Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 22 octombrie 2014.#Mineralquelle Zurzach AG împotriva Hauptzollamt Singen.#Cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht Baden‑Württemberg.#Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Clasificarea mărfurilor – Poziția tarifară 2202 10 00 – Ape, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate – Poziția tarifară 2202 9010 11 – Sucuri de fructe sau de legume diluate cu apă sau gazeificate.#Cauza C‑139/14.

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea subpoziției 2202 10 00 din Nomenclatura combinată care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 (JO L 286, p. 1, denumită în continuare „NC”), și interpretarea Tarifului integrat al Comunităților Europene instituit prin articolul 2 din Regulamentul nr. 2658/87 (denumit în continuare „TARIC”).

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Mineralquelle Zurzach AG (denumită în continuare „Mineralquelle Zurzach”), producătoare de băuturi cu sediul în Elveția, pe de o parte, și Hauptzollamt Singen [Biroul Vamal Principal din Singen (Germania)], pe de altă parte, în legătură cu recuperarea a posteriori a taxelor vamale referitoare la anumite importuri efectuate de Mineralquelle Zurzach în cursul anului 2006.

Potrivit articolului 1 din Regulamentul nr. 2658/87: „(1) Comisia [Europeană] instituie o [NC] care respectă, în același timp, atât cerințele Tarifului vamal comun, cât și statistica pentru comerț exterior a Comunității, precum și alte politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri. (2) [NC] cuprinde: (a) nomenclatura Sistemului armonizat [elaborat de Organizația Mondială a Vămilor (OMV) și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, adoptată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, denumit în continuare „SA”)]; (b) subdiviziunile comunitare ale acestei nomenclaturi, denumite «subpoziții NC» în cazul în care se specifică ratele corespunzătoare ale drepturilor; (c) dispozițiile preliminare, notele complementare ale secțiunilor sau ale capitolelor și notele de subsol referitoare la subpozițiile NC. (3) [NC] este inclusă în anexa I. […] […]”

Articolul 2 din acest regulament prevede: „Comisia instituie un [TARIC] care respectă cerințele Tarifului vamal comun, ale statisticii pentru comerț exterior, ale politicilor comerciale, agricole și ale altor politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri. Tariful se bazează pe [NC] și include: (a) măsurile cuprinse în prezentul regulament; (b) subdiviziunile comunitare suplimentare, denumite «subpoziții TARIC», care sunt necesare pentru punerea în aplicare a măsurilor comunitare specifice enumerate în anexa II; (c) orice alte informații necesare pentru punerea în aplicare sau gestionarea codurilor TARIC și a codurilor suplimentare definite la articolul 3 alineatele (2) și (3); (d) ratele drepturilor vamale și alte impuneri la import și export, inclusiv scutiri de taxe și drepturi preferențiale aplicabile la importul sau exportul unor mărfuri specifice; (e) măsurile enumerate în anexa II, aplicabile la importul și exportul unor mărfuri specifice.”

Potrivit articolului 3 alineatele (1) și (2) din regulamentul menționat: „(1) Fiecare subpoziție NC are un cod numeric compus din opt cifre: (a) primele șase cifre reprezintă codurile numerice corespunzătoare pozițiilor și subpozițiilor din nomenclatura [SA]; (b) cea de‑a șaptea și a opta cifră identifică subpozițiile NC. […] (2) Subpozițiile [TARIC] se identifică prin cea de‑a noua și cea de‑a zecea cifră, care, împreună cu numerele de cod menționate la alineatul (1), formează numerele de cod TARIC. […]”

Articolul 6 din același regulament prevede că TARIC este instituit, actualizat, gestionat și difuzat de Comisie.

Prima parte a NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În cuprinsul acestei părți, în titlul I, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede: „Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii: (1) Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor se consideră ca având numai o valoare orientativă, clasificarea considerându‑se legal determinată în cazul în care este în conformitate cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni sau de capitole și, în cazul în care nu sunt contrare termenilor utilizați în respectivele poziții și note, în conformitate cu următoarele reguli. […] (3) Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează. (a) Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un conținut mai general. […] […] (6) Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

Partea a doua a NC include secțiunea IV, consacrată pentru „Produse ale industriei alimentare; băuturi, lichide alcoolice și oțet; tutun și înlocuitori de tutun prelucrați”. Această secțiune cuprinde, printre altele, capitolul 22, intitulat „Băuturi, lichide alcoolice și oțet”.

Poziția 2202 din NC este subîmpărțită astfel:

Potrivit primei note complementare care figurează în capitolul 22 din NC: „Subpoziția 2202 10 00 cuprinde apele, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori ori aromatizate, cu condiția să fie direct consumabile ca băuturi, în starea în care se află.”

Notele explicative ale NC elaborate de Comisie, în versiunea aplicabilă la data faptelor din litigiul principal (JO 2006, C 50, p. 1), sunt redactate după cum urmează în ceea ce privește poziția 2202:

În 2006, în ceea ce privește subpoziția NC 2202 90 10, TARIC cuprindea următoarele poziții:

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de Comitetul SA.

Notele explicative ale SA referitoare la poziția 2202 sunt redactate după cum urmează: „A) Ape, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate. În acest grup se clasifică, printre altele: 1) Apele minerale (naturale sau artificiale) cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate. 2) Băuturi precum limonadă, cola, băuturi cu portocală sau cu lămâie, constând în apă potabilă obișnuită, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, aromatizate cu sucuri sau cu esențe de fructe sau cu extracte compuse și uneori cu adaos de acid tartric și de acid citric; adesea sunt gazeificate cu dioxid de carbon. În general, se prezintă în sticle sau în alte recipiente închise ermetic.”

În cursul anului 2006, Mineralquelle Zurzach a importat în Uniune o băutură denumită „Quelly Vita 10”. Era vorba despre o băutură așa‑numită „ACE” (și anume, care conține vitaminele A, C și E), compusă din apă, zahăr, suc concentrat de portocale, de lămâi, de struguri, de ananas, de mandarine, de nectarine, de fructul pasiunii, pulpă de caise, pulpă de guava, acidifiant precum acidul citric, un amestec de vitamine [vitamina C, vitamina B3, vitamina E, acid pantotenic, beta‑caroten (provitamina A), vitamina B6, vitamina B1, acid folic, biotină, vitamina B12], conservanți (E 242 și E 202), stabilizatori (E 440 și E 410), arome din preparate aromatizante, arome naturale și arome artificiale. Conținutul de suc de fructe al acestei băuturi era de 12 %, iar conținutul de vitamine la 100 de mililitri reprezenta 15 % din aportul zilnic global recomandat și 30 % din cel de vitamina A.

Mineralquelle Zurzach a declarat această băutură pentru introducerea pe piață ca fiind originară din Elveția și ca fiind încadrată la numărul de cod TARIC 2202 10 00 00, referitor la „Ape, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate”. Mărfurile de origine elvețiană clasificate la această poziție tarifară trebuiau să beneficieze de un regim preferențial la o rată egală cu zero.

Pe baza unei informații furnizate la 29 decembrie 2008 de Zolltechnische Prüfungs- und Lehranstalt München bei der Bundesfinanzdirektion Südost (Serviciul tehnic vamal de verificare și de formare din München de pe lângă Direcția Federală a Finanțelor Sud‑Est), Hauptzollamt Singen a efectuat un control vamal în urma căruia a considerat că băutura „Quelly Vita 10” se încadra la codul TARIC 2202 90 10 11, referitor la „Sucuri de fructe sau de legume diluate cu apă sau gazeificate”.

La 2 februarie 2009, Hauptzollamt Singen i‑a notificat Mineralquelle Zurzach o recuperare a posteriori, referitoare la importurile de această băutură desfășurate între 6 februarie și 28 februarie 2006, în valoare de 8964,91 euro, pe baza clasificării băuturii menționate la codul TARIC 2202 90 10 11. În urma unei proceduri de reclamație în care nu a avut câștig de cauză, Mineralquelle Zurzach a introdus o acțiune împotriva acestei decizii de recuperare la Finanzgericht Baden‑Württemberg.

Instanța de trimitere are îndoieli cu privire la faptul că o băutură precum „Quelly Vita 10” ar putea fi clasificată la altă poziție decât 2202 10 00 din NC.

Ea consideră că, dat fiind că respectiva băutură este compusă, în esență, din apă și din zahăr și că nu are decât un conținut de 12 % de suc de fructe adăugat, aceasta pare să indice că trebuie clasificată la subpoziția 2202 10 00 din NC referitoare la ape, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate, și alte băuturi nealcoolice. Potrivit acestei instanțe, notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 2202 10 00 din NC sunt de asemenea în acest sens.

Instanța de trimitere subliniază totuși că băutura menționată ar putea să se încadreze și la poziția tarifară 2202 90 10 11 din TARIC, referitoare la sucurile de fructe sau de legume diluate cu apă.

Această instanță consideră că rezultă din jurisprudența Curții că clasificarea tarifară trebuie să fie efectuată în raport cu caracteristicile și cu proprietățile obiective ale mărfurilor vizate. Astfel, Notele explicative ale SA și ale NC, deși nu au o natură obligatorie, ar fi totuși mijloace valabile de interpretare a pozițiilor tarifare.

Ea apreciază de asemenea că, în cazul în care băutura „Quelly Vita 10” nu s‑ar încadra la subpoziția 2202 10 00 din NC, s‑ar pune problema de a se stabili dacă trebuie clasificată la codul TARIC 2202 90 10 11 sau la codul TARIC 2202 90 10 19.

În aceste condiții, Finanzgericht Baden‑Württemberg a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) O băutură nealcoolică, care este compusă preponderent din apă, dar și din 12 % sucuri de fructe și care conține, pe lângă zahăr, un amestec de vitamine care depășește în mod semnificativ conținutul de vitamine al sucurilor de fructe naturale, trebuie clasificată la subpoziția 2202 10 00 din [NC]? În cazul unui răspuns negativ la prima întrebare: 2) O astfel de băutură, și anume un suc de fructe diluat cu apă, reprezintă o marfă care corespunde numărului de cod TARIC 2202 90 10 11? În cazul unui răspuns negativ la primele două întrebări: 3) O astfel de marfă corespunde numărului de cod TARIC 2202 90 10 19?”

În temeiul articolului 99 din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când răspunsul la o întrebare formulată cu titlu preliminar poate fi în mod clar dedus din jurisprudență sau atunci când nu lasă loc niciunei îndoieli rezonabile, Curtea, la propunerea judecătorului raportor și după ascultarea avocatului general, poate oricând să decidă să se pronunțe prin ordonanță motivată.

În prezenta cauză se impune aplicarea acestei dispoziții.

Prin intermediul celor trei întrebări preliminare, care trebuie analizate împreună, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că o băutură precum cea în discuție în litigiul principal, compusă, printre altele, din apă, zahăr, suc concentrat de portocale, de lămâi, de struguri, de ananas, de mandarine, de nectarine, de fructul pasiunii, pulpă de caise, pulpă de guava, acidifiant, un amestec de vitamine, arome naturale și arome artificiale și care are un conținut de suc de fructe care se ridică la doar 12 %, trebuie să fie clasificată la subpoziția 2202 10 00 din această nomenclatură sau, în caz negativ, dacă TARIC trebuie interpretat în sensul că o astfel de marfă se încadrează fie la codul 2202 90 10 11, fie la codul 2202 90 10 19 din acest tarif.

În ceea ce privește problema dacă respectivele caracteristici ale mărfii importate de Mineralquelle Zurzach, astfel cum sunt descrise în decizia de trimitere, corespund ansamblului caracteristicilor subpoziției 2202 10 00 din NC, trebuie subliniat că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, mai degrabă decât în a efectua ea însăși această clasificare, iar aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua respectiva clasificare (a se vedea Hotărârea Proxxon, C‑500/04, EU:C:2006:111, punctul 23, precum și Hotărârea Digitalnet și alții, C‑320/11, C‑330/11, C‑382/11 și C‑383/11, EU:C:2012:745, punctul 61).

Totuși, pentru a oferi instanței de trimitere un răspuns util și pentru a‑i permite să efectueze clasificarea tarifară cu care este sesizată, Curtea poate, într‑un spirit de cooperare cu instanțele naționale și având în vedere datele expuse în decizia de trimitere, să îi furnizeze toate indicațiile pe care le consideră necesare (a se vedea în acest sens Hotărârea Lohmann și Medi Bayreuth, C‑260/00-C‑263/00, EU:C:2002:637, punctul 28, precum și Hotărârea Pärlitigu, C‑56/08, EU:C:2009:467, punctul 23).

Pentru a răspunde la întrebările adresate, trebuie subliniat, pe de o parte, că Regulile generale pentru interpretarea NC prevăd că clasificarea mărfurilor se determină potrivit textului pozițiilor și al notelor de secțiuni sau de capitole, enunțul titlurilor secțiunilor, ale capitolelor sau ale subcapitolelor fiind considerat că are numai o valoare indicativă (a se vedea Hotărârea Lukoyl Neftohim Burgas, C‑330/13, EU:C:2014:1757, punctul 33).

Pe de altă parte, trebuie arătat că rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum sunt definite în enunțul poziției din NC și al notelor de secțiune sau de capitol (a se vedea în acest sens, printre altele, Hotărârea Proxxon, EU:C:2006:111, punctul 21, Hotărârea Rakvere Lihakombinaat, C‑140/08, EU:C:2009:667, punctul 42, precum și Hotărârea Digitalnet și alții, EU:C:2012:745, punctul 27 și jurisprudența citată).

În ceea ce privește Notele explicative ale SA, este necesar să se adauge că, în pofida faptului că nu au forță obligatorie, ele reprezintă instrumente importante de asigurare a unei aplicări uniforme a Tarifului vamal comun și oferă, prin ele însele, elemente valabile pentru interpretarea acestuia (a se vedea în acest sens Hotărârea Kloosterboer Services, C‑173/08, EU:C:2009:382, punctul 25, și Hotărârea Agroferm, C‑568/11, EU:C:2013:407, punctul 28). Situația este aceeași în ceea ce privește Notele explicative ale NC (a se vedea în acest sens Hotărârea Develop Dr. Eisbein, C‑35/93, EU:C:1994:252, punctul 21, precum și Hotărârea British Sky Broadcasting Group și Pace, C‑288/09 și C‑289/09, EU:C:2011:248, punctul 92).

În speță, rezultă din enunțul poziției 2202 din NC că aceasta cuprinde „Ape, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, care conțin zahăr sau alți îndulcitori sau aromatizate și alte băuturi nealcoolice, cu excepția sucurilor de fructe sau de legume de la poziția 2009”.

În plus, nota complementară 1 din capitolul 22 al NC, la care fac trimitere notele explicative ale NC referitoare la subpoziția 2202 10 00, precizează că subpoziția menționată „cuprinde apele, inclusiv apele minerale și apele gazeificate, cu adaos de zahăr sau de alți îndulcitori ori aromatizate, cu condiția să fie direct consumabile ca băuturi, în starea în care se află”.

În plus, Notele explicative ale NC menționate precizează că băuturile răcoritoare descrise în notele explicative ale SA aferente poziției 2202 partea (A) se clasifică la subpoziția 2202 10 00 din NC. Notele explicative ale SA enumeră în mod neexhaustiv o listă cu băuturi care trebuie clasificate la această subpoziție, și anume, băuturi precum limonadă, cola, băuturi cu portocală sau cu lămâie, constând în apă potabilă obișnuită, cu sau fără adaos de zahăr sau alți îndulcitori, aromatizate cu sucuri sau cu esențe de fructe sau cu extracte compuse și uneori cu adaos de acid tartric și de acid citric. Potrivit notelor explicative ale NC referitoare la subpoziția 2202 10 00, prezența antioxidanților, a vitaminelor, a stabilizatorilor sau a chininei nu modifică clasificarea băuturilor răcoritoare.

În speță, o băutură al cărei conținut de suc de fructe este de 12 % corespunde definiției din nota explicativă a SA referitoare la poziția 2202 litera (A), dat fiind că acest conținut de suc nu predomină, băutura respectivă obținându‑și gustul în special prin adaosul de arome naturale și artificiale, precum și de zahăr.

În schimb, un conținut de suc de fructe de 12 % nu poate justifica clasificarea unei băuturi la poziția 2202 90 10 11 din TARIC, intitulată „Sucuri de fructe sau de legume diluate cu apă sau gazeificate”.

Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că NC trebuie interpretată în sensul că o băutură precum cea în discuție în litigiul principal, compusă, printre altele, din apă, zahăr, suc concentrat de portocale, de lămâi, de struguri, de ananas, de mandarine, de nectarine, de fructul pasiunii, pulpă de caise, pulpă de guava, acidifiant, un amestec de vitamine, arome naturale și arome artificiale și care are un conținut de suc de fructe care se ridică la 12 %, se clasifică la subpoziția 2202 10 00 din această nomenclatură.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată.

ORDONANȚA CURȚII (Camera a șasea)

22 octombrie 2014 ( *1 )

Ordonanță

Cadrul juridic

NC și TARIC

Notele explicative ale SA

Litigiul principal și întrebările preliminare

Cu privire la întrebările preliminare

Cu privire la cheltuielile de judecată