Hotărârea Curții (Camera a noua) din 19 octombrie 2017.#Lutz GmbH împotriva Hauptzollamt Hannover.#Cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Hamburg.#Trimitere preliminară – Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 – Uniunea vamală – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Poziții tarifare – Subpoziția 6212 20 00 (corsete‑chilot) – Note explicative ale Nomenclaturii combinate – Note explicative ale Sistemului armonizat.#Cauza C-556/16.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea subpoziției 6212 20 00 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 927/2012 al Comisiei din 9 octombrie 2012 (JO 2012, L 304, p. 1) (denumită în continuare „NC”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Lutz GmbH, pe de o parte, și Hauptzollamt Hannover (Biroul Vamal Principal din Hanovra, Germania), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a chiloților modelatori.

Partea II din NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, cuprinde o secțiune XI, referitoare la „Materiale textile și articole din aceste materiale”. Această secțiune cuprinde capitolele 61 și 62.

În capitolul 61 din NC, intitulat „Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, tricotate sau croșetate”, figurează o notă 2 litera (a), în temeiul căreia acest capitol nu cuprinde articolele de la poziția 6212.

Subpoziția 6108 22 00 din NC se referă la „Combinezoane sau furouri, jupoane, chiloți, cămăși de noapte, pijamale, dezabieuri, halate de baie, rochii de casă și articole similare, tricotate sau croșetate, pentru femei și fete – Slipuri și chiloți din fibre sintetice sau artificiale”.

Această subpoziție prevede o rată a dreptului convențional de 12 %.

În capitolul 62 din NC, intitulat „Îmbrăcăminte și accesorii de îmbrăcăminte, altele decât cele tricotate sau croșetate”, figurează o notă 1, în temeiul căreia acest capitol nu cuprinde decât articole confecționate din orice materiale textile, altele decât vata, cu excepția articolelor tricotate sau croșetate (altele decât cele de la poziția 6212).

Poziția 6212 din NC se referă la „Sutiene, brâuri, corsete, bretele, jartiere și articole similare și părțile lor, chiar tricotate sau croșetate”.

Subpoziția 6212 20 00 din NC privește „Sutiene, brâuri, corsete, bretele, jartiere și articole similare și părțile lor, chiar tricotate sau croșetate – Corsete și corsete‑chilot”.

Subpoziția 6212 90 00 din NC vizează sutienele, brâurile, corsetele, bretelele, jartierele și articolele similare și părțile lor, chiar tricotate sau croșetate, altele decât sutienele și bustierele, brâurile și brâurile‑chilot, precum și brâurile combinate.

Rata dreptului convențional aplicabilă ansamblului poziției 6212 este de 6,5 %.

În temeiul articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia adoptă Note explicative ale Nomenclaturii combinate a Uniunii Europene (denumite în continuare „Notele explicative ale NC”).

Din cererea de decizie preliminară reiese că Notele explicative ale NC, publicate în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene la 4 martie 2015 (JO 2015, C 76, p. 1), sunt relevante pentru soluționarea litigiului principal. Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00 are următorul cuprins: „Brâuri și brâuri‑chilot Printre altele, această subpoziție cuprinde brâurile‑chilot, inclusiv tricotate sau croșetate, care au croiala unui chilot cu sau fără picior sau a unui chilot înalt, cu sau fără picior. Ele trebuie să prezinte următoarele caracteristici: (a) să strângă talia și coapsele și să aibă părțile laterale de peste 8 centimetri (măsurate de la picior până la marginea superioară); (b) să aibă elasticitate verticală, care să fie limitată în sens orizontal. Este admisă prezența întăriturilor sau a unei căptușeli la nivelul burții, inclusiv din dantelă, panglici, pasmanterie sau similare, cu condiția păstrării elasticității verticale; (c) să fie compuse din următoarele materialele textile: – amestec de bumbac cu fire din elastomeri într‑o proporție de cel puțin 15 % sau – amestec de fibre sintetice sau artificiale cu fire din elastomeri într‑o proporție de cel puțin 10 % sau – amestec de bumbac (nu mai mult de 50 %) cu fibre sintetice sau artificiale (într‑o proporție importantă) și cu fire din elastomeri (într‑o proporție de cel puțin 10 %).”

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea consiliului respectiv, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și a fost instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO 1987, L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

În temeiul articolului 6 alineatul (1) din această convenție, în cadrul Consiliului de Cooperare Vamală a fost instituit un comitet denumit „Comitetul Sistemului armonizat”, format din reprezentanți ai fiecărei părți contractante. Funcția sa constă printre altele în a propune modificări la convenția menționată și în a redacta note explicative (denumite în continuare „Notele explicative ale SA”), avize de clasificare și alte avize pentru interpretarea SA.

Potrivit Notelor explicative ale SA privind poziția 6212, această poziție se referă la articole destinate să susțină anumite părți ale corpului sau diferite obiecte de îmbrăcăminte, precum și la părțile lor, iar aceste articole pot fi fabricate din țesături de orice tip, elastice sau neelastice, inclusiv tricotate sau croșetate.

Lutz a solicitat, în luna octombrie a anului 2013, o informație tarifară obligatorie în legătură cu un chilot modelator și, în cadrul cererii sale, a propus clasificarea acestui chilot la subpoziția 6212 90 00 din NC.

Autoritățile vamale germane au furnizat o informație tarifară obligatorie în temeiul căreia chilotul menționat trebuia să fie clasificat la subpoziția 6108 22 00 din NC.

Întrucât a considerat că această clasificare era eronată, Lutz a depus, fără succes, o contestație, apoi a formulat o acțiune în fața Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Fiscal din Hamburg, Germania).

Această instanță arată că articolul în cauză este un chilot modelator conceput ca un slip cu talie joasă, din textil tricotat, elastic atât în sens vertical, cât și în sens orizontal. Ea precizează că, dacă se întinde manual, acest slip este mai puțin extensibil în sens orizontal decât în sens vertical și că stabilirea măsurii în care este mai puțin extensibil în sens orizontal poate face obiectul unor aprecieri diferite, în funcție de percepțiile individuale. Instanța de trimitere arată că acest articol nu cuprinde elemente neelastice specifice încorporate în sens orizontal.

Potrivit instanței menționate, normele care prezintă importanță pentru soluționarea litigiului principal sunt subpozițiile 6108 22 00 și 6212 20 00 din NC, precum și notele explicative ale acesteia din urmă, referitoare la subpozițiile menționate.

Ea consideră că, dacă articolul în cauză ar constitui un corset‑chilot, în sensul subpoziției 6212 20 00 (corsete și corsete‑chilot), el ar trebui să fie clasificat la poziția 6212, care, în raport cu poziția 6108, este poziția cea mai specifică.

Instanța de trimitere precizează că dacă, în schimb, acest articol nu ar constitui un corset‑chilot, în sensul subpoziției 6212 20 00, el ar trebui să fie clasificat la poziția 6108 și, în interiorul acesteia, la subpoziția 6108 22 00 (slipuri și chiloți din fibre sintetice sau artificiale).

Această instanță adaugă că Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00 definește într‑un mod mai precis „brâul‑chilot”, în sensul acestei subpoziții, și că este cert că articolul în cauză prezintă caracteristicile care sunt descrise la al doilea paragraf literele (a) și (c) din această notă explicativă.

În aceste condiții, potrivit instanței de trimitere, aspectul determinant în speță este dacă, în afara acestor caracteristici, articolul menționat prezintă și caracteristica descrisă la al doilea paragraf litera (b) prima teză din nota explicativă menționată, cu alte cuvinte, să aibă elasticitate verticală, care să fie limitată în sens orizontal.

Ea consideră însă că termenii care figurează în al doilea paragraf litera (b) prima teză din aceeași notă explicativă, și anume „să aibă elasticitate verticală, care să fie limitată în sens orizontal”, nu sunt suficient de clari și de preciși.

Astfel, prin intermediul întrebărilor formulate, instanța menționată solicită Curții să interpreteze al doilea paragraf litera (b) prima teză din Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00.

În primul rând, instanța de trimitere, care pleacă de la premisa că corsetele‑chilot trebuie să aibă întotdeauna elasticitate orizontală, ridică printre altele problema comparației care trebuie făcută între această elasticitate și elasticitatea verticală. Ea precizează în această privință că elasticitatea orizontală ar trebui să fie semnificativ mai redusă decât elasticitatea verticală, din moment ce o elasticitate orizontală care ar fi mai redusă decât elasticitatea verticală doar într‑o proporție minimă nu ar îndeplini cerințele stabilite de nota explicativă menționată.

În al doilea rând, potrivit acestei instanțe, caracteristica de a fi „limitată” ar putea să vizeze și o limitare absolută a elasticității orizontale, în sensul că elasticitatea orizontală a corsetului‑chilot ar avea, prin intermediul unor elemente de strângere suplimentare, o limită fixă, care ar bloca elasticitatea orizontală într‑un punct determinat al întinderii sale. În această privință, al doilea paragraf litera (b) a doua teză din Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00 ar putea să sugereze că este vizat acest tip de limitare a elasticității.

Potrivit instanței menționate, se ridică de asemenea problema stabilirii criteriilor obiective pe baza cărora ar trebui să se efectueze fie comparația dintre elasticitatea verticală și elasticitatea orizontală, respectiv, dacă există o limitare absolută a acestei din urmă elasticități, caracterizarea unei asemenea limitări. În ceea ce privește ipoteza care are în vedere o comparație între elasticitatea verticală și elasticitatea orizontală, ar fi posibilă o examinare pur senzorială prin întindere manuală a materialului sau o recurgere la proceduri tehnice de măsurare care să furnizeze date cu privire la extensibilitatea materialului utilizat.

În sfârșit, instanța de trimitere arată că, întrucât al doilea paragraf litera (b) prima teză din Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00 nu permite definirea caracteristicilor și a proprietăților corsetelor‑chilot în cauză care sunt relevante în vederea clasificării, ar trebui să se întemeieze, în ceea ce privește cerințele pe care trebuie să le respecte elasticitatea orizontală și având în vedere Nota explicativă a SA referitoare la poziția 6212, numai pe existența unei funcții demonstrabile de susținere a anumitor părți ale corpului.

În aceste condiții, Finanzgericht Hamburg (Tribunalul Financiar din Hamburg) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) a) Notele explicative ale [NC] în legătură cu subpoziția 6212 20 00 […] trebuie interpretate în sensul că, în cazul unui brâu‑chilot, elasticitatea este «limitată în sens orizontal» dacă elasticitatea orizontală este mai mică decât elasticitatea verticală? b) În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare litera a): Pe baza căror criterii obiective se va face această comparație între elasticitatea verticală și elasticitatea orizontală? 2) În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare litera a): a) Notele explicative ale [NC] în legătură cu subpoziția 6212 20 00 trebuie interpretate în sensul că, în cazul unui brâu‑chilot, elasticitatea este «limitată în sens orizontal» numai atunci când elasticitatea orizontală este semnificativ mai redusă decât elasticitatea verticală? b) În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare litera a): Pe baza căror criterii obiective se va face această comparație între elasticitatea verticală și elasticitatea orizontală și ce criteriu de evaluare trebuie luat în considerare în acest caz? 3) În cazul unui răspuns negativ la a doua întrebare litera a): a) Notele explicative ale [NC] în legătură cu subpoziția 6212 20 00 trebuie interpretate în sensul că limitarea elasticității orizontale a brâurilor‑chilot nu se definește printr‑o comparație între elasticitatea verticală și elasticitatea orizontală, ci are în vedere o limitare absolută a elasticității orizontale? b) În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare litera a): Pe baza căror criterii obiective se va verifica dacă elasticitatea unui brâu‑chilot în sens orizontal este limitată în sensul menționat în întrebarea 3) litera a)?”

Prin intermediul întrebărilor formulate, instanța de trimitere solicită în esență să se stabilească în ce măsură un chilot trebuie să fie elastic în sens orizontal pentru a se încadra la poziția 6212 20 00 din NC.

Cu titlu introductiv, trebuie amintit că, potrivit termenilor care figurează în al doilea paragraf litera (b) prima teză din Nota explicativă a NC referitoare la subpoziția 6212 20 00, chiloții trebuie „să aibă elasticitate verticală, care să fie limitată în sens orizontal” pentru a fi clasificați la subpoziția menționată.

Cu toate acestea, trebuie să se arate, în ceea ce privește Notele explicative ale NC, că, deși acestea aduc o contribuție importantă la interpretarea domeniului de aplicare a diferite poziții tarifare, ele nu au forță obligatorie (a se vedea în acest sens Hotărârea din 9 iunie 2016, MIS, C‑288/15, EU:C:2016:424, punctul 23 și jurisprudența citată).

Trebuie subliniat că reiese din secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea Nomenclaturii combinate”, din titlul I, denumit „Reguli generale”, din Partea I din NC, intitulată „Dispoziții preliminare”, că clasificarea mărfurilor este determinată în concordanță cu textul pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole, în timp ce modul de redactare a titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor trebuie să fie considerat ca având numai o valoare indicativă (a se vedea în acest sens Hotărârea Curții din 8 decembrie 2016, Lemnis Lighting, С‑600/15, EU:C:2016:937, punctul 35).

În interesul securității juridice și pentru a facilita controalele, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie, prin urmare, să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și al notelor de secțiuni sau de capitole (Hotărârea din 8 decembrie 2016, Lemnis Lighting, C‑600/15, EU:C:2016:937, punctul 36, și Hotărârea din 16 februarie 2017, Aramex Nederland, C‑145/16, EU:C:2017:130, punctul 22).

Trebuie amintit că Consiliul Uniunii Europene a conferit Comisiei, care acționează în cooperare cu experții vamali din statele membre, o largă putere de apreciere pentru a preciza conținutul pozițiilor tarifare care sunt avute în vedere la clasificarea anumitor mărfuri. Totuși, prerogativa Comisiei de a adopta măsuri prevăzute la articolul 9 alineatul (1) literele (a), (b), (d) și (e) din Regulamentul nr. 2658/87, precum stabilirea de note suplimentare, nu îi permite să modifice conținutul pozițiilor tarifare care au fost stabilite pe baza SA, instituit prin Convenția internațională privind SA și al cărei domeniu de aplicare Uniunea Europeană, în temeiul articolului 3 din aceasta din urmă, s‑a angajat să nu îl modifice (Hotărârea din 12 februarie 2015, Raytek și Fluke Europe, C‑134/13, EU:C:2015:82, punctul 29, precum și jurisprudența citată).

Din modul de redactare a poziției 6212 din NC reiese că această poziție cuprinde „sutiene, brâuri, corsete, bretele, jartiere și articole similare și părțile lor, chiar tricotate sau croșetate”. În plus, subpoziția 6212 20 00 din NC vizează în mod specific, în cadrul poziției 6212 din aceasta din urmă, „corsete și corsete‑chilot”.

În ceea ce privește Notele explicative ale SA, este necesar să se arate că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, acestea reprezintă instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (Hotărârea din 17 martie 2016, Sonos Europe, C‑84/15, EU:C:2016:184, punctul 33 și jurisprudența citată).

Trebuie amintit că, potrivit Notelor explicative ale SA privind poziția 6212, aceasta din urmă se referă la articole destinate să susțină anumite părți ale corpului sau diferite obiecte de îmbrăcăminte, precum și la părțile lor, iar aceste articole pot fi fabricate din țesături de orice tip, elastice sau neelastice, inclusiv tricotate sau croșetate.

Reiese din termenii generici „brâu”, „brâu‑chilot” și „corset”, susținuți de referirile care figurează în anexă la observațiile scrise prezentate Curții de Comisie, că articolele care corespund acestor termeni produc un efect de susținere și de modelare a corpului uman, care este obținut prin exercitarea asupra acestuia din urmă a unei acțiuni de strângere.

Or, un asemenea efect nu este posibil decât în măsura în care elasticitatea orizontală a acestor articole este foarte redusă.

Comisia susține că o asemenea elasticitate orizontală trebuie să prezinte o limită absolută, ceea ce impune să se utilizeze materiale neelastice sau să se introducă special în brâurile‑chilot elemente compuse din asemenea materiale.

Deși trebuie să se admită necesitatea unei limitări puternice a elasticității orizontale, nu reiese că este imperativ ca corsetele‑chilot să cuprindă materiale sau elemente neelastice.

Astfel, pare posibil din punct de vedere tehnic ca, în corsetele și în corsetele‑chilot tubulare tricotate, să se integreze la tricotare zone cu efect de subțiere.

De asemenea, trebuie luată în considerare destinația produsului în discuție în litigiul principal, având în vedere că această destinație poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea din 26 aprilie 2017, Stryker EMEA Supply Chain Services, C‑51/16, EU:C:2017:298, punctul 40 și jurisprudența citată).

Având în vedere destinația produsului în discuție în litigiul principal, calificat drept „chilot modelator” de instanța de trimitere și drept „seamless shapewear” de Biroul Vamal Principal din Hanovra, reiese că, prin acțiunea sa, acesta urmărește producerea unui efect de susținere și de modelare a corpului uman. Acest produs ar avea, așadar, sub rezerva unei verificări efectuate de instanța de trimitere, caracteristica esențială a unei elasticități semnificativ reduse în sens orizontal, în vederea susținerii corpului uman pentru a crea un efect obiectiv de subțiere a siluetei.

În această privință, Lutz susține în esență că, contrar corsetelor și brâurilor clasice, în care efectele de susținere și de modelare a corpului uman se realizează în general prin intermediul unei părți ventrale cusute rigide și al unor părți laterale elastice, ceea ce presupune o asamblare a diferite părți prin intermediul unei mașini de cusut, noul sistem de centuri de susținere tricotat cu ochiuri circulare prezent în aceste lenjerii de corp, care constituie o inovație tehnică brevetată, integrează automat în acestea zonele de control cu efect de subțiere, astfel încât li se încorporează un efect gradual de corset.

Trebuie astfel să se constate că corsetul sau corsetul‑chilot în discuție se poate distinge de lenjeriile de corp obișnuite printr‑o elasticitate orizontală foarte redusă, în vederea susținerii corpului uman și a asigurării unei siluete mai subțiri.

Pe de altă parte, Notele explicative ale NC, amintite la punctele 13 și 34 din prezenta hotărâre, nu intenționează să condiționeze clasificarea unui corset sau a unui corset‑chilot la subpoziția 6212 20 00 din NC de o lipsă absolută a elasticității în sens orizontal.

Prin urmare, din caracteristicile și din proprietățile obiective ale chilotului în discuție în litigiul principal rezultă că acesta este susceptibil să se încadreze la subpoziția 6212 20 00 din NC.

Instanței de trimitere îi va reveni sarcina să verifice caracteristicile fizice ale produsului în discuție în litigiul principal, precum și susținerile părților din litigiul principal referitoare la acestea.

Având în vedere ansamblul considerațiilor care precedă, este necesar să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că un chilot caracterizat printr‑o elasticitate redusă în sens orizontal, care nu cuprinde însă elemente neelastice încorporate în acest sens, este susceptibil să fie clasificat la subpoziția 6212 20 00 din NC dacă o examinare demonstrează că acesta are o elasticitate orizontală foarte redusă, în vederea susținerii corpului uman pentru a crea un efect de subțiere a siluetei.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a noua)

19 octombrie 2017 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

Nomenclatura combinată

Notele explicative ale Nomenclaturii combinate

Notele explicative ale Sistemului armonizat

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la cheltuielile de judecată