Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 12 martie 2019.#Republica Italiană împotriva Comisiei Europene.#FEGA – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Italia – Regim temporar de restructurare a industriei zahărului – Regulamentul (CE) nr. 320/2006 – Regulamentul (CE) nr. 968/2006 – Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 – Termen de 24 de luni – Noțiunea de „măsură multianuală”– Condiții de acordare a ajutorului de restructurare – Noțiunea de „instalație de producție” – Calificarea silozurilor – Noțiunea de „dezafectare integrală” – Anexa 2 la documentul VI/5330/97 – Dificultăți de interpretare a reglementării Uniunii – Cooperare loială – Încredere legitimă – Ne bis in idem – Prime de sacrificare – Acțiuni de informare și de promovare a produselor agricole – Plăți tardive – Dovada existenței unor condiții excepționale de gestionare – Egalitate de tratament – Eroare de traducere în una dintre versiunile lingvistice ale unui regulament al Uniunii – Imputabilitatea corecției financiare statului membru.#Cauza T-135/15.

Cauza T‑135/15

Republica Italiană

împotriva

Comisiei Europene

Hotărârea Tribunalului (Camera a patra) din 12 martie 2019

„FEGA – Cheltuieli excluse de la finanțare – Cheltuieli efectuate de Italia – Regim temporar de restructurare a industriei zahărului – Regulamentul (CE) nr. 320/2006 – Regulamentul (CE) nr. 968/2006 – Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 – Termen de 24 de luni – Noțiunea de «măsură multianuală» – Condiții de acordare a ajutorului de restructurare – Noțiunea de «instalație de producție» – Calificarea silozurilor – Noțiunea de «dezafectare integrală» – Anexa 2 la documentul VI/5330/97 – Dificultăți de interpretare a reglementării Uniunii – Cooperare loială – Încredere legitimă – Ne bis in idem – Prime de sacrificare – Acțiuni de informare și de promovare a produselor agricole – Plăți tardive – Dovada existenței unor condiții excepționale de gestionare – Egalitate de tratament – Eroare de traducere în una dintre versiunile lingvistice ale unui regulament al Uniunii – Imputabilitatea corecției financiare statului membru”

Agricultură – Finanțare de către FEGA – Închiderea conturilor – Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării Uniunii – Corecție financiară – Noțiunea de măsură multianuală – Dezafectare integrală sau parțială a instalațiilor de producție – Includere – Baza corecției financiare care include totalitatea ajutoarelor de restructurare a industriei zahărului care vizează finanțarea dezafectării integrale – Lipsa excluderii cheltuielilor efectuate cu mai mult de 24 de luni înaintea notificării autorităților naționale – Admisibilitate

[Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului, art. 31 alin. (4) lit. (a) și (b) și Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 3]

(a se vedea punctele 66-86)

Agricultură – Finanțare de către FEGA – Închiderea conturilor – Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării Uniunii – Necesitatea unei proceduri în contradictoriu prealabile

(Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului, art. 31 și Regulamentul nr. 885/2006 al Comisiei, art. 16)

(a se vedea punctele 90, 100, 102 și 114)

Agricultură – Finanțare de către FEGA – Închiderea conturilor – Elaborarea deciziilor – Comunicarea în scris de către Comisie a rezultatelor verificărilor adresată statelor membre – Conținut – Cerințe minime

[Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului, art. 31 alin. (4); Regulamentul nr. 885/2006 al Comisiei, art. 11]

(a se vedea punctele 92-98 și 115)

Acte ale instituțiilor – Motivare – Obligație – Conținut – Decizie privind închiderea conturilor în legătură cu cheltuieli finanțate de FEGA – Corecții financiare – Stat destinatar asociat îndeaproape la procesul de elaborare a deciziei – Încălcarea obligației de motivare – Lipsă

[art. 296 TFUE; Regulamentul nr. 1290/2005 al Consiliului, art. 31 alin. (4)]

(a se vedea punctele 107-109)

Agricultură – Organizarea comună a piețelor – Zahăr – Regim temporar de restructurare a industriei zahărului – Ajutoare pentru restructurare – Condiții de acordare – Dezafectarea instalațiilor de producție – Dezafectare integrală sau parțială – Noțiuni – Alegere care trebuie operată la data cererii de acordare a ajutorului – Obligația de a identifica la aceeași dată toate instalațiile de producție care trebuie dezafectate

(Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 3 și 4; Regulamentul nr. 968/2006 al Comisiei, art. 4 și 9)

(a se vedea punctele 133-145, 154 și 155)

State membre – Obligații – Obligația de cooperare loială cu instituțiile Uniunii – Reciprocitate

[art. 4 alin. (3) TUE]

(a se vedea punctele 197-199)

Procedură jurisdicțională – Intervenție – Motive diferite de cele ale părții principale susținute – Admisibilitate – Condiție – Legătură cu obiectul litigiului

[Statutul Curții de Justiție, art. 40 al cincilea paragraf și art. 53; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 145 alin. (2)]

(a se vedea punctele 204 și 205)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Protecția încrederii legitime – Condiții – Asigurări precise din partea administrației

(a se vedea punctele 208 și 305)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Principiul bunei administrări – Domeniu de aplicare

(Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 41)

(a se vedea punctele 217 și 218)

Agricultură – Finanțare de către FEGA – Închiderea conturilor – Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării Uniunii – Corecție financiară care corespunde diferenței dintre cuantumul ajutorului de restructurare pentru dezafectarea integrală și cel al ajutorului de restructurare pentru dezafectarea parțială – Cazuri‑limită – Aplicarea unei rate de corecție mai mici sau nule – Condiții de aplicare – Neaplicare automată în cazul întrunirii condițiilor – Marja de apreciere a Comisiei – Respectarea principiilor proporționalității și egalității de tratament

(Regulamentul nr. 1290/2005, art. 31)

(a se vedea punctele 238 și 240-252)

Acte ale instituțiilor – Norme de conduită administrativă de aplicabilitate generală – Act prin care se urmărește producerea de efecte externe – Domeniu de aplicare

(a se vedea punctul 239)

Agricultură – Finanțare de către FEGA – Închiderea conturilor – Refuzul de a acoperi cheltuielile care rezultă din neregularitățile de aplicare a reglementării Uniunii – Plata ajutoarelor de către autoritățile naționale după expirarea termenului aplicabil – Caracter nelegal al cheltuielilor – Nerambursare de către Comisie – Excepții – Aplicarea unei rate de reducere a plăților mai mici sau nule – Condiții – Existența unor condiții speciale de gestionare – Sarcina probei

[Regulamentul nr. 883/2006 al Comisiei, art. 9 alin. (3)]

(a se vedea punctele 258-261 și 291)

Dreptul Uniunii Europene – Principii – Egalitate de tratament – Noțiune – Sarcina probei

(a se vedea punctele 279-284)

Dreptul Uniunii Europene – Metode de interpretare – Texte plurilingve – Interpretare uniformă – Luarea în considerare a diferitor versiuni lingvistice

(a se vedea punctele 299, 300 și 302)

Rezumat

În Hotărârea Italia/Comisia (T‑135/15), pronunțată la 12 martie 2019, Tribunalul a respins acțiunea în anulare, formulată în temeiul articolului 263 TFUE, de Republica Italiană împotriva Deciziei de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei ( 1 ) prin care i s‑a aplicat o corecție financiară egală cu 25 % din cuantumul ajutoarelor de restructurare pentru dezafectarea integrală a siturilor de producție de zahăr, care fuseseră acordate producătorilor de zahăr italieni în cadrul regimului temporar de restructurare a industriei zahărului.

În primul rând, Tribunalul a examinat chestiunea dacă Comisia putea include în baza corecției financiare contestate toate cheltuielile angajate de Republica Italiană în cadrul regimului temporar de restructurare a industriei zahărului, conform articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul nr. 1290/2005 ( 2 ), sau dacă ar fi trebuit să excludă din această bază cheltuielile efectuate cu mai mult de 24 de luni înaintea notificării autorităților italiene a comunicării în sensul articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 885/2006 ( 3 ), conform articolului 31 alineatul (4) litera (a) din Regulamentul nr. 1290/2005 ( 4 ).

Tribunalul a amintit că acordarea ajutorului de restructurare era subordonată, pe de o parte, renunțării la cota de producție și, pe de altă parte, dezafectării integrale sau parțiale a instalațiilor de producție. În timp ce renunțarea la cota de producție era o măsură imediată, dezafectarea integrală sau parțială a instalațiilor de producție implica realizarea unui ansamblu de operațiuni complexe a căror executare efectivă se etala, în principiu, pe mai mulți ani. Tribunalul a considerat, așadar, că ajutoarele de restructurare a industriei zahărului vizau să finanțeze o măsură multianuală în sensul articolului 31 alineatul (4) litera (b) din Regulamentul nr. 1290/2005 și, prin urmare, că Comisia nu a săvârșit o eroare incluzând în baza corecției în litigiu totalitatea ajutoarelor de restructurare acordate întreprinderilor italiene.

În al doilea rând, Tribunalul a trebuit să se pronunțe asupra chestiunii momentului la care era necesar să se aprecieze dacă silozurile constituie instalații de producție care trebuie dezafectate în vederea acordării unui ajutor de restructurare pentru dezafectare integrală sau dacă acestea intră sub incidența uneia dintre excepțiile stabilite de Curte în Hotărârea din 14 noiembrie 2013, SFIR și alții (C‑187/12-C‑189/12, EU:C:2013:737).

Pentru Tribunal, calificarea silozurilor trebuia stabilită la data cererii de acordare a ajutorului, iar nu în urma operațiunilor de restructurare. Astfel, pentru a atinge obiectivul de reducere a capacității de producție de zahăr nerentabile din Uniune, urmărit de reglementarea în cauză, legiuitorul Uniunii a prevăzut două regimuri de restructurare diferite în funcție de tipul de dezafectare operat, și anume dezafectarea integrală sau dezafectarea parțială, care determină un cuantum al ajutorului de restructurare diferit. În caz de dezafectare integrală, pot fi în mod excepțional menținute toate celelalte instalații decât cele necesare producției de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină sau care sunt direct legate de fabricarea acestor produse, precum instalațiile de ambalare. În schimb, în caz de dezafectare parțială, pot fi menținute instalațiile care sunt necesare producției de zahăr, de izoglucoză sau de sirop de inulină sau care sunt direct legate de producția acestor produse, cu condiția ca ele să nu mai fie utilizate pentru fabricarea de produse care intră sub incidența OCP zahăr.

Or, primo, în cazul în care calificarea silozurilor ar fi fost apreciată la finalul procesului de restructurare, aceasta ar fi permis, deopotrivă în cazul unei dezafectări integrale și în cazul unei dezafectări parțiale, menținerea silozurilor care la data cererii de acordare a ajutorului constituiau instalații de producție. Prin urmare, menținerea unei părți a instalațiilor de producție nu ar mai fi fost caracteristică dezafectării parțiale, ci ar fi fost posibilă și în cazul dezafectării integrale, în condițiile în care, din cauza costurilor ridicate privind acest tip de dezafectare, operatorii obțineau un cuantum al ajutorului de restructurare cu 25 % superior celui acordat în caz de dezafectare parțială. Secundo, silozurile care, prin ipoteză, constituiau instalații de producție la data cererii de acordare a ajutorului nu ar fi fost menționate în planul de restructurare ca instalații de producție care trebuie dezafectate, cu încălcarea articolului 4 alineatul (3) litera (c) din Regulamentul nr. 320/2006 ( 5 ). Tertio, angajamentul de a dezafecta toate instalațiile de producție, care trebuie anexat cererii de acordare a ajutorului de restructurare pentru dezafectarea integrală, ar fi fost viciat întrucât acesta nu ar fi privit totalitatea instalațiilor de producție existente în ziua în care acest angajament a fost luat.

În al treilea rând, Tribunalul a examinat chestiunea dacă, ținând seama de dificultățile de interpretare a reglementării în cauză din perspectiva chestiunii menținerii silozurilor în caz de dezafectare integrală, Comisia ar fi trebuit să reducă cuantumul corecției financiare sau chiar să se abțină de la orice corecție, în conformitate cu orientările stabilite în documentul VI/5330/97 ( 6 ) și mai precis în al doilea paragraf, sub titlul „Cazuri‑limită”, din anexa 2 la documentul menționat (denumit în continuare „cazul‑limită”).

Pentru Tribunal, cazul‑limită este un factor de ponderare care nu dă în mod automat dreptul la aplicarea sa. Primo, aplicarea cazului‑limită este supusă condițiilor, pe de o parte, ca deficiența constatată de Comisie în cadrul procedurii de lichidare a conturilor să decurgă din dificultăți de interpretare a reglementării Uniunii Europene și, pe de altă parte, ca autoritățile naționale să fi făcut ceea ce este necesar pentru a remedia deficiența imediat ce aceasta a fost detectată de Comisie. Secundo, Comisia dispune de o putere de apreciere în vederea aplicării cazului‑limită și, prin urmare, nu este ținută să reducă sau să se abțină de la orice corecție financiară dacă aceasta conduce la o încălcare a principiilor generale de drept ale Uniunii, precum principiile proporționalității și egalității de tratament.

( 1 ) Decizia de punere în aplicare (UE) 2015/103 a Comisiei din 16 ianuarie 2015 de excludere de la finanțarea de către Uniunea Europeană a anumitor cheltuieli efectuate de statele membre în cadrul Fondului european de garantare agricolă (FEGA) și al Fondului european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) (JO 2015, L 16, p. 33).

( 2 ) Regulamentul (CE) nr. 1290/2005 al Consiliului din 21 iunie 2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO 2006, L 58, p. 42, Ediție specială, 14/vol. 1, p. 193).

( 3 ) Regulamentul (CE) nr. 885/2006 al Comisiei din 21 iunie 2006 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 în ceea ce privește autorizarea agențiilor de plăți și a altor entități precum și lichidarea conturilor FEGA și FEADR (JO 2006, L 171, p. 90, Ediție specială, 14/vol. 2, p. 37).

( 4 ) Articolul 31 alineatul (4) din Regulamentul nr. 1290/2005 prevede: „Finanțarea nu poate fi refuzată pentru: (a) cheltuielile precizate la articolul 3 alineatul (1) [din prezentul regulament] efectuate cu mai mult de 24 de luni înainte ca statul membru să fie notificat în scris de către Comisie cu privire la constatările inspecției; (b) cheltuielile pentru măsurile multianuale ce intră sub incidența articolului 3 alineatul (1) [din prezentul regulament] sau a programelor precizate la articolul 4 [din prezentul regulament], în cazul în care obligația finală a beneficiarului intervine cu mai mult de 24 de luni înainte ca statul membru să fie notificat în scris de către Comisie cu privire la constatările inspecției; […]”.

( 5 ) Regulamentul (CE) nr. 320/2006 al Consiliului din 20 februarie 2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune (JO 2006, L 58, p. 42, Ediție specială, 03/vol. 70, p. 118).

( 6 ) Documentul VI/5330/97 al Comisiei din 23 decembrie 1997 intitulat „Orientări privind calculul consecințelor financiare în cadrul pregătirii deciziei de lichidare a conturilor FEGA‑Garantare”.