Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 19 decembrie 2019.#Currency One S.A. împotriva Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală.#Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marca Uniunii Europene verbală CINKCIARZ – Motive absolute de refuz – Caracter distinctiv – Lipsa caracterului descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] – Termen peiorativ care are o legătură cu produsele sau serviciile în cauză.#Cauza T-501/18.

Cauza T‑501/18

Currency One S. A.

împotriva

Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală

Hotărârea Tribunalului (Camera întâi) din 19 decembrie 2019

„Marcă a Uniunii Europene – Procedură de declarare a nulității – Marca Uniunii Europene verbală CINKCIARZ – Motive absolute de refuz – Caracter distinctiv – Lipsa caracterului descriptiv – Articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (CE) nr. 207/2009 [devenit articolul 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul (UE) 2017/1001] – Termen peiorativ care are o legătură cu produsele sau serviciile în cauză”

Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Mărci compuse exclusiv din semne sau indicații care pot să servească pentru a desemna caracteristicile unui produs sau ale unui serviciu – Aprecierea caracterului descriptiv al unui semn – Criterii

[Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin.(1) lit. (c)]

(a se vedea punctele 14, 37, 38, 40-43, 48, 49 și 60)

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Înregistrare contrară articolului 7 alineatul (1) literele (b) și (c) din Regulamentul 2017/1001 – Marca verbală CINKCIARZ

[Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (b) și (c)]

(a se vedea punctele 32, 46, 54, 55, 58, 63, 64 și 84-86)

Marcă a Uniunii Europene – Definiția și dobândirea mărcii Uniunii Europene – Motive absolute de refuz – Mărci compuse exclusiv din semne sau indicații care pot să servească pentru a desemna caracteristicile unui produs sau ale unui serviciu – Noțiune – Termen peiorativ care are o legătură cu produsele sau serviciile în cauză – Excludere

[Regulamentul 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c)]

(a se vedea punctele 50, 51 și 53)

Marcă a Uniunii Europene – Renunțare, decădere și nulitate – Cauze de nulitate absolută – Examinare separată a motivelor de refuz în raport cu fiecare dintre produsele sau serviciile vizate în cererea de înregistrare – Obligația de motivare – Conținut

[Regulamentul 2017/1001 al Consiliului, art. 7 alin. (1) lit. (c) și art. 94 alin.(1)]

(a se vedea punctele 67-72)

Rezumat

Prin Hotărârea din 19 decembrie 2019, Currency One/EUIPO – Cinkciarz.pl (CINKCIARZ) (T‑501/18), Tribunalul a respins acțiunea formulată împotriva deciziei Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) prin care aceasta din urmă considerase că semnul CINKCIARZ nu era descriptiv pentru produsele și serviciile desemnate de marcă ca urmare a conotației sale exclusiv peiorative.

Currency One S. A., reclamanta, a formulat o cerere de declarare a nulității mărcii CINKCIARZ înregistrate pentru produse și servicii din clasele 9, 36 și 41, care includ printre altele servicii de schimb valutar, pentru motivul că semnul ar fi descriptiv pentru produsele și serviciile menționate, în sensul articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2017/1001 ( 1 ). Camera de recurs a respins cererea de declarare a nulității. În special, aceasta a considerat că termenul „cinkciarz” care, în Republica Populară Polonă, desemna persoanele care se ocupau cu comerțul ilegal de monedă străină, nu cuprinde în accepțiunea sa actuală, referitoare la o activitate de schimb valutar, decât conotații negative.

Cu titlu introductiv, Tribunalul a observat că două accepțiuni ale termenului „cinkciarz” au o legătură cu serviciile de schimb valutar. Este vorba, în primul rând, despre o accepțiune istorică, în care acesta desemnează o persoană care se ocupa în mod clandestin și ilegal cu schimbul valutar în perioada Republicii Populare Polone. În al doilea rând, este vorba despre o accepțiune contemporană, în care acest termen este utilizat într‑un sens derivat, general, ca sinonim pentru escroc sau persoană care săvârșește fraude, dar și pentru a desemna o persoană care practică și în prezent comerțul clandestin și fraudulos și, prin urmare, ilegal cu monedă străină. Astfel, acesta are o conotație exclusiv peiorativă și nu desemnează, în mod neutru, o persoană sau o întreprindere care furnizează servicii de schimb valutar.

Reclamanta susținea că aplicarea articolul 7 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul 2017/1001 nu impune ca o indicație descriptivă să fie pozitivă sau neutră.

În această privință, Tribunalul a arătat că protecția prevăzută de dreptul Uniunii în materie de mărci poate fi acordată unei mărci numai în măsura în care aceasta desemnează produse și servicii licite și prestate în mod legal. Prin urmare, deoarece știe că valorile statului de drept stau la baza Uniunii, publicul relevant este conștient de faptul că serviciile acoperite de marca contestată nu pot fi activități clandestine și ilegale de schimb valutar. Or, termenul „cinkciarz” nu poate servi, în cadrul unei utilizări normale din punctul de vedere al publicului relevant, pentru a desemna serviciile de schimb valutar de monede licite. În consecință, marca contestată nu prezintă un raport suficient de direct și de concret cu serviciile de schimb valutar acoperite de aceasta.

În plus, Tribunalul a subliniat că nu este rezonabil să se considere că termenul „cinkciarz” va pierde în viitor conotația negativă legată de caracterul clandestin și ilegal al activității pe care o vizează.

În ceea ce privește produsele și serviciile, altele decât serviciile de schimb valutar, reclamanta reproșa camerei de recurs că și‑a încălcat obligația de motivare prin faptul că a luat în considerare aceste alte produse și servicii în mod global, iar nu categorie cu categorie.

În această privință, Tribunalul a arătat că recurenta clasificase ea însăși aceste alte produse și servicii în raport cu o caracteristică globală și unică ce ar fi justificat recunoașterea caracterului descriptiv al semnului CINKCIARZ cu privire la aceste alte produse și servicii, și anume că toate ar prezenta o legătură cu activitatea de schimb valutar. Prin urmare, după ce a considerat că marca contestată nu era descriptivă în ceea ce privește serviciile de schimb de valută în sine, camera de recurs a putut să considere, în cadrul unei examinări suficiente, că această concluzie era valabilă a fortiori pentru produse și servicii, altele decât serviciile de schimb valutar, care ar prezenta o anumită legătură cu acestea din urmă.

( 1 ) Regulamentul (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene (JO 2017, L 154, p. 1).