Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 8 iulie 2020.#Securitec împotriva Comisiei Europene.#Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Mentenanța instalațiilor de securitate în clădirile ocupate și/sau gestionate de Comisie în Belgia și Luxemburg – Respingerea ofertei unui ofertant – Atribuirea contractului unui alt ofertant – Criterii de selecție – Nelegalitatea unei clauze din caietul de sarcini – Egalitate de tratament.#Cauza T-661/18.

Cauza T‑661/18

Securitec

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 8 iulie 2020

„Contracte de achiziții publice de servicii – Procedură de cerere de ofertă – Mentenanța instalațiilor de securitate în clădirile ocupate și/sau gestionate de Comisia Europeană în Belgia și Luxemburg – Respingerea ofertei unui ofertant – Atribuirea contractului unui alt ofertant – Criterii de selecție – Nelegalitatea unei clauze din caietul de sarcini – Egalitate de tratament”

Acțiune în anulare – Acte supuse căilor de atac – Noțiune – Act pur confirmativ al unui act existent – Excludere – Condiții – Act confirmat care nu a devenit definitiv la momentul introducerii acțiunii

(art. 263 TFUE)

(a se vedea punctele 22-24)

Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Decizie, în cadrul procedurii de atribuire a unui contract de achiziții publice de servicii, de a nu declara câștigătoare o ofertă – Obligația autorității contractante de a comunica, în urma unei cereri scrise, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, precum și denumirea ofertantului căruia i se atribuie contractul

[art. 296 al doilea paragraf TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41 alin. (2) lit. (c); Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 113 alin. (2) și alin. (3) primul paragraf lit. (a); Regulamentul nr. 1268/2012 al Comisiei, art. 161 alin. (2)]

(a se vedea punctele 37-40, 51 și 52)

Achiziții publice ale Uniunii Europene – Încheierea unui contract în urma unei cereri de ofertă – Criterii de selecție – Obligația autorității contractante de a verifica îndeplinirea criteriilor de către ofertanți înainte de atribuirea contractului – Clauză care permite atribuirea contractului pe baza unei declarații care conține angajamentul de a prezenta, după semnarea contractului, un certificat care să ateste îndeplinirea de către ofertantul căruia i se atribuie contractul a unei condiții de capacitate indispensabilă pentru executarea contractului – Nelegalitate – Justificare întemeiată pe preocuparea de a degreva candidații de costuri – Lipsa incidenței

[Regulamentul nr. 966/2012 al Parlamentului și al Consiliului, art. 102 alin. (1) și art. 110 alin. (1)]

(a se vedea punctele 103-109, 111-113 și 120)

Rezumat

În Hotărârea Securitec/Comisia (T‑661/18) pronunțată la 8 iulie 2020, Tribunalul a anulat decizia Comisiei Europene de respingere a ofertei depuse de Securitec în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă pentru contracte de achiziții publice de servicii, pentru motivul că o clauză din caietul de sarcini era afectată de nelegalitate. Clauza menționată permitea atribuirea contractului pe baza unei declarații care conținea angajamentul de a prezenta, în termen de cel mult cinci zile de la semnarea contractului, un certificat care să ateste că ofertantul căruia i se atribuie contractul îndeplinește o condiție privind capacitatea profesională indispensabilă pentru executarea acestuia.

În speță, Comisia lansase o procedură de cerere de ofertă restrânsă pentru „mentenanța instalațiilor de securitate în clădirile ocupate și/sau gestionate de Comisia Europeană în Belgia și Luxemburg”. În ceea ce privește selectarea candidaților, caietul de sarcini impunea, cu titlu de „capacități minime” necesare, ca tehnicianul „șef de site” să dețină un certificat de formare specifică de la societatea Nedap. Cu titlu justificativ, candidații puteau prezenta certificatul menționat sau o declarație pe proprie răspundere potrivit căreia, în cazul atribuirii contractului, certificatul urma să fie obținut în cel mult cinci zile de la semnarea contractului. În sfârșit, caietul de sarcini prevedea că contractul va fi atribuit ofertei care prezintă prețul cel mai scăzut dintre ofertele legale și conforme.

Întrucât a îndeplinit criteriile de selecție, Securitec, reclamanta, a fost invitată să își depună oferta, ceea ce aceasta a făcut la 4 august 2018. Ulterior, ea a fost informată, printr‑un e‑mail din 7 septembrie 2018, că contractul fusese atribuit unei alte societăți și că valoarea ofertei sale s‑a dovedit a fi cu 48,55 % mai mare decât cea a ofertantului căruia i s‑a atribuit contractul. În aceste condiții, reclamanta a solicitat Comisiei să îi furnizeze informații mai ample cu privire la motivele respingerii ofertei sale. În special, ea a întrebat dacă ofertantul căruia i s‑a atribuit contractul deținea certificarea Nedap impusă în caietul de sarcini și dacă recurgea la subcontractare. La 17 septembrie 2018, Comisia a răspuns la aceste întrebări făcând trimitere la e‑mailul din 7 septembrie 2018 care conținea, în opinia sa, toate informațiile care trebuiau comunicate ofertanților cărora nu li se atribuie contractul. Reclamanta a introdus o acțiune în anularea deciziilor cuprinse în e‑mailurile Comisiei din 7 și din 17 septembrie 2018, prin care a respins oferta sa și a refuzat să îi furnizeze precizările solicitate.

În primul rând, în ceea ce privește obiectul acțiunii, Tribunalul a subliniat că acțiunea formulată împotriva unei decizii de confirmare a unei prime decizii nedefinitive este admisibilă. Persoana interesată are dreptul să atace fie decizia confirmată, fie decizia de confirmare, fie ambele decizii. În speță, întrucât acțiunea a fost introdusă în termenul de două luni de la primirea primei decizii cuprinse în e‑mailul din 7 septembrie 2018, reclamanta putea ataca în mod valabil cele două decizii.

În al doilea rând, în ceea ce privește obligația de motivare în procedurile de achiziții publice, Tribunalul a amintit că autoritatea contractantă trebuie să notifice tuturor ofertanților ale căror oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie și că, dacă asemenea ofertanți care nu îndeplinesc niciun criteriu de excludere și îndeplinesc criteriile de selecție formulează o cerere în scris, autoritatea contractantă trebuie, în plus, să le comunice caracteristicile și avantajele relative ale ofertei câștigătoare, precum și denumirea ofertantului căruia i se atribuie contractul și valoarea contractului. Prin urmare, Tribunalul a constatat că aceste diferite elemente fuseseră comunicate Securitec prin e‑mailul din 7 septembrie 2018 și că această informare era suficientă în raport cu obligația de motivare, ținând seama de faptul că singurul criteriu de atribuire era prețul. Astfel, acest e‑mail preciza denumirea ofertantului căruia i s‑a atribuit contractul, valoarea contractului, care putea fi dedusă din diferența de preț de 48,55 % dintre cele două oferte, și indica faptul că oferta fusese câștigătoare ca urmare a prețului său.

În al treilea rând, Tribunalul a respins motivul întemeiat pe neconformitatea cu caietul de sarcini a certificării depuse de ofertantul căruia i s‑a atribuit contractul după încheierea contractului, pentru motivul că un asemenea motiv nu are legătură cu atribuirea contractului, care era în discuție în litigiu, ci cu executarea prestațiilor care fac obiectul contractului. Acesta nu privea, așadar, deciziile atacate.

În ultimul rând, Tribunalul a amintit că din articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul nr. 966/2012 ( 1 ), precum și din articolul 110 alineatul (1) din același regulament ( 2 ) rezultă obligația autorității contractante de a se asigura, cel târziu la momentul atribuirii contractului de achiziții publice, că ofertantul care a depus cea mai bună ofertă îndeplinește, în mod efectiv, condițiile impuse în caietul de sarcini.

În această privință, Tribunalul a considerat că această obligație nu putea fi respectată atunci când caietul de sarcini permite atribuirea contractului pe baza unei declarații furnizate de un ofertant și care conține angajamentul de a îndeplini, după semnarea contractului, o condiție privind capacitatea tehnică și profesională prezentată ca fiind „minimă” pentru executarea contractului menționat. Astfel, o asemenea clauză aduce atingere principiului egalității de tratament între ofertanți, întrucât poate conduce la atribuirea contractului unui ofertant care nu îndeplinește această cerință, în timp ce alți participanți care dispun de această formare la momentul atribuirii nu sunt selectați. În plus, verificarea, ulterior atribuirii contractului, a faptului că ofertantul căruia i s‑a atribuit contractul deține efectiv competențele profesionale necesare pentru executarea contractului ar implica, cu încălcarea securității juridice, ca, în cazul în care ofertantul căruia i s‑a atribuit contractul s‑ar dovedi incapabil să furnizeze certificatul respectiv, contractul să fie reziliat, în acest caz trebuind să fie organizată o nouă procedură.

Pe de altă parte, Tribunalul a subliniat că preocuparea de a degreva candidații de cheltuieli nu poate justifica o derogare de la egalitatea de tratament și de la securitatea juridică: contractul trebuie atribuit întreprinderii a cărei ofertă este cea mai avantajoasă din punct de vedere economic și care a dovedit capacitatea sa tehnică de a‑l executa. În cazul în care autoritatea contractantă dorește să extindă numărul de participanți la un contract de achiziții publice, aceasta poate să prevadă condiții de capacitate tehnică și profesională mai largi.

Având în vedere ceea ce precedă, Tribunalul a statuat că clauza din caietul de sarcini care permite verificarea condiției de certificare Nedap ulterior atribuirii contractului era afectată de nelegalitate și a anulat cele două decizii în litigiu.

( 1 ) Articolul 102 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) nr. 966/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind normele financiare aplicabile bugetului general al Uniunii și de abrogare a Regulamentului (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului (JO 2012, L 298, p. 1), astfel cum a fost modificat ultima dată prin Regulamentul (UE, Euratom) 2015/1929 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 octombrie 2015 (JO 2015, L 286, p. 1), prevede că contractele de achiziții publice finanțate integral sau parțial de la bugetul Uniunii respectă principiile transparenței, proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării.

( 2 ) Articolul 110 alineatul (1) din Regulamentul nr. 966/2012 prevede că contractele se atribuie cu condiția ca autoritatea contractantă să fi verificat, printre altele, că candidatul sau ofertantul îndeplinește criteriile de selecție menționate în documentele de achiziție.