Hotărârea Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 14 februarie 2019.#RE împotriva Comisiei Europene.#Date cu caracter personal – Protecția persoanelor fizice în raport cu prelucrarea acestor date – Drept de acces la aceste date – Regulamentul (CE) nr. 45/2001 – Respingerea dreptului de acces – Acțiune în anulare – Scrisoare care face referire la o respingere parțială anterioară a dreptului de acces, fără a se recurge la o nouă examinare – Noțiunea de act atacabil în sensul articolului 263 TFUE – Noțiunea de act pur confirmativ – Aplicabilitate în materie de acces la date cu caracter personal – Fapte noi și esențiale – Interesul de a exercita acțiunea – Admisibilitate – Obligația de motivare.#Cauza T-903/16.

Cauza T‑903/16

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a noua extinsă) din 14 februarie 2019

„Date cu caracter personal – Protecția persoanelor fizice în raport cu prelucrarea acestor date – Drept de acces la aceste date – Regulamentul (CE) nr. 45/2001 – Respingerea dreptului de acces – Acțiune în anulare – Scrisoare care face referire la o respingere parțială anterioară a dreptului de acces, fără a se recurge la o nouă examinare – Noțiunea de act atacabil în sensul articolului 263 TFUE – Noțiunea de act pur confirmativ – Aplicabilitate în materie de acces la date cu caracter personal – Fapte noi și esențiale – Interesul de a exercita acțiunea – Admisibilitate – Obligația de motivare”

Instituțiile Uniunii Europene – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul nr. 45/2001 – Dreptul de acces al unei persoane la datele care o privesc – Nouă cerere de acces formulată după refuzul accesului privind aceleași date – Obligația instituției de a examina justificarea refuzului precedent de acces – Act adoptat ca urmare a reexaminării care poate face obiectul unei acțiuni în anulare – Lipsa caracterului pur confirmativ

[art. 263 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene; art. 7 și art. 8 alin. (1); Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 lit. (c) și art. 20 alin. (1)]

(a se vedea punctele 45-52)

Instituțiile Uniunii Europene – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul nr. 45/2001 – Dreptul de acces al unei persoane la datele care o privesc – Nouă cerere de acces formulată după refuzul accesului privind aceleași date – Obligația instituției de a examina justificarea refuzului precedent de acces – Existența unor fapte noi și esențiale care justifică o reexaminare – Lipsa menționării faptelor noi în noua cerere de acces – Lipsa incidenței

[Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 și art. 20 alin. (1) lit. (a) și (c)]

(a se vedea punctele 56-62)

Acțiune în anulare – Persoane fizice sau juridice – Condiții de admisibilitate – Interesul de a exercita acțiunea – Acțiune care trebuie să aducă un beneficiu reclamantului

(art. 263 TFUE)

(a se vedea punctul 66)

Instituțiile Uniunii Europene – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul nr. 45/2001 – Dreptul de acces al unei persoane la datele care o privesc – Acțiune în anulare împotriva refuzului accesului persoanei vizate la datele care o privesc – Interesul de a exercita acțiunea – Persoană vizată care a avut deja acces la o parte sau la toate datele respective – Lipsa incidenței

(art. 263 TFUE; Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13)

(a se vedea punctele 69-71)

Instituțiile Uniunii Europene – Protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal – Regulamentul nr. 45/2001 – Dreptul de acces al unei persoane la datele care o privesc – Refuzul accesului – Obligația de motivare – Domeniu de aplicare – Trimitere la un refuz anterior al accesului fără efectuarea unei reexaminări – Motivare insuficientă

[art. 296 TFUE; Regulamentul nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 13 și art. 20 alin. (1) lit. (a) și (c) și art. 3]

(a se vedea punctele 75-82)

Rezumat

În Hotărârea RE/Comisia (T‑903/16), pronunțată la 14 februarie 2019, Tribunalul s‑a pronunțat cu privire la o cerere, care provenea de la un angajat al Comisiei, prin care se solicita anularea unei note prin care se respinga o cerere de acces la date cu caracter personal. În speță, reclamantul a făcut obiectul unei anchete administrative efectuate de Direcția de securitate a Comisiei ( 1 ). Prin nota atacată, această direcție a respins cererea reclamantului prin care solicita, în temeiul Regulamentului nr. 45/2001 ( 2 ), accesul la datele sale cu caracter personal. Comisia a susținut în special, pe de o parte, că această notă constituia un act pur confirmativ al unui refuz anterior de acces, care nu a fost contestat de reclamant în termenul de formulare a acțiunii în contencios și, pe de altă parte, că reclamantul nu avea un interes de a exercita acțiunea împotriva notei menționate în măsura în care privea date cu caracter personal la care avusese deja acces.

În ceea ce privește admisibilitatea concluziilor în anulare, Tribunalul a statuat, în primul rând, că în cadrul Regulamentului nr. 45/2001, o persoană poate, în orice moment, să formuleze o nouă cerere de acces privind datele cu caracter personal la care anterior i s a respins dreptul de acces. O astfel de cerere obligă instituția în cauză să analizeze dacă respingerea anterioară a dreptului de acces se justifică în continuare. În consecință, o nouă analiză, prin care să se verifice că respingerea dreptului de acces la datele cu caracter personal adoptată anterior se justifică în continuare, conduce la adoptarea unui act care nu este pur confirmativ pentru actul anterior, ci constituie un act care poate face obiectul unei acțiuni în anulare. Astfel, pe de o parte, rezultă din articolul 13 litera (c) din Regulamentul nr. 45/2001, care permite persoanei vizate să aibă acces „în orice moment” la datele sale cu caracter personal, că această persoană dispune de un drept de acces continuu și permanent la respectivele date. Pe de altă parte, excepțiile și restricțiile la dreptul de acces menționate la articolul 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 45/2001 nu se pot aplica decât în perioada în care ele se dovedesc necesare. În plus, în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, situația de fapt și de drept a persoanei vizate este, prin natura sa, evolutivă, simpla curgere a timpului fiind susceptibilă să facă inutilă, ba chiar ilicită, o prelucrare care anterior nu era astfel.

În al doilea rând, Tribunalul a arătat că nicio dispoziție din Regulamentul nr. 45/2001 nu impune persoanei vizate să motiveze sau să justifice cererea sa de acces la datele sale cu caracter personal. În consecință, în materie de acces la datele cu caracter personal, reclamantul se poate prevala de existența unor fapte noi și esențiale care justificau o nouă analiză, chiar în condițiile în care ar fi omis să le menționeze în cerere. În speță, în măsura în care motivele pe care se întemeiază respingerea parțială a dreptului de acces aveau legătură cu ancheta administrativă care îl viza pe reclamant, Tribunalul a considerat că încheierea acestei anchete administrative constituia un fapt nou și esențial de natură să justifice o nouă examinare a dreptului reclamantului de acces la datele sale cu caracter personal. Acest examen se justifica cu atât mai mult cu cât reclamantul a lăsat să treacă un termen rezonabil (mai mult de șase luni) înainte de a formula o nouă cerere de acces la datele sale cu caracter personal.

În al treilea rând, Tribunalul a apreciat că, în cadrul Regulamentului nr. 45/2001, persoana vizată dispune de un drept de acces continuu și permanent la datele sale cu caracter personal; acest drept îi permite în special să formuleze o cerere de acces, inclusiv în cazul în care ea ar fi putut deja să aibă acces, în tot sau în parte, la aceste date. În aceste condiții, anularea notei atacate, inclusiv în măsura în care aceasta privește datele cu caracter personal la care reclamantul a avut deja acces, poate avea consecințe juridice pentru acesta din urmă și îi poate aduce un beneficiu.

Având în vedere aceste considerații, Tribunalul a statuat că concluziile în anulare erau admisibile.

În cadrul examinării temeiniciei concluziilor în anulare, Tribunalul a admis motivul întemeiat pe încălcarea obligației de motivare. Astfel, în ceea ce privește un nou refuz care trebuie luat după reexaminare, trimiterea la decizii anterioare nu poate constitui o motivare suficientă. Prin urmare, Tribunalul a anulat nota atacată, în măsura în care aceasta a respins cererea reclamantului de a avea acces la unele dintre datele sale cu caracter personal.

( 1 ) Direcția de securitate din cadrul Direcției Generale de Resurse Umane și de Securitate a Comisiei.

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 45/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 decembrie 2000 privind protecția persoanelor fizice cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal de către instituțiile și organele comunitare și privind libera circulație a acestor date (JO 2001, L 8, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 30, p. 142).