Concluziile avocatului general P. Mengozzi prezentate la 28 septembrie 2017.#Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) împotriva European Dynamics Belgium SA ș.a.#Recurs – Contracte de achiziții publice de servicii – Prestare de servicii externe referitoare la gestionarea de programe și de proiecte, precum și de consultanță tehnică în domeniul tehnologiilor informației – Procedură în cascadă – Articolul 21 din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene – Articolul 76 și articolul 84 alineatul (1) din Regulamentul de procedură al Tribunalului – Interdicție de a statua ultra petita – Ponderarea subcriteriilor în cadrul criteriilor de atribuire – Erori vădite de apreciere – Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 – Articolul 100 alineatul (2) – Decizie de respingere a ofertei – Nemotivare – Pierdere a unei șanse – Răspunderea extracontractuală a Uniunii Europene – Cerere de despăgubire.#Cauza C-376/16 P.

Prin recursul formulat, Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 27 aprilie 2016, European Dynamics Luxembourg și alții/EUIPO ( 2 ), prin care Tribunalul, admițând acțiunea formulată de European Dynamics Luxembourg SA, de European Dynamics Belgium SA și de Evropaïki Dynamiki – Proigmena Systimata Tilepikoinonion Pliroforikis kai Tilematikis AE (denumite în continuare împreună „European Dynamics și alții”), pe de o parte, a anulat decizia EUIPO de respingere a ofertei prezentate de European Dynamics Luxembourg în cadrul unei proceduri de cerere de ofertă publicate de EUIPO și, pe de altă parte, a obligat EUIPO să repare prejudiciul suferit de European Dynamics Luxembourg din cauza pierderii unei șanse de a‑i fi atribuit contractul.

Prezenta cauză oferă Curții posibilitatea de a clarifica într‑o etapă ulterioară, în lumina jurisprudenței sale anterioare, cerințele pe care trebuie să le respecte autoritățile contractante în ceea ce privește motivarea deciziilor prin care resping ofertele prezentate în cadrul procedurilor de cerere de ofertă.

La momentul faptelor relevante din prezenta cauză, atribuirea contractelor de achiziții publice de servicii de către EUIPO era guvernată de dispozițiile prevăzute în partea I din titlul V din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene ( 3 ), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE, Euratom) nr. 1995/2006 al Consiliului din 13 decembrie 2006 ( 4 ) (denumit în continuare „Regulamentul financiar”), precum și de cele prevăzute în partea I din titlul V din Regulamentul (CE, Euratom) nr. 2342/2002 al Comisiei din 23 decembrie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 1605/2002 ( 5 ).

Potrivit articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar: „Autoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror candidaturi sau oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie și comunică tuturor ofertanților ale căror oferte sunt admisibile și care au depus o cerere scrisă caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului căruia îi este atribuit contractul. Cu toate acestea, se impune a nu divulga anumite detalii în cazul în care dezvăluirea acestora ar împiedica aplicarea legii, ar fi contrară interesului public sau ar dăuna intereselor legitime de afaceri ale întreprinderilor publice sau private sau ar putea denatura concurența loială între întreprinderi.”

Potrivit articolului 149 alineatul (2) din Regulamentul nr. 2342/2002, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 478/2007: „Autoritatea contractantă comunică, în termen de maximum cincisprezece zile calendaristice de la primirea unei solicitări scrise, informațiile prevăzute la articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar.”

Istoricul cauzei a fost prezentat în detaliu la punctele 1-20 din hotărârea atacată, la care facem trimitere. În contextul prezentei proceduri, ne limităm să reamintim că, în 2011, EUIPO a publicat o cerere de ofertă pentru atribuirea unui contract care viza furnizarea anumitor servicii informatice.

Potrivit anunțului de participare, acest contract, care trebuia atribuit ofertei celei mai avantajoase din punct de vedere economic, privea atribuirea unor contracte‑cadru cu o durată maximă de șapte ani cu trei furnizori de servicii informatice diferiți. Contractele‑cadru trebuiau încheiate separat și potrivit procedurii denumite „în cascadă”, acest mecanism însemnând că, dacă ofertantul clasat primul nu era în măsură să furnizeze serviciile impuse, EUIPO se va adresa ofertantului clasat pe locul al doilea și așa mai departe.

Prin scrisoarea din 11 august 2011, EUIPO a informat European Dynamics și alții în legătură cu rezultatul procedurii de cerere de ofertă și le‑a indicat că nu a reținut oferta lor (denumită în continuare „decizia de respingere a ofertei”). Această scrisoare conținea și un tabel comparativ care expunea numărul de puncte atribuit ofertei propuse de European Dynamics și alții și pe cel atribuit celor trei ofertanți care obținuseră scorul cel mai ridicat.

Prin scrisoarea din 26 august 2011, EUIPO a transmis societății European Dynamics și alții un extras din raportul de evaluare care conține evaluarea calitativă a ofertei lor potrivit unui număr de trei criterii, respectiv calitatea serviciilor de întreținere a software‑ului, proiectul comercial și calitatea serviciilor pentru clienți, și le‑a comunicat numele ofertanților câștigători ocupanți ai primelor trei locuri, precum și două tabele, și anume, pe de o parte, un „tabel de evaluare comparativă a ofertelor tehnice”, care prezenta scorurile pe care ofertanții câștigători menționați și European Dynamics și alții le obținuseră pentru ofertele lor tehnice și indica numărul de puncte obținute pentru fiecare dintre cele trei criterii calitative menționate anterior, și, pe de altă parte, un „tabel de evaluare comparativă a ofertelor în ceea ce privește caracterul lor avantajos din punct de vedere economic”, care indica, pentru cei trei ofertanți câștigători și pentru European Dynamics și alții, numărul de puncte obținute pentru criteriile calitative și pentru evaluarea financiară, precum și numărul total de puncte obținute ( 6 ).

În scrisoarea din 15 septembrie 2011 adresată societății European Dynamics și alții, referindu‑se la motivarea care figurează în scrisorile menționate la cele două puncte anterioare, pe care o aprecia ca fiind suficientă, EUIPO a furnizat totuși detalii suplimentare cu privire la criteriile financiare și a transmis un tabel comparativ suplimentar. Acest tabel indica, pentru cei trei ofertanți câștigători și pentru European Dynamics și alții, numărul de puncte obținute de fiecare dintre ei pentru cele două criterii utilizate pentru evaluarea financiară, precum și numărul total de puncte financiare și acest număr după ponderare ( 7 ).

La 21 octombrie 2011, European Dynamics și alții au introdus o acțiune în fața Tribunalului prin care au solicitat, pe de o parte, anularea deciziei de respingere a ofertei lor și a tuturor celorlalte decizii conexe ale EUIPO și, pe de altă parte, obligarea EUIPO la repararea în limita a 6750000 de euro a prejudiciului suferit de reclamante din cauza pierderii unei șanse. În susținerea acțiunii lor, European Dynamics și alții au invocat trei motive ( 8 ), primul întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, al doilea întemeiat pe mai multe erori vădite de apreciere, iar al treilea pe încălcarea principiului egalității de tratament.

În hotărârea atacată, Tribunalul a examinat mai întâi cel de al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea principiului egalității de tratament. După ce a respins primele două aspecte ale acestui motiv, Tribunalul a admis cel de al treilea aspect. Tribunalul a considerat că EUIPO nu și‑a îndeplinit în mod vădit obligația de diligență în investigarea, în raport cu unul dintre ofertanți, a existenței cauzei de excludere ( 9 ).

În continuare, Tribunalul a examinat al doilea motiv, întemeiat pe mai multe erori vădite de apreciere. Tribunalul a admis, în parte, și a respins, în parte, acest motiv. Tribunalul a subliniat în această privință că, întrucât constatase, în acest context, existența unor erori vădite de apreciere sau a unor motivări insuficiente care viciau legalitatea evaluării ofertei propuse de European Dynamics și alții, aceste ilegalități justificau în sine anularea deciziei de respingere a ofertei.

În continuare, în ceea ce privește primul motiv, Tribunalul a considerat că decizia de respingere a ofertei era afectată de mai multe vicii de motivare în raport cu articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE și că trebuia să fie anulată și pentru acest motiv.

În sfârșit, Tribunalul a admis cererea de despăgubire a European Dynamics și alții în măsura în care aceasta urmărea repararea pierderii unei șanse. În ceea ce privește cuantumul despăgubirii, Tribunalul a invitat totuși părțile, sub rezerva unei decizii ulterioare din partea sa, să ajungă la un acord în privința acestui cuantum și să îi transmită, în termen de trei luni de la data pronunțării hotărârii, cuantumul care urmează a fi plătit, stabilit de comun acord, sau, în lipsa unui acord, să depună, în același termen, concluziile lor privind cuantumul despăgubirilor.

Prin recursul formulat, EUIPO solicită Curții: – cu titlu principal, anularea hotărârii atacate în totalitate, respingerea cererii de anulare a deciziei de respingere a ofertei, precum și a cererii de despăgubire prezentate de European Dynamics și alții; – cu titlu subsidiar, anularea hotărârii atacate în totalitate și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului; – cu titlu încă mai subsidiar, anularea hotărârii atacate în măsura în care prin aceasta se dispune obligarea EUIPO să repare prejudiciul suferit de European Dynamics și alții din cauza pierderii unei șanse de a‑i fi atribuit contractul‑cadru și trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului și – obligarea European Dynamics și alții la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii desfășurate în fața celor două instanțe.

European Dynamics și alții solicită Curții: – respingerea recursului ca nefondat și – obligarea EUIPO să suporte în totalitate cheltuielile de judecată aferente procedurii.

În susținerea recursului, EUIPO invocă patru motive. Prin intermediul primului motiv, EUIPO susține că Tribunalul a statuat ultra petita sau a săvârșit o eroare de drept în interpretarea și în aplicarea principiului egalității de șanse și al diligenței și, în orice caz, a denaturat faptele. Prin intermediul celui de al doilea motiv, EUIPO susține că Tribunalul a săvârșit erori de drept în interpretarea și în aplicarea criteriului privind erorile vădite de apreciere. Prin intermediul celui de al treilea motiv, EUIPO susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept în aplicarea articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE. Prin intermediul celui de al patrulea motiv, EUIPO susține că hotărârea atacată este viciată de erori de drept și de o nemotivare în ceea ce privește acordarea de despăgubiri din cauza pierderii unei șanse.

În conformitate cu solicitarea Curții, prezentele concluzii se vor limita la analiza celui de al treilea motiv de recurs al EUIPO, întemeiat pe încălcarea articolului 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE. Astfel, acest motiv se referă la o chestiune de drept de o importanță semnificativă, și anume la aceea a întinderii obligației ce revine autorității contractante de a motiva decizia de respingere a unei oferte în special în ceea ce privește corelația dintre aprecierile negative specifice enunțate în raportul de evaluare, pe de o parte, și deducerile de puncte nete operate de autoritatea contractantă, pe de altă parte.

În cadrul celui de al treilea motiv, EUIPO contestă analiza efectuată de Tribunal la punctele 238-259 din hotărârea atacată, precum și concluzia acestuia potrivit căreia decizia de respingere a ofertei era afectată de mai multe vicii de motivare în raport cu articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE.

În ceea ce privește motivul invocat de European Dynamics și alții întemeiat pe încălcarea obligației de motivare, în hotărârea atacată, Tribunalul a amintit mai întâi că, potrivit jurisprudenței privind obligația de motivare în cazul procedurilor de cerere de ofertă, autoritatea contractantă dispune, în principiu, de o largă putere de apreciere cu privire la alegerea criteriilor de atribuire ierarhizate și a punctelor care trebuie să fie atribuite diferitor criterii și subcriterii și nu are obligația de a furniza ofertantului respins un rezumat detaliat al modului în care fiecare detaliu al ofertei sale a fost luat în considerare pentru evaluarea acesteia ( 10 ).

Cu toate acestea, Tribunalul a subliniat că din jurisprudență rezultă de asemenea că, în cazul în care autoritatea contractantă a făcut o asemenea alegere, instanța Uniunii trebuie să poată verifica, în temeiul caietului de sarcini și al motivării deciziei de atribuire, ponderile respective ale diferitor criterii și subcriterii de atribuire tehnice în evaluare, cu alte cuvinte în calculul scorului total, precum și numărul minim și maxim de puncte pentru fiecare dintre aceste criterii sau subcriterii ( 11 ).

Tribunalul a considerat că, pe de altă parte, atunci când autoritatea contractantă anexează evaluări specifice privind modul în care oferta în cauză îndeplinește sau nu îndeplinește aceste criterii și subcriterii diferite, care sunt vădit relevante pentru notarea globală a ofertei menționate, obligația de motivare include în mod necesar cerința de a explica modul în care, în particular, evaluările negative au determinat deducerea punctelor ( 12 ).

În continuare, Tribunalul a considerat că respectarea unei astfel de cerințe era cu atât mai necesară într‑o situație precum cea în speță, în care eventuala deducere a punctelor nete pentru anumite subcriterii are drept consecință automată, în temeiul formulei de calcul aplicate de autoritatea contractantă, faptul de a face să crească numărul de puncte brute care trebuie atribuite ofertelor prezentate de ofertanții câștigători pentru calitatea lor tehnică. Prin urmare, într‑o asemenea situație, European Dynamics și alții aveau interesul de a cunoaște modul în care au fost deduse punctele pentru fiecare dintre subcriteriile în privința cărora raportul de evaluare conținea o apreciere negativă, pentru a fi în măsură să susțină că, având în vedere caracterul vădit eronat al aprecierii menționate, această deducere – care implica o majorare corespunzătoare a punctelor în favoarea celorlalți ofertanți – nu era justificată ( 13 ).

În continuare, Tribunalul a constatat, pe de o parte, că, în scopul evaluării ofertelor în raport cu cele trei criterii calitative, comitetul de evaluare a aplicat o formulă matematică sau, cel puțin, a atribuit fracțiuni de puncte pentru subcriterii sau pentru subpuncte și, pe de altă parte, că EUIPO nu a adus la cunoștința European Dynamics și alții modul de calcul și defalcarea detaliată a punctelor atribuite în funcție de subcriterii sau subpuncte. Astfel, potrivit EUIPO, European Dynamics și alții nu aveau dreptul de a cunoaște aceste lucruri, iar comunicarea notei globale definitive pentru fiecare dintre cele trei criterii tehnice sau calitative ar fi fost suficientă ( 14 ).

În aceste condiții, Tribunalul a constatat că, atât pentru European Dynamics și alții, cât și pentru Tribunal, era imposibil de înțeles calculul sau defalcarea precisă a punctelor deduse pentru fiecare subcriteriu sau chiar pentru fiecare dintre subpuncte și că, astfel, nu era posibil nici să se verifice dacă și în ce măsură aceste deduceri corespundeau efectiv aprecierilor negative exprimate în raportul de evaluare și, prin urmare, dacă acestea erau sau nu erau justificate sau, cel puțin, suficient de plauzibile ( 15 ).

Pe această bază, Tribunalul a concluzionat că decizia de respingere a ofertei era insuficient motivată în ceea ce privește corelația dintre aprecierile negative specifice enunțate în raportul de evaluare, pe de o parte, și deducerile de puncte nete operate de autoritatea contractantă, pe de altă parte ( 16 ).

EUIPO susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a constatat că, prin faptul că nu a demonstrat care dintre comentariile negative au condus la deducerea punctelor pentru fiecare subcriteriu sau subpunct specific, EUIPO nu a furnizat o motivare suficientă. În opinia EUIPO, nici articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar, nici jurisprudența Curții nu ar impune o astfel de cerință.

Pe de o parte, articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar nu ar prevedea nicio obligație legală de a furniza o prezentare detaliată a tuturor criticilor care au fost luate în considerare în evaluarea ofertei unui ofertant respins. A fortiori, aceeași dispoziție nu ar include nicio obligație de a atașa fiecărei critici o deducere de puncte și de a explica în mod clar numărul de puncte deduse efectiv pe baza acestei critici. Dispoziția menționată ar prevedea numai obligația de a notifica ofertantului respins motivele respingerii ofertei acestuia (ofertă care, în speță, nu prezenta cel mai bun raport calitate‑preț după aplicarea formulei de atribuire), caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute. În plus, în speță, având în vedere că European Dynamics și alții a primit cel mai bun punctaj tehnic pentru fiecare criteriu de atribuire, nu ar fi trebuit notificată nicio informație în legătură cu avantajele relative ale ofertei câștigătoare.

Pe de altă parte, jurisprudența Curții ar confirma că nu se poate pretinde ca o autoritate contractantă să furnizeze ofertantului respins o analiză minuțioasă a modului în care fiecare detaliu al ofertei sale a fost luat în considerare în cadrul evaluării. EUIPO se referă în mod specific la Hotărârea Curții din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia ( 17 ). Or, potrivit EUIPO, prin analogie, nu se poate pretinde ca o autoritate contractantă să precizeze, pentru fiecare comentariu specific, dacă acesta a condus la o deducere de puncte (și numărul de puncte deduse) sau la o adăugare de puncte (și numărul de puncte adăugate). În plus, solicitând autorității contractante să precizeze în mod clar corelația exactă dintre comentariile negative și scorurile atribuite fiecăruia dintre subpuncte și neținând seama de contextul mai larg al evaluării criteriului de atribuire în ansamblul său, Tribunalul s‑ar fi îndepărtat de jurisprudența consacrată a Curții și ar fi aplicat un criteriu mult mai strict în ceea ce privește obligația de motivare decât cel impus în conformitate cu articolul 100 alineatul (2) din regulamentul financiar.

European Dynamics și alții susțin abordarea adoptată de Tribunal. Ele apreciază că era necesar să se precizeze repartizarea punctelor evaluate. În speță, Tribunalul nu ar fi fost în măsură să își exercite controlul jurisdicțional fără a dispune de informații cu privire la punctele atribuite criteriilor calitative, subcriteriilor și subpunctelor specifice. Astfel, impunând prezentarea repartizării punctelor, Tribunalul nu ar fi aplicat în niciun caz un criteriu mai strict în raport cu dispozițiile Regulamentului financiar și cu învățămintele care decurg din jurisprudență.

Problema care se ridică în cadrul celui de al treilea motiv invocat de EUIPO în recursul formulat este în esență dacă Tribunalul a considerat în mod întemeiat că decizia de respingere a ofertei nu respecta cerințele de motivare care decurg din articolul 100 alineatul (2) din Regulamentul financiar și din articolul 296 al doilea paragraf TFUE, astfel cum au fost interpretate de jurisprudență, sau dacă Tribunalul a aplicat un criteriu prea strict în raport cu dispozițiile menționate și cu jurisprudența Curții în materie.

În hotărârea atacată, Tribunalul a considerat în esență că decizia de respingere a ofertei nu era suficient motivată, întrucât, pe baza motivării furnizate de EUIPO în diferitele sale scrisori adresate European Dynamics și alții, nici aceasta, nici Tribunalul însuși nu au fost în măsură să înțeleagă calculul sau defalcarea precisă a punctelor deduse pentru fiecare subcriteriu sau chiar pentru fiecare dintre subpuncte, în temeiul criteriilor de atribuire, astfel că nu a fost posibil să se înțeleagă corelația existentă între aprecierile negative privind mai multe dintre aceste subcriterii și deducerile de puncte nete și relative operate de EUIPO. În aceste condiții, Tribunalul a considerat că nu este în măsură să verifice dacă și în ce măsură aceste deduceri corespundeau aprecierilor menționate, nici să verifice legalitatea deducerilor și, în consecință, a scorului total.

În ceea ce privește obligația de motivare care revine autorităților contractante, trebuie amintit mai întâi că, potrivit articolului 100 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar, autoritatea contractantă notifică tuturor candidaților sau ofertanților ale căror candidaturi sau oferte au fost respinse motivele pe care s‑a întemeiat această decizie și comunică tuturor ofertanților ale căror oferte sunt admisibile și care au depus o cerere scrisă în acest sens caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, precum și numele ofertantului căruia îi este atribuit contractul.

Cu toate acestea, din jurisprudența constantă a Curții rezultă că nu se poate impune autorității contractante să transmită unui candidat a cărui ofertă nu a fost reținută, pe de o parte, în afară de motivele de respingere a ofertei, un rezumat minuțios al modalității în care fiecare detaliu din oferta sa a fost luat în considerare pentru evaluarea acesteia și, pe de altă parte, în cadrul comunicării, caracteristicile și avantajele relative ale ofertei reținute, o analiză comparativă minuțioasă a acesteia și a celei a ofertantului respins ( 18 ).

Autoritatea contractantă nu are nici obligația de a‑i furniza ofertantului respins, la cererea scrisă a acestuia, o copie completă a raportului de evaluare ( 19 ).

În plus, este necesar să se amintească faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante, motivarea impusă de articolul 296 al doilea paragraf TFUE trebuie apreciată în funcție de împrejurările cauzei, în special de conținutul actului și de natura motivelor invocate ( 20 ).

În speță, de la punctele 12-18 din hotărârea atacată, rezumate la punctele 8-10 din prezentele concluzii, reiese că EUIPO a furnizat motivarea deciziei de respingere a ofertei, contestată în fața Tribunalului, în trei scrisori: cea din 11 august 2011, cea din 26 august 2011 și cea din 15 septembrie 2011.

Este cert că în aceste scrisori EUIPO a transmis societății European Dynamics și alții un extras din raportul de evaluare care includea evaluarea calitativă a ofertei lor, numele celor trei ofertanți câștigători, precum și trei tabele care prezentau scorurile obținute de acești trei ofertanți câștigători și de European Dynamics și alții și, mai precis, un tabel de evaluare comparativă a ofertelor tehnice, un tabel de evaluare comparativă a ofertelor în ceea ce privește caracterul lor avantajos din punct de vedere economic și un tabel comparativ privind criteriile financiare. Aceste tabele ofereau European Dynamics și alții o imagine de ansamblu asupra punctelor atribuite ofertei lor și asupra celor ale ofertanților câștigători atât în ceea ce privește criteriile calitative, cât și în ceea ce privește criteriile financiare, precum și influența acestora asupra notei globale definitive.

Cu toate acestea, astfel cum rezultă din cuprinsul punctului 252 din hotărârea atacată, Tribunalul a constatat că comitetul de evaluare aplicase o formulă matematică sau a atribuit fracțiuni de puncte pentru subcriterii sau pentru subpuncte și că raportul de evaluare făcuse aprecieri negative specifice în această privință care au condus la deduceri specifice de puncte, fapt pe care EUIPO nu îl contestă.

Or, trebuie să se constate că EUIPO nu a comunicat numărul de puncte obținute, prin comparație, de European Dynamics și alții și de ofertanții câștigători, defalcate de fiecare dată pe subcriterii, nici nu a explicat metoda de calcul utilizată în mod concret de către comitetul de evaluare pentru a atribui o pondere specifică fiecăruia dintre aceste subcriterii în evaluarea globală.

În aceste condiții, nu era posibil ca European Dynamics și alții ori Tribunalul să înțeleagă ponderea respectivă pe care o au aceste subcriterii în evaluare, și anume în determinarea scorului total, sau să stabilească o corelație între comentariile specifice negative și deducerile de puncte, care au avut un impact asupra scorului total.

Or, deși este adevărat că, potrivit jurisprudenței, obligația de motivare trebuie să fie apreciată în funcție de împrejurările cauzei și că nu se poate impune ca motivarea să precizeze toate elementele de fapt și de drept relevante, având în vedere că problema dacă motivarea unui act respectă condițiile impuse de articolul 296 TFUE trebuie să fie apreciată nu numai prin prisma modului de redactare, ci și în raport cu contextul său, precum și cu ansamblul normelor juridice care reglementează materia respectivă, nu este mai puțin adevărat că motivarea prevăzută la articolul 296 TFUE trebuie să menționeze în mod clar și neechivoc raționamentul instituției care a emis actul, astfel încât să dea posibilitatea persoanelor interesate să ia cunoștință de justificările măsurii luate, iar instanței competente să își exercite controlul ( 21 ).

Rezultă că o decizie care nu permite unui ofertant să înțeleagă motivele respingerii ofertei sale și să identifice caracteristicile și avantajele relative ale ofertanților câștigători și care nu permite instanței Uniunii să verifice legalitatea aprecierii conținute în aceasta nu pot fi considerate ca respectând cerințele de motivare prevăzute la articolul 100 alineatul (2) primul paragraf din Regulamentul financiar coroborat cu articolul 296 al doilea paragraf TFUE.

În aceste condiții, considerăm că Tribunalul nu a săvârșit o eroare atunci când a considerat că decizia de respingere a ofertei nu era motivată suficient.

Această concluzie nu poate fi repusă în discuție prin diferitele argumente invocate de EUIPO.

Astfel, în primul rând, în ceea ce privește invocarea de către EUIPO a Hotărârii Curții din 4 octombrie 2012, Evropaïki Dynamiki/Comisia ( 22 ), este suficient să se arate că în această cauză, spre deosebire de situația din prezenta speță, pe de o parte, extrasele din rapoartele de evaluare comunicate de Comisia Europeană permiteau, prin comparație, deducerea numărului de puncte obținute de reclamanta în cauză și de ofertantul câștigător, defalcate de fiecare dată pe subcriterii, precum și ponderea fiecărui subcriteriu în evaluarea globală și, pe de altă parte, comentariile comitetului de evaluare comunicate explicau, pentru fiecare criteriu de atribuire, pe baza căror subcriterii Comisia a luat considerare oferta ofertantului câștigător sau pe cea a reclamantei în cauză ca fiind cea mai bună ( 23 ).

În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul întemeiat pe faptul că European Dynamics și alții, care au primit în speță cea mai bună notă tehnică pentru fiecare criteriu de atribuire, nu aveau niciun interes să primească informații privind avantajele relative ale ofertelor câștigătoare, este suficient să se arate că EUIPO nu contestă motivarea Tribunalului prezentată la punctul 253 din hotărârea atacată, potrivit căreia European Dynamics și alții aveau interesul de a cunoaște măsura în care aprecierile negative prezentate de autoritatea contractantă avuseseră ca rezultat deducerea de puncte nete din scorul lor ( 24 ).

În lumina tuturor acestor considerații, apreciem că al treilea motiv de recurs al EUIPO trebuie să fie respins.

Având în vedere considerațiile care precedă și fără a aduce atingere temeiniciei celorlalte motive de recurs, propunem Curții să respingă cel de al treilea motiv ca fiind nefondat. Cererile privind cheltuielile de judecată se soluționează odată cu fondul.

CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL

PAOLO MENGOZZI

prezentate la 28 septembrie 2017 ( 1 )