Hotărârea Curții (Camera a șasea) din 10 martie 2021.#FD împotriva Staatliches Amt für Landwirtschaft und Umwelt Mittleres Mecklenburg.#Cerere de decizie preliminară formulată de Verwaltungsgericht Schwerin.#Trimitere preliminară – Politica agricolă comună – Plăți directe – Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 – Articolul 24 – Tânăr fermier care a beneficiat de o primă alocare de drepturi la plată – Articolul 30 alineatul (6) – Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 – Articolul 28 alineatul (2) – Alocare suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională.#Cauza C-365/19.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 de stabilire a unor norme privind plățile directe acordate fermierilor prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 637/2008 al Consiliului și a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului (JO 2013, L 347, p. 608, rectificare în JO 2016, L 130, p. 23) și a articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat (UE) nr. 639/2014 al Comisiei din 11 martie 2014 de completare a Regulamentului nr. 1307/2013 și de modificare a anexei X la regulamentul menționat (JO 2014, L 181, p. 1, rectificare în JO 2015, L 134, p. 32).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între FD, pe de o parte, și Staatliches Amt für Landwirtschaft und Umwelt Mittleres Mecklenburg (Oficiul Public pentru Agricultură și Mediu din Mecklenbourg Central) (denumit în continuare „oficiul”) în legătură cu o cerere de alocare suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională în urma unei prime alocări de drepturi la plată de bază.

Considerentul (24) al Regulamentului nr. 1307/2013 are următorul conținut: „Experiența dobândită prin aplicarea schemei de plată unică a arătat că unele dintre principalele elemente ale acesteia ar trebui păstrate, inclusiv stabilirea plafoanelor naționale pentru a se garanta că nivelul total al sprijinului nu depășește actualele constrângeri bugetare. Statele membre ar trebui, de asemenea, să utilizeze în continuare o rezervă națională sau să aibă posibilitatea să creeze rezerve regionale. Astfel de rezerve naționale sau regionale ar trebui să fie folosite, cu prioritate, pentru a facilita participarea la schemă a tinerilor fermieri și a fermierilor care își încep activitatea agricolă, iar folosirea lor ar trebui să fie permisă pentru a lua în considerare anumite situații specifice noi. Normele privind transferul și utilizarea drepturilor la plată ar trebui să fie menținute.”

Articolul 24 din acest regulament, intitulat „Prima alocare a drepturilor la plată”, prevede la alineatul (1): „Drepturile la plată se alocă fermierilor care au dreptul să primească plăți directe în conformitate cu articolul 9 din prezentul regulament […]”

Articolul 30 din regulamentul menționat, intitulat „Crearea și utilizarea rezervei naționale sau rezervelor regionale”, are următorul conținut: „(1) Fiecare stat membru creează o rezervă națională. În acest scop, în primul an de aplicare a schemei de plată de bază, statele membre efectuează o reducere procentuală lineară a plafonului schemei de plată de bază la nivel național. […] (3) Reducerea menționată la alineatele (1) și (2) nu depășește 3 % decât dacă este necesar un procentaj mai mare, pentru a acoperi necesitățile de alocare în temeiul alineatului (6) sau al alineatului (7) literele (a) și (b) pentru anul 2015 sau, pentru statele membre care aplică articolul 36, pentru primul an de punere în aplicare a schemei de plată de bază. (4) Statele membre alocă drepturi la plată din rezervele lor naționale sau regionale în conformitate cu criterii obiective și astfel încât să asigure tratamentul egal al fermierilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței. […] (6) Statele membre utilizează rezervele lor naționale sau regionale pentru alocarea cu prioritate a drepturilor la plată tinerilor fermieri și fermierilor care își încep activitatea agricolă. (7) Statele membre pot utiliza rezervele lor naționale sau rezervele lor regionale în scopul: (a) alocării drepturilor la plată fermierilor pentru a preveni abandonarea terenurilor, inclusiv în zone care fac obiectul programelor de restructurare sau de dezvoltare legate de o formă de intervenție publică; (b) alocării drepturilor la plată fermierilor pentru a compensa fermierii pentru dezavantajele specifice; (c) alocării drepturilor la plată fermierilor cărora nu li s‑au putut aloca drepturi la plată în temeiul prezentului capitol ca urmare a unui caz de forță majoră sau a unor circumstanțe excepționale; (d) în cazul în care aplică articolul 21 alineatul (3) din prezentul regulament, alocării drepturilor la plată fermierilor al căror număr de hectare eligibile pe care le‑au declarat în 2015 în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 [al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune și de abrogare a Regulamentelor (CEE) nr. 352/78, (CE) nr. 165/94, (CE) nr. 2799/98, (CE) nr. 814/2000, (CE) nr. 1290/2005 și (CE) nr. 485/2008 ale Consiliului (JO 2013, L 347, p. 549)] și de care dispun la o dată stabilită de statul membru, care nu poate fi ulterioară datei stabilite în respectivul stat membru pentru modificarea unei asemenea cereri de ajutor, depășește numărul de drepturi la plată (în proprietate sau în arendă) stabilit în conformitate cu Regulamentul [nr. 1782/2003] și cu Regulamentul [nr. 73/2009] pe care le dețin la data finală pentru depunerea cererilor care urmează a fi stabilită în conformitate cu articolul 78 primul paragraf litera (b) din Regulamentul [nr. 1306/2013]; (e) majorării lineare în mod permanent a valorii tuturor drepturilor la plată alocate în cadrul schemei de plată de bază la nivel național sau regional, dacă rezerva națională sau regională corespunzătoare depășește 0,5 % din plafonul anual național sau din plafonul anual regional pentru schema de plată de bază, cu condiția să rămână disponibile sume suficiente pentru alocări în temeiul alineatului (6), al literelor (a) și (b) din prezentul alineat și al alineatului (9) din prezentul articol; (f) acoperirii necesităților anuale pentru plățile care urmează să fie acordate în conformitate cu articolul 51 alineatul (2) și cu articolul 65 alineatele (1), (2) și (3) din prezentul regulament. În scopul aplicării prezentului alineat, statele membre decid ordinea de prioritate a diferitelor utilizări menționate în cadrul acestuia. […] (11) În sensul prezentului articol, se aplică următoarele definiții: (a) «tineri fermieri» înseamnă fermierii care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 50 alineatul (2) și, după caz, condițiile menționate la articolul 50 alineatele (3) și (11); […]”

Articolul 31 alineatul (1) din același regulament prevede: „Rezerva națională sau rezervele regionale se alimentează cu sume provenind din: […] (g) atunci când statele membre consideră necesar, o reducere lineară a valorii drepturilor la plată în temeiul schemei de plată de bază la nivel național sau regional pentru a ține seama de cazurile menționate la articolul 30 alineatul (6) din prezentul regulament; […]”

Articolul 35 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1307/2013 prevede: „Pentru a garanta securitatea juridică și pentru a clarifica situațiile specifice care pot apărea în aplicarea schemei de plată de bază, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate în conformitate cu articolul 70 cu privire la: […] (c) norme privind stabilirea și calcularea valorii și a numărului drepturilor la plată primite din rezerva națională sau din rezervele regionale; […]”

Potrivit dispozițiilor articolului 50 alineatul (2) din acest regulament: „În sensul prezentului capitol, «tineri fermieri» înseamnă persoane fizice: (a) care se stabilesc pentru prima dată într‑o exploatație agricolă ca șef de exploatație sau care s‑au stabilit deja în cei cinci ani anteriori primei depuneri a unei cereri în cadrul schemei de plată de bază sau al schemei de plată unică pe suprafață, în conformitate cu articolul 72 alineatul (1) din Regulamentul [nr. 1306/2013] și (b) care nu au mai mult de 40 de ani în anul depunerii cererii menționate la litera (a).”

Considerentele (29) și (32) ale Regulamentului delegat nr. 639/2014 au următorul cuprins: „(29) Articolul 30 din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 prevede cazuri obligatorii și opționale de alocare a drepturilor la plată din rezerva națională sau regională. Este oportun să se prevadă norme pentru calcularea numărului și valorii drepturilor la plată care urmează a fi alocate în acest mod și să se prevadă că prioritățile stabilite la articolul 30 alineatul (6) din regulamentul menționat nu sunt subminate de deciziile pe care le pot lua statele membre în temeiul articolului 30 alineatele (7) și (10) din Regulamentul [nr. 1307/2013]. De asemenea, aplicarea articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 ar trebui să fie coerentă cu articolul 24 alineatele (6) și (7) din regulamentul menționat și cu normele referitoare la dificultăți prevăzute de prezentul regulament. […] […] (32) Articolul 24 alineatele (3)-(7) din Regulamentul [nr. 1307/2013] oferă statelor membre mai multe posibilități de limitare a numărului drepturilor la plată de alocat fermierilor. Astfel, anumiți fermieri pot avea o proporție ridicată de hectare eligibile neacoperite de drepturile la plată, ceea ce ar putea duce la cazuri de dificultate, deoarece anumite scheme de sprijin auxiliare schemei de plată de bază, în special plata pentru practicile agricole benefice pentru climă și mediu, sunt bazate pe hectarele eligibile declarate în scopul activării drepturilor la plată. Prin urmare, ar trebui să se precizeze că statele membre au posibilitatea de a aloca drepturi la plată din rezerva națională sau regională atunci când un fermier este afectat în mod semnificativ de limitările prevăzute la articolul 24 alineatele (3)-(7) din Regulamentul [nr. 1307/2013]. Deoarece anumite suprafețe nu fac obiectul obligațiilor de ecologizare sau implică doar costuri limitate pentru îndeplinirea obligațiilor de ecologizare, ar trebui, de asemenea, să se permită statelor membre să decidă să nu includă suprafețele respective atunci când determină cazurile de dificultăți.”

Articolul 28 din acest regulament delegat, intitulat „Stabilirea drepturilor la plată din rezerva națională sau regională în temeiul articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul [nr. 1307/2013]”, prevede la alineatele (1) și (2): „(1) În sensul articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul [nr. 1307/2013], dacă un tânăr fermier sau un fermier care își începe activitatea agricolă nu deține niciun drept la plată (conferit de proprietate sau de arendă) și solicită drepturi la plată din rezerva națională sau regională, fermierul respectiv primește un număr de drepturi la plată egal cu numărul hectarelor eligibile pe care le deține (în proprietate sau în arendă) la data limită pentru depunerea cererii de alocare sau majorare a valorii drepturilor la plată, stabilită de Comisie în temeiul articolului 78 litera (b) din Regulamentul [nr. 1306/2013]. (2) Dacă un tânăr fermier sau un fermier care își începe activitatea agricolă deține deja drepturi la plată (conferite de proprietate sau de arendă) și solicită drepturi la plată din rezerva națională sau regională, fermierul respectiv primește un număr de drepturi la plată egal cu numărul hectarelor eligibile pe care le deține (în proprietate sau în arendă) la data limită pentru depunerea cererii menționată la alineatul (1) și pentru care nu deține niciun drept la plată (conferit de proprietate sau de arendă).”

FD este o „tânără fermieră”, în sensul articolului 30 alineatul (11) litera (a) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat cu articolul 50 alineatul (2) din acest regulament. La cererea sa, oficiul i‑a acordat, în temeiul articolului 24 din regulamentul menționat, pentru anul de cerere 2015 și ținând seama de hectarele eligibile de care dispunea la data introducerii cererii sale, 32,17 drepturi la plată alocate din plafonul regional.

Le 12 mai 2016, ea a solicitat alocarea, pentru anul de cerere 2016, în calitate de tânără fermieră, a 30,32 noi drepturi la plată pentru motivul că suprafața exploatației sale agricole era de la acel moment de 62,777 hectare. Oficiul a respins această cerere prin decizia din 26 ianuarie 2017.

Prin decizia din 24 noiembrie 2017, oficiul a respins reclamația pe care FD a introdus‑o împotriva deciziei din 26 ianuarie 2017. Această autoritate a considerat că nu îi putea acorda noi drepturi la plată în temeiul articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, în pofida statutului său de tânără fermieră, din cauza faptului că beneficiase deja de o alocare de drepturi la plată în temeiul articolului 24 din acest regulament pentru anul de cerere 2015.

La 22 decembrie 2017, FD a sesizat instanța de trimitere, Verwaltungsgericht Schwerin (Tribunalul Administrativ din Schwerin, Germania), cu o cerere în anularea deciziilor oficiului din 26 ianuarie și 24 noiembrie 2017. Aceasta consideră că poate revendica alocarea a 30,32 drepturi la plată pe baza articolului 30 alineatele (4) și (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 sau, în orice caz, a articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat nr. 639/2014. Astfel, în opinia lui FD, legiuitorul Uniunii nu a prevăzut că alocarea de drepturi la plată în temeiul articolului 24 din Regulamentul nr. 1307/2013 împiedică beneficiarul acestora să revendice drepturile ce rezultă din dispozițiile coroborate ale articolului 30 alineatul (6) din acest regulament și ale articolului 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat nr. 639/2014.

În fața instanței de trimitere, oficiul susține că acțiunea formulată de FD trebuie respinsă, pentru motivul că aceasta din urmă stabilește o distincție eronată între rezerva națională și plafonul regional din care ea a beneficiat, în temeiul anului de cerere 2015, de drepturi la plată. Ar reieși astfel din reglementarea națională de aplicare a schemelor de ajutor direct că atât rezerva națională, cât și plafonul regional fac parte din plafonul național stabilit pentru schema de plată de bază prevăzută la articolul 22 din Regulamentul nr. 1307/2013.

Așadar, potrivit oficiului, articolul 30 din Regulamentul nr. 1307/2013 urmărește să permită fermierilor care, întrucât și‑au început exploatația în cursul anului, nu au îndeplinit condițiile enumerate la articolul 24 din acest regulament în cursul anului 2015, să aibă totuși posibilitatea de a li se aloca drepturi la plată. Această dispoziție nu ar urmări în schimb să faciliteze participarea fermierilor care ar fi beneficiat deja de drepturi la plată din plafonul regional, deoarece aceștia ar fi obținut deja o primă alocare de drepturi la plată în temeiul articolului 24 din regulamentul menționat.

În plus, oficiul susține că reiese din considerentul (29) al Regulamentului delegat nr. 639/2014 că articolul 28 alineatul (2) din acesta din urmă nu conferă niciun drept la plată, ci se limitează să determine modul de calcul al numărului, precum și al valorii drepturilor la plată care trebuie alocate în mod obligatoriu și facultativ din rezerva națională. De altfel, articolul 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1307/2013, care împuternicește Comisia Europeană să adopte acte delegate, nu ar permite acesteia să stabilească un temei al dreptului la plată în conformitate cu acest regulament.

Instanța de trimitere exprimă îndoieli în privința faptului că articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 poate fi interpretat în sensul că constituie, în sine, un temei juridic al unui drept la alocarea de drepturi la plată în favoarea tinerilor fermieri. De asemenea, aceasta ridică problema compatibilității recunoașterii, în favoarea unui tânăr fermier, a dreptului de a i se aloca drepturi la plată în temeiul articolului 30 alineatul (6) din acest regulament cu obligația de asigurare a tratamentului egal al fermierilor, prevăzută la articolul 30 alineatul (4) din regulamentul menționat.

În aceste condiții, Verwaltungsgericht Schwerin (Tribunalul Administrativ din Schwerin) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară: „Articolul 30 alineatul (6) din [Regulamentul nr. 1307/2013] – dacă este cazul coroborat cu articolul 28 alineatul (2) din [Regulamentul delegat nr. 639/2014] – conferă un drept la alocarea drepturilor la plată pentru anul de cerere 2016 în favoarea unui tânăr fermier, chiar dacă acesta din urmă a beneficiat deja cu titlu gratuit de drepturi la plată în temeiul articolului 24 din [Regulamentul nr. 1307/2013] din plafonul național pentru [anul de cerere] 2015, corespunzătoare suprafeței deținute de el la momentul respectiv?”

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească dacă articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat, dacă este cazul, cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat nr. 639/2014 trebuie interpretat în sensul că un tânăr fermier, în sensul articolului 30 alineatul (11) litera (a) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat cu articolul 50 alineatul (2) din acest regulament, care a beneficiat deja, în temeiul articolului 24 din regulamentul menționat, de o primă alocare de drepturi la plată în conformitate cu hectarele eligibile pe care le‑a declarat la momentul cererii sale, are dreptul să primească, ulterior, o alocare suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională, egală cu numărul adițional de hectare eligibile pe care le deține la momentul respectiv și pentru care nu deține niciun drept la plată.

Trebuie amintit, cu titlu introductiv, că, pe de o parte, în cadrul schemei de plată de bază, articolul 24 din Regulamentul nr. 1307/2013 este cel care reglementează, în principiu, modalitățile primei alocări de drepturi la plată pentru fermierii care au dreptul să primească plăți directe.

Pe de altă parte, articolul 30 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1307/2013 instituie obligația statelor membre de a crea o rezervă națională prin efectuarea unei reduceri procentuale lineare plafonului schemei de plată de bază la nivel național. În conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din acest regulament, statele membre alocă drepturi la plată din rezerva națională în conformitate cu criterii obiective, astfel încât să asigure tratamentul egal al fermierilor și să evite denaturarea pieței și a concurenței.

Articolul 30 alineatul (6) din acest regulament prevede, la rândul său, că „statele membre utilizează rezervele lor naționale […] pentru alocarea cu prioritate a drepturilor la plată tinerilor fermieri și fermierilor care își încep activitatea agricolă”. Articolul 30 alineatul (7) din regulamentul menționat prevede o serie de utilizări subsidiare pentru care statele membre „pot” utiliza rezerva lor națională.

Pe de altă, trebuie subliniat că, deși articolul 30 alineatul (11) litera (a) din Regulamentul nr. 1307/2013 definește tineri[i] fermieri ca fiind „fermierii care îndeplinesc condițiile prevăzute la articolul 50 alineatul (2) și, după caz, condițiile menționate la articolul 50 alineatele (3) și (11)” din acest regulament, dispozițiile articolului 50 din acesta, altele decât cele menționate la articolul 30 alineatul (11) litera (a) din regulamentul respectiv, nu sunt aplicabile în speță.

Astfel, cauza principală privește alocarea suplimentară de drepturi la plată de bază din rezerva națională sau din rezervele regionale, alocare guvernată de articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013.

Îndoielile instanței de trimitere provin printre altele din faptul că articolul 24 alineatul (1) din acest regulament, potrivit căruia „drepturile la plată se alocă fermierilor”, enunță cu mai multă claritate temeiul unui drept la alocarea de drepturi la plată decât articolul 30 alineatul (6) din acest regulament.

În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, în vederea interpretării unei dispoziții de drept al Uniunii, trebuie să se țină seama nu numai de formularea acesteia, ci și de contextul ei și de obiectivele urmărite de reglementarea din care face parte această dispoziție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 septembrie 2018, Baumgartner, C‑513/17, EU:C:2018:772, punctul 23 și jurisprudența citată).

În ceea ce privește, în primul rând, modul de redactare a articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, trebuie precizat că utilizarea indicativului prezent în anumite versiuni lingvistice ale acestei dispoziții pledează în favoarea unei interpretări a respectivei dispoziții potrivit căreia statele membre sunt obligate să utilizeze rezervele lor naționale sau regionale pentru alocarea drepturilor la plată tinerilor fermieri și fermierilor care își încep activitatea agricolă. Prin urmare, o asemenea obligație în sarcina statelor membre implică existența unui drept pentru fermierii în cauză.

Pe de altă parte, trebuie remarcat că utilizarea, la articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, a termenilor „cu prioritate” face trimitere la raportul reciproc dintre alineatele (6) și (7) ale acestui articol 30. Astfel, numai în cazul în care rămân suficiente fonduri în rezerva națională sau regională după alocarea prioritară tinerilor fermieri, în conformitate cu alineatul (6) al respectivului articol 30, statele membre „pot” afecta fondurile unor scopuri subsidiare precum cele enunțate la alineatul (7) al acestuia.

Prin urmare, rezultă din modul de redactare a articolului 30 alineatul (6) al regulamentului menționat că acesta prevede un cadru imperativ pentru statele membre la alocarea cu prioritate tinerilor fermieri a drepturilor la plată din rezerva națională sau din rezervele regionale.

În ceea ce privește, în al doilea rând, contextul în care se înscrie această dispoziție, trebuie să se țină seama de dispozițiile relevante din Regulamentul delegat nr. 639/2014, care completează cadrul stabilit de regulament în ceea ce privește printre altele schema de plată de bază. Acest regulament delegat a fost adoptat de Comisie în special pe baza articolului 35 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1307/2013, care împuternicește această instituție să adopte acte delegate în legătură cu normele privind stabilirea și calcularea valorii și a numărului drepturilor la plată primite din rezerva națională sau din rezervele regionale.

Considerentul (29) al Regulamentului delegat nr. 639/2014 amintește că articolul 30 din Regulamentul nr. 1307/2013 prevede cazuri obligatorii și opționale de alocare a drepturilor la plată din rezerva națională sau regională. Considerentul menționat precizează de asemenea că este oportun să se prevadă norme pentru calcularea numărului și a valorii drepturilor la plată care urmează a fi alocate în acest mod, precizând că prioritățile stabilite la articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 nu sunt subminate de deciziile pe care le pot lua statele membre în temeiul alineatelor (7) și (10) ale acestui articol.

În această privință, articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat nr. 639/2014 prevede că, atunci când, ca în speță, un tânăr fermier deține deja drepturi la plată și solicită drepturi la plată din rezerva națională sau regională, el „primește un număr de drepturi la plată egal cu numărul hectarelor eligibile pe care le deține […] și pentru care nu deține niciun drept la plată […]”.

Rezultă de aici că, atunci când un tânăr fermier deține deja drepturi la plată, statul membru în cauză este obligat să aloce, în aplicarea articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013, drepturi la plată suplimentare acestui tânăr fermier în conformitate cu metoda expusă la articolul 28 alineatul (2) din Regulamentul delegat nr. 639/2014.

Această din urmă dispoziție nu constituie însă, în sine, temeiul alocării unui drept la plată din rezerva națională, articolul 28 din Regulamentul delegat nr. 639/2014 având ca unic obiect să pună în aplicare normele referitoare la stabilirea și la calcularea numărului de drepturi la plată primite din rezerva națională sau din rezervele regionale în conformitate cu articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013.

Trebuie precizat de asemenea că o primă alocare a drepturilor la plată în conformitate cu articolul 24 din Regulamentul nr. 1307/2013 nu exclude alocarea unor asemenea drepturi din rezerva națională pe baza articolului 30 alineatul (6) din acest regulament.

Astfel, singura condiție prevăzută la articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 pentru a putea beneficia de o alocare prioritară a drepturilor la plată este aceea de a fi un tânăr fermier sau un fermier care își începe activitatea agricolă.

În această privință, se amintește în considerentul (32) al Regulamentului delegat nr. 639/2014 că „[a]rticolul 24 alineatele (3)-(7) din [Regulamentul nr. 1307/2013] oferă statelor membre mai multe posibilități de limitare a numărului drepturilor la plată de alocat fermierilor”. Or, excluderea alocării suplimentare de drepturi la plată din rezerva națională ca urmare a unei prime alocări nu figurează printre aceste limitări.

Rezultă de aici că nu reiese nici din Regulamentul nr. 1307/2013, nici din Regulamentului delegat nr. 639/2014 că legiuitorul Uniunii ar fi avut intenția de a exclude o alocare de drepturi la plată din rezerva națională pe baza articolului 30 alineatul (6) din acest regulament după o primă alocare de asemenea drepturi în conformitate cu articolul 24 din regulamentul menționat.

Articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentului delegat nr. 639/2014 trebuie, prin urmare, să fie interpretat în sensul că un tânăr fermier care deține deja drepturi la plată care se raportează la hectare eligibile pe care le posedă și care solicită alocarea suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională are dreptul să primească o alocare suplimentară de drepturi la plată de bază egală „cu numărul hectarelor eligibile pe care le deține […] și pentru care nu deține niciun drept la plată”.

O asemenea interpretare este conformă, în al treilea rând, cu obiectivul legiuitorului Uniunii, enunțat în considerentul (24) al Regulamentului nr. 1307/2013, potrivit căruia „rezerve[le] naționale sau regionale ar trebui să fie folosite, cu prioritate, pentru a facilita participarea la schemă a tinerilor fermieri și a fermierilor care își încep activitatea agricolă, iar folosirea lor ar trebui să fie permisă pentru a lua în considerare anumite situații specifice noi”.

În al patrulea rând, trebuie amintit că, pentru anii de cerere ulteriori primului an de punere în aplicare a schemei de plată de bază, alocarea de drepturi la plată din rezerva națională este condiționată de disponibilitatea fondurilor în rezerva națională. Astfel, articolul 31 alineatul (1) litera (g) din Regulamentul nr. 1307/2013 lasă la aprecierea statelor membre opțiunea de a alimenta rezerva națională cu scopul de a acoperi cazurile prevăzute la articolul 30 alineatul (6) din acest regulament.

În cazul în care fondurile disponibile în rezerva națională nu sunt suficiente pentru a satisface ansamblul drepturilor tinerilor fermieri naționali, alocarea trebuie efectuată astfel încât să se asigure tratamentul egal al fermierilor eligibili pentru drepturi în temeiul articolului 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 și să evite denaturarea pieței și a concurenței, în conformitate cu articolul 30 alineatul (4) din acest regulament.

Rezultă din ansamblul considerațiilor care precedă că trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat cu articolul 28 alineatul (2) din Regulamentului delegat nr. 639/2014 trebuie interpretat în sensul că un tânăr fermier, în înțelesul articolului 30 alineatul (11) litera (a) din Regulamentul nr. 1307/2013 coroborat cu articolul 50 alineatul (2) din acest regulament, care a beneficiat deja, în temeiul articolului 24 din regulamentul menționat, de o primă alocare de drepturi la plată până la nivelul hectarelor eligibile pe care le‑a declarat la momentul cererii sale, are dreptul să primească, ulterior, o alocare suplimentară de drepturi la plată din rezerva națională, egală cu numărul adițional de hectare eligibile pe care le deține la momentul respectiv și pentru care nu deține niciun drept la plată. Acest drept este condiționat de existența de fonduri disponibile suficiente în rezervele națională sau regionale. În caz contrar, alocarea va trebui efectuată astfel încât să se asigure tratamentul egal al fermierilor eligibili la drepturi în conformitate cu articolul 30 alineatul (6) din Regulamentul nr. 1307/2013 și să se evite denaturarea pieței și a concurenței.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a șasea)

10 martie 2021 ( *1 )

Hotărâre

Dreptul Uniunii

Regulamentul nr. 1307/2013

Regulamentul delegat nr. 639/2014

Litigiul principal și întrebarea preliminară

Cu privire la întrebarea preliminară

Cu privire la cheltuielile de judecată