Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 iulie 2021.#Interpipe Niko Tube OOO și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant PAO împotriva Comisiei Europene.#Dumping – Importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina – Reexaminare intermediară – Calcularea valorii normale – Costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale – Vânzări între societăți afiliate – Operațiuni comerciale normale – Entitate economică unică – Articolul 2 alineatele (3), (4) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1036 – Prețuri la export – Ajustare – Funcții care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane – Articolul 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul 2016/1036 – Eroare vădită de apreciere – Metodă diferită de cea utilizată în cadrul unei anchete anterioare – Articolul 11 alineatul (9) din Regulamentul 2016/1036 – Încredere legitimă – Dreptul la apărare.#Cauza T-716/19.

Cauza T‑716/19

Interpipe Niko Tube LLCșiInterpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant OJSC

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a șaptea) din 14 iulie 2021

„Dumping – Importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina – Reexaminare intermediară – Calcularea valorii normale – Costuri de vânzare, cheltuieli administrative și alte costuri generale – Vânzări între societăți afiliate – Operațiuni comerciale normale – Entitate economică unică – Articolul 2 alineatele (3), (4) și (6) din Regulamentul (UE) 2016/1036 – Prețuri la export – Ajustare – Funcții care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane – Articolul 2 alineatul (10) litera (i) din Regulamentul 2016/1036 – Eroare vădită de apreciere – Metodă diferită de cea utilizată în cadrul unei anchete anterioare – Articolul 11 alineatul (9) din Regulamentul 2016/1036 – Încredere legitimă – Dreptul la apărare”

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Element care trebuie reținut cu prioritate – Preț practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale – Derogări prevăzute de regulamentul antidumping de bază – Caracter exhaustiv

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (1) și (3)]

(a se vedea punctele 55-57 și 71)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Întemeiere pe prețurile plătite sau care trebuie plătite în cursul operațiunilor comerciale normale – Noțiunea de operațiune comercială normală

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (1) și (4)]

(a se vedea punctele 58-60 și 72)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Întemeiere pe prețurile plătite sau care trebuie plătite în cursul operațiunilor comerciale normale – Luare în considerare a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale – Luare în considerare a respectivelor costuri și la calcularea valorii normale estimate

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (3), (4) și (6)]

(a se vedea punctele 74, 75 și 78)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Determinarea valorii normale – Element care trebuie reținut cu prioritate – Preț practicat în cadrul operațiunilor comerciale normale – Vânzări indirecte – Societăți de distribuție controlate de producător – Utilizarea prețurilor de vânzare practicate de aceste societăți – Luare în considerare a costurilor de vânzare, a cheltuielilor administrative și a altor costuri generale aferente etapei unei vânzări indirecte care se derulează între societăți afiliate – Admisibilitate

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (1)]

(a se vedea punctele 83-92 și 101)

Acorduri internaționale – Acordul de instituire a Organizației Mondiale a Comerțului – GATT din 1994 – Imposibilitate de a invoca acordurile OMC pentru a contesta legalitatea unui act al Uniunii – Excepții – Act al Uniunii prin care se urmărește punerea lor în aplicare sau care se referă în mod expres și precis la acestea

(art. 263 primul paragraf TFUE; Acordul General pentru Tarife și Comerț 1994; Acordul privind punerea în aplicare a articolului VI din Acordul General pentru Tarife și Comerț, „Acordul antidumping 1994”)

(a se vedea punctele 95-102)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Derularea anchetei – Obligația părților interesate de a furniza informațiile necesare – Întindere – Verificare efectuată de Comisie

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 6 alin. (2) și art. 18 alin. (3) și (6)]

(a se vedea punctele 105-109)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Comparație între valoarea normală și prețul de export – Ajustări – Luare în considerare a comisioanelor plătite pentru vânzări – Funcții exercitate de un operator comercial care pot fi asimilate celor ale unui agent care lucrează pe bază de comisioane – Distribuitor care formează o entitate economică cu producătorul – Excludere – Stabilirea existenței entității economice – Elemente care trebuie luate în considerare

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (10) lit. (i)]

(a se vedea punctele 130-134, 159, 162 și 163)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Marjă de dumping – Comparație între valoarea normală și prețul de export – Ajustări – Sarcina probei

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 alin. (10) lit. (i)]

(a se vedea punctele 135-137)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Procedură de reexaminare – Modificarea metodei de calcul – Condiții – Schimbarea circumstanțelor – Interpretare strictă – Necesitatea unei metode aplicate în conformitate cu dispozițiile referitoare la calcularea marjei de dumping – Sarcina probei – Obligația de a prelua datele colectate în cadrul anchetei anterioare în cazul aplicării metodei urmate în procedura inițială – Inexistență

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 2 și art. 11 alin. (9)]

(a se vedea punctele 174-178, 183-185 și 199)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Procedură de reexaminare – Modificarea metodei de calcul – Condiții – Schimbarea circumstanțelor – Noțiune – Ajustări operate în cadrul comparării echitabile dintre prețul la export și valoarea normală – Ajustări operate pe baza unor elemente neexaminate în cursul procedurii inițiale – Excludere

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 11 alin. (9)]

(a se vedea punctul 197)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Procedură de reexaminare – Modificarea metodei de calcul – Condiții – Schimbarea circumstanțelor – Noțiune – Schimbarea structurii și modificarea circuitelor de vânzare la export ale unui grup producător‑exportator – Includere – Condiții

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 11 alin. (9)]

(a se vedea punctul 198)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Procedură de reexaminare intermediară parțială a unei taxe antidumping – Verificarea necesității menținerii măsurilor antidumping – Posibilitate de a modifica măsurile în cauză

[Regulamentul 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 11 alin. (2) și (3)]

(a se vedea punctul 200)

Politica comercială comună – Protecție împotriva practicilor de dumping – Procedură antidumping – Dreptul la apărare – Dreptul de a fi ascultat – Conținut

(a se vedea punctele 208-211, 215 și 222)

Rezumat

În anul 2019, în urma unei reexaminări intermediare a măsurilor de dumping aplicate anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina (denumite în continuare „produsele în cauză”), Comisia Europeană a adoptat Regulamentul de punere în aplicare 2019/1295 ( 1 ) (denumit în continuare „regulamentul atacat”) care stabilește la 8,1 % nivelul taxei antidumping aplicabile în privința a două societăți de drept ucrainean, Interpipe Niko Tube LLC și Interpipe Nizhnedneprovsky Tube Rolling Plant OJSC (denumite în continuare „reclamantele”). Acestea fabrică produsele în cauză și le vând fie direct, fie printr‑un comerciant afiliat stabilit în Ucraina, LLC Interpipe Ucraina (denumită în continuare „IPU”), care le revinde unor cumpărători independenți. Exporturile în Uniune ale produselor vizate fabricate de reclamante au loc prin intermediul unui comerciant afiliat cu sediul în Elveția, Interpipe Europe SA (denumită în continuare „IPE”) și al unui importator afiliat cu sediul în Germania, Interpipe Central Trade GmbH (denumită în continuare „IPCT”).

Reclamantele au introdus o acțiune având ca obiect anularea Regulamentului de punere în aplicare 2019/1295, care a fost însă respinsă de Tribunal. În hotărârea sa, acesta aduce precizări cu privire la calcularea valorii normale a produsului în cauză atunci când producătorul‑exportator vinde acest produs pe piața națională, efectuând operațiuni în două etape, dintre care prima este internă entității economice unice din care face parte acest producător‑exportator. Tribunalul examinează, în plus, rolul existenței unor canale paralele de vânzare în scopul aplicării unei ajustări, în temeiul diferențelor dintre comisioanele percepute pentru vânzările în cauză ( 2 ) în cadrul comparației echitabile dintre prețul de export și valoarea normală. În această privință, Tribunalul se pronunță cu privire la distincția dintre aplicarea unei astfel de ajustări și o schimbare a metodei utilizate în anchetă care a condus la impunerea taxei reexaminate ( 3 ).

Aprecierea Tribunalului

Întrucât Comisia a ținut seama, pentru calcularea valorii normale a produselor în cauză, de cheltuielile de vânzare, de cheltuielile administrative și de alte costuri generale (denumite în continuare „costuri VAG”) referitoare la vânzările efectuate de reclamante către comerciantul afiliat IPU, pentru ca acesta să le revândă unor cumpărători independenți stabiliți în Ucraina, Tribunalul amintește, cu titlu introductiv, că costul de producție, înțeles ca fiind suma dintre costul de fabricație a produsului și costurile VAG, este luat în considerare de Comisie, pe de o parte, în cadrul articolului 2 alineatul (4) din regulamentul de bază, pentru a evalua dacă vânzările interne pot fi considerate ca având loc în cadrul unor operațiuni comerciale normale (denumit în continuare „testul OCN”), și, pe de altă parte, în cadrul calculării valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (3) din acest regulament, atunci când vânzările interne nu au putut fi luate în considerare. În această privință, Tribunalul arată că costurile relevante într‑un caz la fel ca în celălalt trebuie să fie aceleași, pentru a evita să trateze, fără niciun motiv, în mod diferit producătorii‑exportatori după cum vând anumite tipuri de produse și în propria țară sau numai în străinătate.

În continuare, Tribunalul constată că, în temeiul articolului 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază, costurile VAG sunt stabilite pe baza datelor privind vânzările efectuate în cadrul operațiunilor comerciale normale. Or, acest articol nu face distincție în funcție de utilizarea costurilor VAG pentru calcularea valorii normale în temeiul articolului 2 alineatul (3) sau al unei alte dispoziții din același regulament. Pe de altă parte, din moment ce este cert că costurile VAG utilizate pentru calcularea valorii normale, în temeiul articolului 2 alineatul (3) din regulamentul de bază, sunt aceleași cu cele aplicate pentru testul OCN prevăzut la articolul 2 alineatul (4) din același regulament, aceste costuri trebuie determinate cu respectarea articolului 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul menționat.

În speță, reclamantele își vindeau produsele în Ucraina atât sub formă de vânzări directe – efectuate de ele însele către cumpărători naționali independenți – cât și indirecte, prin vânzarea produsului în cauză către IPU (prima etapă), care îl revindea unor cumpărători naționali independenți (a doua etapă). Or, chiar dacă articolul 2 alineatul (6) prima teză din regulamentul de bază nu se referă în mod specific la ipoteza unor operațiuni precum vânzările indirecte, în prezența unor vânzări în cadrul cărora intervin mai multe societăți care fac parte din același grup, înainte ca produsul în cauză să fie cumpărat de un terț, instituțiile Uniunii trebuie să se întemeieze pe prețurile plătite de primul cumpărător independent societăților de vânzări afiliate, dat fiind că aceste prețuri pot fi considerate prețurile primei vânzări a produsului efectuate în cadrul unor operațiuni comerciale normale.

În ceea ce privește costurile VAG, Tribunalul amintește, în plus, că toate costurile suportate de societățile distribuitoare controlate de producător, precum și cele suportate de producător trebuie incluse în valoarea normală. Cumulul, în speță, al costurilor VAG aferente celor două etape ale unei vânzări indirecte și luarea în considerare numai a prețului practicat în a doua etapă, pentru testul OCN, este conform cu regulamentul de bază. Astfel, se poate prezuma că prețurile practicate de IPU în privința cumpărătorilor independenți, pentru produsele pe care le‑a cumpărat de la reclamante, includ, în primul rând, prețurile pe care IPU însăși le‑a plătit, în amonte, reclamantelor și care ar trebui să reflecte costurile de fabricație a produselor, costurile VAG efectuate de reclamante cu ocazia vânzării acestor produse către IPU, precum și, eventual, un profit pentru ele și, în al doilea rând, costurile VAG efectuate de IPU cu ocazia vânzării acelorași produse către cumpărători independenți, însoțite, după caz, de un profit. În schimb, nu se poate prezuma că costurile VAG efectuate de IPU în cadrul vânzării către cumpărători independenți includ costurile VAG pe care reclamantele le‑au suportat în cadrul primei etape a vânzării indirecte între ele și IPU.

În continuare, Tribunalul respinge criticile întemeiate pe faptul că, la calcularea prețului de export în vederea procedurii care a condus la adoptarea regulamentului atacat, Comisia ar fi aplicat în mod eronat o ajustare în sensul reducerii, în temeiul articolului 2 alineatul (10) litera (i) din regulamentul de bază, a prețurilor practicate de IPE pentru vânzările produsului în cauză către primii cumpărători independenți situați în Uniune. După ce a confirmat analiza Comisiei potrivit căreia IPE nu mai putea, precum în trecut, să fie calificat drept departament intern de vânzări, Tribunalul subliniază că aplicarea unei ajustări pe baza unor elemente care nu fuseseră examinate anterior nu poate fi considerată o schimbare a metodei de calcul în sensul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, ci o consecință a constatării că sunt îndeplinite în prezent condițiile necesare pentru o astfel de ajustare. În plus, presupunând că în mod eronat Comisia a omis, cu ocazia reexaminărilor precedente, să studieze elementele respective sau să stabilească consecințele legale ale acestora, ea nu poate fi obligată să repete aceeași eroare în momentul adoptării regulamentului atacat, cu unicul scop de a nu încălca articolul 11 alineatul (9) din regulamentul de bază. În orice caz, chiar dacă Comisia ar fi schimbat metoda în sensul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază, Tribunalul subliniază că modificările care afectează structura unui grup și organizarea vânzărilor sale la export către Uniune constituie o schimbare a circumstanțelor de natură să justifice o schimbare de metodă în sensul dispoziției menționate.

În ultimul rând, în ceea ce privește motivele întemeiate pe încălcarea dreptului de a fi ascultat, Tribunalul amintește că acest drept este aplicabil în ceea ce privește toate elementele de fapt sau de drept care constituie temeiul actului decizional, dar nu și în ceea ce privește poziția definitivă pe care administrația intenționează să o adopte. Or, observațiile Comisiei primite de reclamante după adoptarea regulamentului atacat nu conțineau elemente de fapt sau de drept de care acestea nu avuseseră cunoștință anterior și cu privire la care nu ar fi putut să se exprime. Astfel, acestea constituiau temeiul poziției finale a Comisiei cu privire la problema costurilor VAG contestate, astfel încât nu se poate constata nicio încălcare a dreptului la apărare în această privință.

( 1 ) Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2019/1295 al Comisiei din 1 august 2019 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2018/1469 de instituire a unei taxe antidumping la importurile anumitor tuburi și țevi obținute fără sudură, din fier sau din oțel, originare din Rusia și Ucraina (JO 2019, L 204, p. 22).

( 2 ) Ajustare în conformitate cu articolul 2 alineatul (10) din Regulamentul (UE) 2016/1036 al Parlamentului European și al Consiliului din 8 iunie 2016 privind protecția împotriva importurilor care fac obiectul unui dumping din partea țărilor care nu sunt membre ale Uniunii Europene (JO 2016, L 176, p. 21, denumit în continuare „regulamentul de bază”).

( 3 ) Schimbare de metodă în sensul articolului 11 alineatul (9) din regulamentul de bază.