Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 26 februarie 2019.#Ilmārs Rimšēvičs și Banca Centrală Europeană (BCE) împotriva Republicii Letonia.#Sistemul European al Băncilor Centrale – Acțiune întemeiată pe încălcarea articolului 14.2 al doilea paragraf din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene – Decizie a unei autorități naționale de suspendare din funcție a guvernatorului băncii centrale naționale.#Cauzele conexate C-202/18 și C-238/18.

Cauzele conexate C‑202/18 și C‑238/18

Ilmārs RimšēvičsșiBanca Centrală Europeană (BCE)

împotriva

Republicii Letonia

Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 26 februarie 2019

„Sistemul European al Băncilor Centrale – Acțiune întemeiată pe încălcarea articolului 14.2 al doilea paragraf din Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene – Decizie a unei autorități naționale de suspendare din funcție a guvernatorului băncii centrale naționale”

Banca Centrală Europeană – Sistemul European al Băncilor Centrale – Eliberarea din funcție a unui guvernator al unei bănci centrale naționale – Competența Curții de a controla legalitatea unei decizii de eliberare din funcție luate de o autoritate națională – Obiect – Calificarea acțiunii ca acțiune în anulare

[art. 263 TFUE și art. 282 alin. (1) TFUE; Protocolul nr 4 anexat la Tratatele UE și FUE, art. 14.2]

(a se vedea punctele 30, 43, 48, 51, 52, 55, 67, 69, 70 și 76)

Banca Centrală Europeană – Sistemul European al Băncilor Centrale – Eliberarea din funcție a unui guvernator al unei bănci centrale naționale – Necesitatea unor indicii care să demonstreze existența unei abateri grave din partea guvernatorului în cauză – Lipsă – Anularea deciziei de eliberare din funcție

(Protocolul nr. 4 anexat la Tratatele UE și FUE, art. 14.2)

(a se vedea punctele 91, 92 și 96)

Rezumat

Curtea anulează decizia de suspendare din funcție a guvernatorului Băncii Centrale a Letoniei

În Hotărârea Rimšēvičs și BCE/Letonia (C‑202/18 și C‑238/18), pronunțată la 26 februarie 2019, Marea Cameră a Curții a admis două acțiuni în temeiul articolului 14.2 al doilea paragraf din Protocolul privind Statutul Sistemului European al Băncilor Centrale și al Băncii Centrale Europene (denumit în continuare „Statutul SEBC și al BCE”). Aceste acțiuni, primele introduse în acest temei, au fost formulate de BCE și de domnul Rimšēvičs împotriva deciziei prin care acesta din urmă, bănuit că ar fi solicitat și primit o mită în calitatea sa de guvernator al Băncii Centrale a Letoniei, a fost suspendat din funcția de guvernator al băncii respective de către Korupcijas novēršanas un apkarošanas birojs (Biroul pentru Prevenirea și Combaterea Corupției, Letonia).

În primul rând, Republica Letonia a invocat necompetența Curții de a soluționa acțiunile, arătând că singurele decizii care pot face obiectul unei astfel de acțiuni sunt cele care pun capăt definitiv legăturii juridice și instituționale dintre guvernatorul unei bănci centrale naționale și respectiva bancă. În această privință, Curtea a subliniat obiectivul de independență a guvernatorilor băncilor centrale naționale urmărit de articolul 14.2 din Statutul SEBC și al BCE. Dacă s‑ar putea decide eliberarea din funcție fără justificare a guvernatorilor băncilor centrale naționale, independența lor ar fi grav compromisă și, pe cale de consecință, cea a BCE însăși. Or, interdicția temporară impusă unui guvernator al unei bănci centrale naționale de a‑și exercita funcția poate constitui un mijloc de presiune asupra acestuia. Pe de o parte, o asemenea interdicție poate prezenta o gravitate cu totul deosebită pentru guvernatorul pe care îl vizează atunci când nu este însoțită de o durată precisă. Pe de altă parte, ea este susceptibilă, prin caracterul său temporar, să ofere un mijloc de presiune cu atât mai eficient cu cât poate fi retrasă în orice moment în funcție nu numai de evoluția anchetei, ci și de conduita guvernatorului în cauză. Prin urmare, Curtea s‑a declarat competentă să soluționeze o acțiune îndreptată împotriva unei măsuri precum interdicția provizorie de exercitare a funcției de guvernator al unei bănci centrale naționale.

În continuare, referitor la natura acțiunii prevăzute la articolul 14.2 al doilea paragraf din Statutul SEBC și al BCE, Curtea a calificat‑o drept acțiune în anularea deciziei de eliberare din funcție a unui guvernator al unei bănci centrale naționale. Printre altele, ea a arătat în această privință că, asemenea acțiunii prevăzute la articolul 263 TFUE, cea prevăzută la articolul 14.2 al doilea paragraf din Statutul SEBC și al BCE poate fi exercitată de un particular, în speță de guvernatorul eliberat din funcție, împotriva unei decizii al cărei destinatar este și că fiecare dintre aceste două acțiuni trebuie introdusă în același termen de două luni.

Desigur, articolul 14.2 al doilea paragraf din acest statut derogă de la repartizarea generală a competențelor între instanța națională și instanța Uniunii, astfel cum este prevăzută de tratate și în special de articolul 263 TFUE, o acțiune în temeiul acestui articol neputând privi decât acte de dreptul Uniunii. Această derogare se explică însă prin contextul instituțional particular al SEBC în care ea se înscrie. Astfel, SEBC reprezintă în dreptul Uniunii o construcție juridică originală care asociază și face să coopereze îndeaproape instituții naționale, și anume băncile centrale naționale, și o instituție a Uniunii, și anume BCE, și în cadrul căreia prevalează o relație diferită și o distincție mai puțin accentuată între ordinea juridică a Uniunii și ordinile juridice naționale. Or, articolul 14.2 din Statutul SEBC și al BCE este expresia acestui sistem foarte integrat dorit de autorii tratatelor pentru SEBC și în special a dedublării funcționale a guvernatorului unei bănci centrale naționale, care este, desigur, o autoritate națională, dar care acționează în cadrul SEBC și care face parte, atunci când este guvernatorul unei bănci centrale a unui stat membru a cărui monedă este euro, din principalul organ de conducere al BCE. Tocmai în temeiul acestui statut hibrid și în vederea garantării independenței funcționale a guvernatorilor băncilor centrale naționale în cadrul SEBC, o decizie luată de o autoritate națională care îl eliberează pe unul dintre aceștia din funcție poate fi, prin excepție, deferită Curții.

În sfârșit, referitor la fondul cauzei, Curtea a precizat de la bun început că nu este de competența sa să se substituie instanțelor naționale competente pentru a se pronunța asupra răspunderii penale a guvernatorului acuzat și nici chiar să interfereze cu ancheta penală preliminară desfășurată împotriva acestuia. În schimb, este de competența Curții, în cadrul atribuțiilor pe care le deține în temeiul articolului 14.2 al doilea paragraf din Statutul SEBC și al BCE, verificarea aspectului că o interdicție provizorie impusă guvernatorului în cauză de a‑și exercita funcția este luată numai dacă există suficiente indicii că acesta a săvârșit o abatere gravă de natură să justifice o asemenea măsură. În speță, Curtea a constatat că, din perspectiva elementelor prezentate de Republica Letonia, aceasta nu a demonstrat că eliberarea din funcție a domnului Rimšēvičs se întemeia pe astfel de indicii și, prin urmare, a anulat decizia în litigiu.