Hotărârea Tribunalului (Camera întâi extinsă) din 18 septembrie 2024.#Qualcomm, Inc. împotriva Comisia Europeană.#Concurență – Abuz de poziție dominantă – Piața cipurilor de bandă de bază UMTS – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 102 TFUE și a articolului 54 din Acordul privind SEE – Prețuri de ruinare – Competența autorului actului – Dreptul la apărare – Definirea pieței relevante – Poziție dominantă – Abuz – Reconstituirea prețurilor – Stabilirea costurilor de referință – Analiză prețuri‑costuri – Lipsa cerinței de a demonstra existența unor efecte concrete – Intenție de excludere a unui concurent – Justificare obiectivă – Calculul cuantumului amenzii – Orientările din 2006 privind calcularea cuantumului amenzilor – Valoarea vânzărilor – Cuantum suplimentar – Competență de fond.#Cauza T-671/19.

Cauza T‑671/19

Qualcomm, Inc.

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera întâi extinsă) din 18 septembrie 2024

„Concurență – Abuz de poziție dominantă – Piața cipurilor de bandă de bază UMTS – Decizie prin care se constată o încălcare a articolului 102 TFUE și a articolului 54 din Acordul privind SEE – Prețuri de ruinare – Competența autorului actului – Dreptul la apărare – Definirea pieței relevante – Poziție dominantă – Abuz – Reconstituirea prețurilor – Stabilirea costurilor de referință – Analiză prețuri‑costuri – Lipsa cerinței de a demonstra existența unor efecte concrete – Intenție de excludere a unui concurent – Justificare obiectivă – Calculul cuantumului amenzii – Orientările din 2006 privind calcularea cuantumului amenzilor – Valoarea vânzărilor – Cuantum suplimentar – Competență de fond”

Procedură jurisdicțională – Intervenție – Comunicarea actelor de procedură către intervenienți – Derogare – Regim de confidențialitate – Cerere de confidențialitate – Competența instanței Uniunii de a se pronunța cu privire la aspectele necontestate ale cererii de confidențialitate – Respingerea cererii privind unele dintre aceste aspecte – Condiții – Informații care nu pot fi considerate secrete sau confidențiale – Informații necesare pentru înțelegerea hotărârii de către public

[Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 66 și art. 144 alin. (2)]

(a se vedea punctele 89-94)

Concurență – Procedură administrativă – Obligațiile Comisiei – Respectarea unui termen rezonabil – Criterii de apreciere – Practică examinată ce necesită analize complexe cu privire la numeroase date – Conduita părților în cadrul procedurii administrative

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1)]

(a se vedea punctele 99-106 și 109-115)

Concurență – Procedură administrativă – Obligațiile Comisiei – Respectarea unui termen rezonabil – Anularea deciziei prin care se constată o încălcare ca urmare a duratei excesive a procedurii – Condiție – Atingere adusă dreptului la apărare al întreprinderilor în cauză – Condiție neîndeplinită

[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (1)]

(a se vedea punctele 107, 108 și 116-121)

Concurență – Procedură administrativă – Respectarea dreptului la apărare – Acces la dosar – Caracter suficient de complet și de precis al unui dosar – Puterea de apreciere a Comisiei

(art. 101 TFUE)

(a se vedea punctele 124-132)

Concurență – Procedură administrativă – Solicitare de informații – Cerința unei legături de necesitate între informațiile solicitate și încălcarea examinată – Marja de apreciere a Comisiei – Lipsa unei erori vădite de apreciere

(Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 18)

(a se vedea punctele 140-143)

Concurență – Procedură administrativă – Comunicare privind obiecțiunile – Caracter provizoriu – Consecințe

[Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 27 alin. (1)]

(a se vedea punctele 144-151, 416 și 417)

Concurență – Procedură administrativă – Competențe ale Comisiei – Competența de a lua declarații – Declarații referitoare la obiectul unei investigații – Obligația Comisiei de a înregistra orice interviu desfășurat de aceasta, în integralitate, într‑o formă la alegerea sa – Lipsa unei înregistrări a anumitor interviuri în integralitate – Transmiterea tardivă a anumitor înregistrări către întreprinderea care face obiectul investigației – Anularea deciziei adoptate de Comisie în urma investigației – Condiție – Posibilitatea întreprinderii în cauză de a‑și asigura mai bine apărarea în lipsa unor neregularități procedurale – Condiție neîndeplinită

[Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 19 alin. (1); Regulamentul nr. 773/2004 al Comisiei, art. 3]

(a se vedea punctele 174-197)

Poziție dominantă – Piață relevantă – Delimitare – Criterii – Caracter interschimbabil – Piața cipurilor de bandă de bază UMTS – Puterea de apreciere a Comisiei – Luarea în considerare a diferitelor elemente de apreciere – Admisibilitate

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 200-205, 209-221, 225-227 și 231-239)

Poziție dominantă – Existență – Indicii – Deținerea unor cote de piață deosebit de mari – Indiciu în general suficient

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 303-311)

Poziție dominantă – Abuz – Vânzare de produse la prețuri de ruinare – Reconstituirea prețurilor plătite efectiv întreprinderii dominante – Analiza prețuri‑costuri efectuată în vederea aprecierii ruinării – Analiză întemeiată pe datele contabile ale întreprinderii dominante – Ajustări aduse datelor respective pentru a reflecta realitatea economică – Admisibilitate

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 324-344, 355-361, 380-395 și 399-405)

Poziție dominantă – Abuz – Vânzare de produse la prețuri de ruinare – Analiza prețuri‑costuri efectuată în vederea aprecierii ruinării – Utilizarea costurilor marginale medii pe termen lung ca un cost de referință – Admisibilitate

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 432-443)

Poziție dominantă – Abuz – Vânzare de produse la prețuri de ruinare – Analiza prețuri‑costuri efectuată în vederea aprecierii ruinării – Prețuri inferioare costurilor totale medii ale producătorului, dar superioare costurilor variabile medii – Calificare drept prețuri abuzive – Condiție – Prețuri stabilite cu obiectivul de excludere a unui concurent – Necesitate de a examina existența unor efecte anticoncurențiale – Lipsă

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 520-527)

Poziție dominantă – Abuz – Vânzare de produse la prețuri de ruinare – Analiza prețuri‑costuri efectuată în vederea aprecierii ruinării – Prețuri inferioare costurilor totale medii ale producătorului, dar superioare costurilor variabile medii – Calificare drept prețuri abuzive – Condiție – Prețuri stabilite cu intenția de a exclude un concurent – Serie de indicii serioase și concludente ce demonstrează această intenție

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 536-579)

Poziție dominantă – Abuz – Justificare obiectivă – Condiții – Comportament justificat de avantaje proconcurențiale – Comportament necesar în mod obiectiv – Condiții alternative – Repartizarea sarcinii probei

(art. 102 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 2)

(a se vedea punctele 588-604)

Poziție dominantă – Abuz – Adoptare de către Comisie a unei comunicări privind prioritățile – Consecințe – Autolimitarea puterii sale de apreciere

(art. 102 TFUE; Comunicarea 2009/C 45/02 a Comisiei)

(a se vedea punctele 611-622)

Poziție dominantă – Abuz – Vânzare de produse la prețuri de ruinare – Comportament de ruinare limitat la un segment specific al pieței relevante – Lipsă de relevanță

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 642 și 643)

Concurență – Procedură administrativă – Examinarea plângerilor – Plângere care denunță un abuz de poziție dominantă – Puterea de apreciere a Comisiei – Cadrul și aprecierile juridice formulate de autorul plângerii nu sunt obligatorii pentru Comisie

(art. 102 TFUE; Comunicarea 2004/C 101/05 a Comisiei, pct. 55)

(a se vedea punctele 644 și 645)

Acțiune în anulare – Motive – Nemotivare sau insuficiența motivării – Motiv distinct de cel privind legalitatea pe fond

(art. 263 și 296 TFUE)

(a se vedea punctele 737, 739 și 741)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Stabilirea cuantumului de bază – Stabilirea valorii vânzărilor – An de referință – Utilizare de date referitoare la vânzările realizate într‑un an calendaristic – Admisibilitate

[Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2) și (3); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 13, 15 și 16]

(a se vedea punctele 763-768)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Stabilirea cuantumului de bază – Durata încălcării – Multiplicarea cuantumului stabilit în funcție de valoarea vânzărilor cu numărul de ani de participare la încălcare – Neaplicarea acestei metode – Obligația Comisiei de a justifica motivele acestei neaplicări – Motivare care trebuie comunicată în același timp cu decizia de impunere a amenzii

[Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (2) și (3); Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei, pct. 24 și 37]

(a se vedea punctele 769-778)

Concurență – Normele Uniunii – Domeniu de aplicare teritorial – Competența Comisiei – Admisibilitate în raport cu dreptul internațional public – Punere în aplicare sau efecte calificate ale practicilor abuzive în SEE – Căi alternative – Criteriul punerii în aplicare

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 785-793)

Poziție dominantă – Abuz – Afectarea comerțului dintre statele membre – Criterii de apreciere – Practici care au ca obiectiv eliminarea de pe piață a principalului concurent stabilit pe piața internă – Practici privind produse semifinite destinate unor aparate comercializate în Uniune – Practici susceptibile să afecteze comerțul dintre statele membre

(art. 102 TFUE)

(a se vedea punctele 796-800)

Concurență – Amenzi – Cuantum – Stabilire – Puterea de apreciere a Comisiei – Control jurisdicțional – Competența de fond a instanței Uniunii – Întindere – Stabilirea cuantumului amenzii aplicate – Criterii de apreciere – Gravitatea și durata încălcării – Respectarea principiilor proporționalității și individualizării sancțiunilor – Luare în considerare a Orientărilor Comisiei privind calcularea amenzilor

[art. 101 alin. (1) și art. 261 TFUE; Regulamentul nr. 1/2003 al Consiliului, art. 23 alin. (3) și art. 31; Comunicarea 2006/C 210/02 a Comisiei]

(a se vedea punctele 802-819)

Rezumat

Sesizată cu o acțiune în anulare introdusă de Qualcomm Inc. împotriva deciziei Comisiei Europene prin care i se aplică o amendă pentru abuz de poziție dominantă pe piața cipurilor UMTS ( 1 ), Camera întâi extinsă a Tribunalului confirmă concluzia Comisiei potrivit căreia Qualcomm a abuzat de poziția sa dominantă pe această piață prin aplicarea, în mod selectiv în privința câtorva clienți esențiali, a unor prețuri inferioare costurilor în scopul de a exclude un concurent. Cu toate acestea, în temeiul competenței sale de fond, Tribunalul reduce ușor cuantumul amenzii aplicate Qualcomm.

Qualcomm este o întreprindere americană care își desfășoară activitatea în domeniul tehnologiilor celulare și fără fir, care dezvoltă și furnizează, împreună cu filialele sale, cipuri de bandă de bază. Cipurile sale sunt vândute unor întreprinderi care le utilizează pentru a echipa telefoane mobile, tablete, laptopuri, module de date și alte bunuri electronice de consum.

La 30 iunie 2009, Icera Inc. a depus la Comisie o plângere împotriva Qualcomm pentru încălcarea normelor de concurență, înlocuită ulterior cu o versiune revizuită și actualizată din 8 aprilie 2010, pe baza căreia Comisia a inițiat o investigație.

În anul 2012, Nvidia Corp., care achiziționase Icera, a furnizat informații suplimentare, integrând plângerea și formulând acuzații privind prețuri de ruinare împotriva Qualcomm.

Între iunie 2010 și iulie 2015, Comisia a adresat Qualcomm, Icera sau Nvidia și altor actori din sectorul cipurilor de bandă de bază mai multe solicitări de informații.

La 16 iulie 2015, Comisia a inițiat o procedură împotriva Qualcomm care privea o pretinsă folosire abuzivă a poziției sale dominante sub forma unor prețuri de ruinare pe piața cipurilor UMTS. O comunicare privind obiecțiunile a fost adresată Qualcomm în decembrie 2015, care a fost urmată printre altele de o audiere și de mai multe măsuri de investigare întreprinse de Comisie.

O comunicare suplimentară privind obiecțiunile a fost adresată Qualcomm în iulie 2018, în care se invocă o durată mai limitată de ruinare și se utilizează o metodă revizuită pentru a efectua o comparare a prețurilor și a costurilor acestei întreprinderi referitoare la vânzările pretins de ruinare în cauză.

După ce a obținut răspunsul Qualcomm, a organizat o nouă audiere și a adresat acesteia din urmă o altă solicitare de informații, precum și o scrisoare de expunere a faptelor, Comisia a constatat, prin Decizia din 18 iulie 2019 ( 2 ), că Qualcomm abuzase de poziția sa dominantă pe piața cipurilor UMTS prin furnizarea, între 1 iulie 2009 și 30 iunie 2011, a anumitor cantități din trei dintre cipurile sale UMTS către doi dintre principalii săi clienți, și anume Huawei și ZTE, la prețuri inferioare costurilor sale, cu obiectivul de a elimina Icera, principala sa concurentă la momentul respectiv pe segmentul de vârf al pieței cipurilor UMTS. Astfel, Comisia a aplicat Qualcomm o amendă de 242042000 de euro.

Qualcomm a sesizat Tribunalul cu o acțiune în anularea acestei decizii.

Aprecierea Tribunalului

Cu privire la neregularitățile de procedură pretins săvârșite de Comisie

În susținerea acțiunii formulate, Qualcomm a invocat mai multe neregularități de procedură pretins săvârșite de Comisie, inclusiv printre altele durata excesivă a investigației.

Cu privire la acest aspect, Tribunalul amintește că, privită în ansamblu, investigația a durat, desigur, aproximativ șapte ani de la primirea informațiilor care au permis Comisiei să înceapă investigația privind comportamentul incriminat. Totuși, având în vedere circumstanțele proprii ale cauzei și în special complexitatea sa, această durată nu era excesivă.

În plus, conduita Qualcomm a avut de asemenea un impact asupra duratei procedurii respective, întrucât a recurs de nouă ori la consilierul‑auditor și a solicitat mai multe prelungiri ale termenului, amânarea unei audieri și organizarea unei audieri suplimentare. În plus, prin introducerea unei acțiuni în anulare împotriva unei solicitări de informații a Comisiei, apoi a unui recurs împotriva hotărârii Tribunalului prin care a fost respinsă acțiunea respectivă, Qualcomm nu putea ignora că acest lucru ar încetini în mod necesar investigația.

În orice caz, chiar presupunând că durata investigației poate fi considerată excesivă, această încălcare a principiului termenului rezonabil nu ar fi de natură să determine anularea deciziei atacate, din moment ce Qualcomm nu demonstrase în ce măsură această neregularitate procedurală invocată ar fi putut avea o incidență negativă asupra posibilităților sale de apărare.

Tribunalul respinge de asemenea diferitele critici formulate de Qualcomm împotriva dosarului pe care Comisia i l‑a transmis în cursul procedurii administrative.

În această privință, Qualcomm reproșa printre altele Comisiei că nu și‑a îndeplinit obligația de a lua note detaliate cu privire la toate reuniunile, conversațiile telefonice și întrevederile desfășurate, în special cu terți, în scopul colectării de informații referitoare la obiectul investigației sale și de a‑i furniza în mod util aceste note. Totuși, întrucât Qualcomm nu a demonstrat că și‑ar fi putut asigura mai bine apărarea în lipsa neregularităților procedurale invocate, Tribunalul constată că, deși este adevărat că Comisia nu a procedat la înregistrarea respectivelor reuniuni, conversații telefonice și întrevederi și că unele dintre notele referitoare la acestea sunt prea sumare pentru a compensa lipsa înregistrării, acest lucru nu poate, în orice caz, să determine anularea deciziei atacate.

Cu privire la definirea pieței relevante în sensul articolului 102 TFUE

Pe fond, Tribunalul respinge printre altele critica formulată de Qualcomm potrivit căreia Comisia ar fi trebuit să aplice testul „small but significant and non‑transitory increase in price” pentru a defini piața relevantă în vederea aplicării articolului 102 TFUE, care interzice folosirea în mod abuziv a unei poziții dominante pe piața internă sau pe o parte semnificativă a acesteia.

În această privință, Tribunalul arată că, deși testul respectiv constituie o metodă recunoscută pentru definirea pieței relevante în cadrul examinării existenței unui abuz de poziție dominantă, nu este vorba despre singura metodă la care Comisia poate recurge. De altfel, ea dispune de o anumită marjă de apreciere în această privință.

Prin urmare, pentru definirea pieței relevante în vederea aplicării articolului 102 TFUE, Comisia poate lua în considerare și alte instrumente, precum studii de piață sau o evaluare a punctelor de vedere ale consumatorilor și ale concurenților, fără a trebui să respecte o ordine ierarhică între diferitele elemente de apreciere de care dispune.

Cu privire la folosirea în mod abuziv de către Qualcomm a poziției sale dominante sub forma unor prețuri de ruinare

Dat fiind că abuzul de poziție dominantă reproșat Qualcomm decurgea, potrivit deciziei atacate, din faptul că ar fi furnizat anumite cantități din trei dintre cipurile sale UMTS către doi dintre principalii săi clienți la prețuri inferioare costurilor sale, cu obiectivul de a elimina Icera de pe piață, Qualcomm contesta atât analiza prețuri‑costuri ale cipurilor în discuție efectuată de Comisie, cât și concluziile acesteia în legătură cu excluderea Icera de pe piață.

A. Cu privire la analiza prețuri‑costuri ale cipurilor UMTS în discuție

În ceea ce privește analiza prețuri‑costuri ale cipurilor UMTS efectuată în decizia atacată, Qualcomm a criticat în special alegerea Comisiei de a utiliza costurile marginale medii pe termen lung (denumite în continuare „LRAIC”) drept costuri de referință.

Cu privire la acest aspect, Tribunalul precizează că, potrivit unei jurisprudențe constante, prețurile inferioare costurilor variabile medii (denumite în continuare „AVC”) ale întreprinderii în cauză trebuie considerate, în principiu, abuzive, în sensul articolului 102 TFUE, în măsura în care, prin aplicarea unor asemenea prețuri, se prezumă că o întreprindere în poziție dominantă nu urmărește nicio altă finalitate economică decât pe aceea de a‑și elimina concurenții (prima ipoteză). În schimb, prețurile inferioare costurilor totale medii (denumite în continuare „ATC”), dar superioare AVC, nu trebuie considerate abuzive decât atunci când sunt stabilite în cadrul unui plan care are drept scop eliminarea unui concurent (a doua ipoteză).

Or, întrucât decizia atacată se înscrie în cea de a doua ipoteză menționată mai sus, Tribunalul arată că nu se poate reproșa Comisiei că a utilizat LRAIC în locul ATC drept costuri de referință în scopul analizei sale prețuri‑costuri prin faptul că primele sunt mai scăzute și, în consecință, mai favorabile pentru Qualcomm decât ultimele. De altfel, nu era necesar pentru Comisie să stabilească dacă prețurile Qualcomm erau de asemenea inferioare AVC sau LRAIC, întrucât, în orice caz, aceasta alesese să verifice intenția Qualcomm de a elimina un concurent.

Pe de altă parte, din moment ce un calcul al prețurilor bazat exclusiv pe costurile variabile este neadaptat pentru a identifica existența unor prețuri de ruinare în sectorul semiconductorilor, care se caracterizează prin costurile fixe ridicate, în special în materie de cercetare și dezvoltare, utilizarea LRAIC drept cost de referință era adecvată pentru a identifica existența unor prețuri de ruinare în acest sector.

B. Cu privire la excluderea Icera de pe piață

În ceea ce privește concluziile Comisiei în legătură cu excluderea Icera de pe piață, Qualcomm i‑a reproșat printre altele că nu a efectuat o analiză a concurentului numit „la fel de eficient” pe piața relevantă și nu a examinat dacă rata de acoperire a pieței prin comportamentul incriminat era de o amploare suficientă pentru a putea produce efecte anticoncurențiale.

Cu privire la acest din urmă aspect, Tribunalul subliniază că, contrar susținerilor Qualcomm, Comisia nu este obligată ca, în cadrul examinării eventualei existențe a unor prețuri de ruinare aplicate de o întreprindere care ocupă o poziție dominantă, să examineze dacă rata de acoperire a pieței prin practica contestată are o amploare suficientă pentru ca această practică să producă efecte anticoncurențiale.

În ceea ce privește argumentele întemeiate pe pretinsa neaplicare a criteriului concurentului „la fel de eficient” pe piața relevantă, Tribunalul observă că, în cadrul unei investigații referitoare la prețuri de ruinare potențiale, analiza prin care Comisia compară, precum în speță, prețurile practicate de o întreprindere în situație de poziție dominantă cu unele dintre costurile sale pentru a evalua dacă aceasta din urmă a aplicat prețuri inferioare ATC, dar superioare AVC, include deja o analiză a concurentului „la fel de eficient”. Astfel, în măsura în care întreprinderea care ocupă o poziție dominantă își stabilește prețurile la un nivel inferior ATC, dar superior AVC, un concurent „la fel de eficient” ca această întreprindere nu va avea în principiu posibilitatea, ca urmare a capacității sale financiare mai reduse, de a concura aceste prețuri fără a se expune unor pierderi insuportabile pe termen lung. Asemenea prețuri sunt, așadar, susceptibile să înlăture un concurent „la fel de eficient”, ceea ce corespunde demonstrației pe care trebuie să o efectueze Comisia în cadrul aplicării criteriului concurentului „la fel de eficient” pentru a dovedi potențialul de excludere al unei practici anticoncurențiale.

În ceea ce privește concluzia formulată în decizia atacată cu privire la intenția Qualcomm de a elimina Icera de pe piața în cauză, Tribunalul arată, în plus, că Comisia a susținut această constatare furnizând atât elemente de probă directe, cât și indirecte. Întrucât Qualcomm a contestat, în acest context, interpretarea dată de Comisie mai multor schimburi de e‑mailuri interne, Tribunalul arată că Qualcomm nu contestase nici celelalte elemente de probă directe, nici seria de elemente de probă indirecte pe care se întemeiase Comisia, deși aceste elemente sunt suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra intenția Qualcomm de a elimina Icera. În orice caz, schimburile de e‑mailuri contestate constituie de asemenea, potrivit Tribunalului, o serie de indicii serioase și concordante care permit să se stabilească intenția Qualcomm de a elimina Icera.

Cu privire la respectarea de către Comisie a Comunicării sale privind prioritățile ( 3 )

De asemenea, Tribunalul respinge diferitele critici întemeiate pe nerespectarea de către Comisie a propriei Comunicări privind prioritățile.

În opinia sa, deși această comunicare limitează puterea de apreciere a Comisiei în sensul că aceasta nu poate, într‑un caz particular, să se îndepărteze de ea fără a furniza motive, Qualcomm nu a reușit să demonstreze că, în decizia atacată, Comisia s‑a îndepărtat de cadrul general de analiză stabilit în Comunicarea sa privind prioritățile.

Referindu‑se la această comunicare, precum și la jurisprudența Curții, Tribunalul este de acord cu Comisia, care avea dreptul să sancționeze, în decizia atacată, un comportament limitat la un segment al pieței relevante, fără a fi obligată să definească cu exactitate limitele acestui segment, după cum are obligația să procedeze în ceea ce privește piața relevantă pentru a verifica existența unei poziții dominante.

Cu privire la pretinsa lipsă a unei legături între abuzul de poziție dominantă constatat de Comisie și pretinsele încălcări ale articolului 102 TFUE care fac obiectul plângerii

Contrar celor susținute de Qualcomm, nici pretinsa lipsă a unei legături între folosirea în mod abuziv a poziției sale dominante, sub forma unor prețuri de ruinare, constatată în decizia atacată și acuzațiile care fac obiectul plângerii inițiale nu este de natură să pună în discuție legalitatea deciziei atacate.

În acest cadru, Qualcomm critica în special faptul că primele acuzații privind prețurile de ruinare au fost formulate de Nvidia abia în 2012, respectiv la trei ani de la depunerea plângerii împotriva Qualcomm.

Cu privire la acest aspect, Tribunalul arată totuși că a permite autorului plângerii să dezvolte acuzațiile formulate în plângere pentru a ține seama de prima reacție a Comisiei, după cum a fost cazul în speță, constituie o practică obișnuită a Comisiei.

Pe de altă parte, din necesitatea de a veghea în mod eficient la aplicarea normelor în materie de concurență rezultă că Comisia nu poate fi ținută de cadrul și de aprecierile juridice formulate de un reclamant.

În orice caz, Qualcomm nu precizase în ce mod faptul că autoarea plângerii nu a dezvoltat decât relativ tardiv acuzațiile sale privind prețurile de ruinare ar putea repune în discuție concluziile Comisiei cu privire la acest aspect, care au fost adoptate în urma unei investigații aprofundate efectuate de aceasta din urmă.

Cu privire la calculul amenzii aplicate Qualcomm

În decizia atacată, Comisia a decis să aplice Qualcomm o amendă calculată pe baza principiilor enunțate în Orientările din 2006 ( 4 ).

Pentru a calcula cuantumul de bază al acestei amenzi, Comisia a stabilit mai întâi cuantumul valorii vânzărilor, în sensul orientărilor menționate, adunând valoarea vânzărilor de cipuri UMTS realizate de Qualcomm între al doilea trimestru al anului 2009 și primul trimestru al anului 2011. Ulterior, Comisia a aplicat un factor de gravitate și a adăugat un cuantum suplimentar de descurajare. În sfârșit, Comisia a apreciat că, în lipsa unei circumstanțe agravante sau atenuante, cuantumul de bază nu trebuia să facă obiectul unor adaptări.

În această privință, Tribunalul constată, pe de o parte, că Comisia avea dreptul să calculeze cuantumul de bază întemeindu‑se pe datele considerate mai fiabile furnizate de Qualcomm referitoare la valoarea vânzărilor sale prezentate pe an calendaristic, iar nu pe exercițiu fiscal.

În schimb, în ceea ce privește, pe de o parte, referirea Comisiei la vânzările realizate de Qualcomm pe toată durata încălcării, din cuprinsul punctului 24 din Orientările din 2006 reiese că, pentru a ține seama pe deplin de durata participării fiecărei întreprinderi la încălcare, cuantumul determinat în funcție de valoarea vânzărilor se multiplică cu numărul de ani de participare la încălcare.

Rezultă că, prin adunarea valorii vânzărilor realizate de Qualcomm pe toată durata încălcării, în loc să multiplice valoarea vânzărilor realizate în ultimul an calendaristic al încălcării cu numărul de ani de participare, Comisia a încălcat punctul 24 din Orientările din 2006.

Or, deși este adevărat că punctul 37 din Orientările din 2006 permite Comisiei, în general, să se îndepărteze de metoda prevăzută de aceste orientări, nu este mai puțin adevărat că, într‑un astfel de caz, ea este obligată să își motiveze în mod deosebit alegerea de a nu aplica metoda respectivă și să comunice această motivare în același timp cu decizia atacată, ceea ce nu a făcut în speță.

În consecință, Tribunalul anulează decizia atacată în măsura în care stabilește cuantumul amenzii aplicate Qualcomm la 242042000 de euro.

Cu privire la stabilirea de către Tribunal a cuantumului amenzii aplicate Qualcomm

Competența de fond permite Tribunalului, dincolo de simplul control al legalității sancțiunii, care nu permite decât respingerea acțiunii în anulare sau anularea actului atacat, să substituie propria apreciere celei a Comisiei și, în consecință, să reformeze actul atacat ținând seama de toate împrejurările de fapt, în special pentru a modifica cuantumul amenzii, atât pentru a reduce acest cuantum, cât și pentru a‑l majora.

În exercitarea acestei competențe, Tribunalul consideră că trebuie aplicată metoda prevăzută de Orientările din 2006 pentru a stabili cuantumul amenzii destinate să sancționeze Qualcomm în speță. Prin urmare, în temeiul acestei metode, Tribunalul stabilește cuantumul amenzii aplicate Qualcomm pentru punerea în aplicare, timp de doi ani, a unor prețuri de ruinare selective în scopul eliminării Icera de pe piața cipurilor UMTS la 238732659,33 euro.

( 1 ) Cipurile UMTS sunt cipuri de bandă de bază care utilizează standardele de comunicare de a treia generație (3G) care se întemeiază pe tehnologia „Universal Mobile Telecommunications System”.

( 2 ) Decizia C(2019) 5361 final a Comisiei din 18 iulie 2019 referitoare la o procedură inițiată în temeiul articolului 102 TFUE și al articolului 54 din Acordul privind SEE [Cazul AT.39711 – Qualcomm (prețuri de ruinare)] (denumită în continuare „decizia atacată”).

( 3 ) Comunicarea Comisiei referitoare la Orientările privind prioritățile Comisiei în aplicarea articolului [102 TFUE] la practicile de excludere abuzivă ale întreprinderilor dominante (JO 2009, C 45, p. 7, denumită în continuare „Comunicarea privind prioritățile”).

( 4 ) Orientări privind calcularea amenzilor aplicate în temeiul articolului 23 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul (CE) nr. 1/2003 (JO 2006, C 210, p. 2, Ediție specială, 08/vol. 4, p. 264, denumite în continuare „Orientările din 2006”).