.39849 – BEH Gas) (denumită în continuare „decizia atacată”).