Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 mai 2016.#Toorank Productions BV împotriva Staatssecretaris van Financiën.#Cereri de decizie preliminară formulate de Hoge Raad der Nederlanden.#Trimitere preliminară – Tariful vamal comun – Clasificare tarifară – Nomenclatura combinată – Poziția tarifară 2206 – Poziția tarifară 2208 – Băuturi alcoolice obținute prin fermentare urmată de purificare – Adăugare de aditivi la băuturile alcoolice obținute prin fermentare urmată de purificare – Băuturi care au pierdut proprietățile băuturilor care se încadrează la poziția tarifară 2206.#Cauzele conexate C-532/14 și C-533/14.

Cererile de decizie preliminară privesc interpretarea Nomenclaturii combinate (denumită în continuare „NC”) care figurează în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), în versiunile care rezultă din Regulamentul (CE) nr. 1719/2005 al Comisiei din 27 octombrie 2005 (JO L 286, p. 1) și din Regulamentul (CE) nr. 1214/2007 al Comisiei din 20 septembrie 2007 (JO L 286, p. 1).

Aceste cereri au fost formulate în cadrul unor litigii între Toorank Productions BV, pe de o parte, și Staatssecretaris van Financiën (Secretarul de Stat pentru Finanțe), pe de altă parte, în legătură cu clasificarea tarifară a unor băuturi alcoolice.

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), a fost instituit prin convenția privind înființarea consiliului respectiv, încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950. Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”) a fost elaborat de OMV și instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată, împreună cu protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986, în numele Comunității Economice Europene, prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 201).

În temeiul articolului 3 alineatul (1) din convenția internațională menționată, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile aferente acestora și să respecte ordinea de numerotare a respectivului sistem. Fiecare parte contractantă se angajează, de asemenea, să aplice normele generale de interpretare a SA, precum și toate notele din secțiunile, din capitolele și de la subpozițiile SA și să nu modifice domeniul de aplicare al acestora.

OMV aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din aceeași convenție, notele explicative și avizele de clasificare adoptate de comitetul SA.

Poziția 22.06 din SA este intitulată „Alte băuturi fermentate (de exemplu cidru de mere, cidru de pere, hidromel); amestecuri de băuturi fermentate și amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice, nedenumite și necuprinse în altă parte”. Nota explicativă la SA referitoare la această poziție enunță, în al doilea paragraf: „Toate aceste băuturi pot fi natural spumoase sau încărcate în mod artificial cu dioxid de carbon. Ele rămân clasificate la poziția respectivă, chiar dacă li s‑a adăugat alcool sau dacă conținutul în alcool a fost mărit printr‑o a doua fermentație, atât timp cât își păstrează caracterul de produse clasificate la prezenta poziție.” [traducere neoficială]

Poziția 22.08 din SA este intitulată „Alcool etilic nedenaturat cu titru alcoolic volumic sub 80 % vol.; distilate, rachiuri, lichioruri și alte băuturi spirtoase”. Nota explicativă la SA referitoare la această poziție enunță: „Prezenta poziție cuprinde, pe de o parte, indiferent de concentrația alcoolică: […] B) Lichiorurile, care sunt băuturi spirtoase la care s‑a adăugat zahăr, miere sau alți îndulcitori naturali și extracte sau esențe (de exemplu băuturi spirtoase obținute fie prin distilare, fie prin amestecare cu alcool etilic sau alcooluri distilate a unuia sau mai multora din următoarele produse: fructe, flori sau alte părți de plante, extracte, esențe, uleiuri sau sucuri esențiale, chiar concentrate). Aceste produse pot include de asemenea lichiorurile conținând cristale de zahăr, lichiorurile de suc de fructe, lichiorurile de ouă, lichiorurile de plante, lichiorurile de fructe de pădure, lichiorurile de mirodenii, lichiorurile de ceai, lichiorurile de ciocolată, lichiorurile de lapte și lichiorurile de miere. […]” [traducere neoficială]

NC se întemeiază pe SA, din care preia pozițiile și subpozițiile de șase cifre, doar a șaptea și a opta cifră constituind subdiviziuni care îi sunt proprii acesteia.

În temeiul articolului 12 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 254/2000 al Consiliului din 31 ianuarie 2000 (JO L 28, p. 16, Ediție specială, 02/vol. 12, p. 33), Comisia Europeană adoptă în fiecare an un regulament care include versiunea completă a NC, împreună cu ratele taxelor vamale, astfel cum rezultă aceasta din măsurile adoptate de Consiliul Uniunii Europene sau de Comisie. Acest regulament este aplicabil începând din 1 ianuarie al anului următor.

Textul pozițiilor 2206 și 2208 și regulile generale de interpretare a NC care figurează în partea I titlul I secțiunea A din aceasta sunt, în versiunile NC care rezultă din Regulamentul nr. 1719/2005 și din Regulamentul nr. 1214/2007, identice.

Secțiunea menționată prevede: „Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată se efectuează în conformitate cu următoarele principii: 1. Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli. […] 3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează: […] (b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări. […]”

Pozițiile 2206 și 2208 din NC preiau textul pozițiilor 22.06 și 22.08 din SA.

Toorank Productions a sesizat serviciile fiscale cu o cerere de informații tarifare obligatorii pentru o băutură denumită „Petrikov Creamy Green”, invitându‑le să o clasifice la subpoziția 2206 00 59 din NC. Printr‑o decizie confirmată în urma unei contestații administrative, aceste servicii au clasificat băutura menționată la subpoziția tarifară 2208 70 10 din NC.

Băutura respectivă se prepară dintr‑o băutură fermentată numită „Ferm Fruit”, la care se adaugă alcool distilat, sirop de zahăr, lapte degresat, grăsimi vegetale și arome. Aceasta are un titru alcoolic volumic de 13,4 % și cel puțin 51 % din alcoolul pe care îl conține provine din fermentație. Ferm Fruit, care are un titru alcoolic volumic de 16 %, este preparat dintr‑un alcool rezultat din fermentarea fructelor, care este ulterior purificat prin filtrare. Mirosul, culoarea și gustul său sunt neutre. Utilizat pentru fabricarea de produse finale, Ferm Fruit este de asemenea destinat, ca atare, consumului uman.

Sesizată cu acțiunea formulată de Toorank Productions împotriva deciziei serviciilor fiscale, Rechtbank Amsterdam (Tribunalul din Amsterdam, Țările de Jos) a anulat‑o pe aceasta din urmă considerând că Petrikov Creamy Green trebuia clasificată la subpoziția 2206 00 59 din NC.

Sesizată cu apelul formulat de Secretarul de Stat pentru Finanțe, Gerechtshof te Amsterdam (Curtea de Apel din Amsterdam, Țările de Jos) a considerat că Petrikov Creamy Green trebuia clasificat ca lichior, care se clasifică la subpoziția 2208 70 10 din NC, având în vedere conținutul său ridicat de zahăr, adăugarea alcoolului distilat, a aromelor și a unei baze de smântână, precum și culoarea sa verde.

Toorank Productions a formulat recurs împotriva acestei din urmă decizii în fața Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos).

Instanța menționată arată, pe de o parte, că poziția 2206 din NC cuprinde de asemenea amestecuri de băuturi fermentate și băuturi nealcoolice și că, în temeiul notei explicative la SA, referitoare la poziția 22.06 din SA, asemenea băuturi rămân clasificate la poziția respectivă, chiar dacă li s‑a adăugat alcool sau dacă conținutul în alcool a fost mărit printr‑o a doua fermentație, atât timp cât își păstrează caracterul de produse clasificate la această din urmă poziție. Pe de altă parte, poziția 2208 din NC acoperă de asemenea lichioruri al căror titru alcoolic volumic este în general mai mare de 13,4 %. Or, adăugarea de alcool distilat într‑o băutură care se încadrează la poziția 2206 din NC nu are drept consecință excluderea automată a acesteia. Cu toate acestea, dacă cantitățile de alcool fermentat și de alcool distilat dintr‑un produs precum Petrikov Creamy Green nu sunt determinante pentru clasificarea acestui produs și băutura la care s‑a adăugat alcoolul distilat are proprietățile și caracteristicile produselor care se încadrează la poziția 2208 din NC, produsul respectiv ar trebui clasificat, potrivit acestei instanțe, la poziția menționată.

Instanța de trimitere ridică problema interpretării care trebuie dată Hotărârii din 7 mai 2009, Siebrand (C‑150/08, EU:C:2009:294). În special, aceasta solicită să se stabilească dacă respectiva hotărâre, în special punctul 35 din aceasta, trebuie interpretată în sensul că cantitatea adăugată de alcool distilat, apreciată atât din punctul de vedere al volumului, cât și al concentrației de alcool, este elementul care determină clasificarea la poziția 2208 din NC, indiferent de celelalte eventuale caracteristici și proprietăți ale produsului avut în vedere, sau dacă este necesar să se verifice, în toate cazurile, dacă caracteristicile organoleptice, precum și destinația produsului corespund celor ale băuturilor care sunt clasificate la poziția 2208 din NC.

În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Poziția 2206 din NC trebuie interpretată în sensul că o băutură cu un titru alcoolic volumic de 13,4 %, fabricată dintr‑o băutură (de bază) alcoolică denumită «Ferm Fruit», produsă prin fermentația concentratului de mere și purificată, la care s‑au adăugat zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare, conservanți și alcool distilat, astfel încât, din punctul de vedere al volumului, cât și al concentrației, alcoolul distilat nu reprezintă mai mult de 49 % din conținutul de alcool al băuturii, în timp ce 51 % din alcool a fost obținut prin fermentație, trebuie clasificată la această poziție? 2) În caz contrar, subpoziția 2208 70 din NC trebuie interpretată în sensul că o astfel de băutură trebuie clasificată ca lichior la această subpoziție?”

Toorank Productions a primit o decizie de rectificare pentru accize solicitate ca urmare a ieșirii din antrepozitul său fiscal a diverse băuturi alcoolice în perioada cuprinsă între 1 și 31 octombrie 2008. Această decizie a fost confirmată printr‑o decizie a serviciilor fiscale adoptată în urma unei contestații administrative.

Produsele pentru care s‑a acordat acciza sunt, pe de o parte, Ferm Fruit și, pe de altă parte, băuturile fabricate dintr‑o bază de Ferm Fruit la care sunt adăugate diferite ingrediente (denumite în continuare „băuturi pe bază de Ferm Fruit”).

Ferm Fruit este o băutură al cărei titru alcoolic volumic este de 16 %. Un litru din acest produs este fabricat din 275 ml de sirop de zahăr, 711 ml de apă demineralizată, 10 ml de suc concentrat de mere și 4 ml de săruri minerale și de vitamine. Aceste componente sunt amestecate, apoi compusul se pasteurizează și se adaugă drojdie de vin, ceea ce provoacă fermentația ansamblului. Lichidul astfel obținut se purifică prin intermediul a diferite tehnici de filtrare prin ultrafiltrare, prin utilizarea unui filtru cu diatomite, prin microfiltrare și prin folosirea unui filtru cu carbon. Acesta nu conține alcool distilat și nu a făcut obiectul unui procedeu destinat creșterii concentrației de alcool pe care o conține. Acesta are un miros, o culoare și un gust neutre. Destinat consumului uman, nu servește exclusiv fabricării altor produse.

Băuturile pe bază de Ferm Fruit sunt băuturi cu un titru alcoolic volumic de 14 % care sunt fabricate prin adăugarea la Ferm Fruit de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare și/sau conservanți, precum și, în cazul uneia dintre ele, de smântână. Alcoolul prezent în aceste băuturi se obține exclusiv prin fermentație, fără adaos de alcool distilat. Băuturile respective conțin Ferm Fruit în proporție de 80 %-90 %.

În decizia în discuție în litigiul principal, serviciile fiscale au considerat că Ferm Fruit și băuturile pe bază de Ferm Fruit se încadrează la poziția 2208 din NC.

Toorank Productions a formulat o acțiune împotriva acestei decizii în fața Rechtbank te Breda (Tribunalul din Breda, Țările de Jos), care a anulat‑o și a redus cuantumul rectificării.

Sesizată de Toorank Productions și de Secretarul de Stat pentru Finanțe, Gerechtshof te ’s‑Hertogenbosch (Curtea de Apel din ’s‑Hertogenbosch, Țările de Jos) a confirmat decizia Rechtbank te Breda (Tribunalul din Breda), considerând totodată că Ferm Fruit se încadra la poziția 2206 din NC și că băuturile pe bază de Ferm Fruit se încadrau la poziția 2208 din NC.

Toorank Productions a formulat recurs, iar Secretarul de Stat pentru Finanțe a formulat recurs incident în fața Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos).

Instanța de trimitere consideră că Ferm Fruit ar putea fi clasificat atât la poziția 2206 din NC, în măsura în care alcoolul pe care îl conține este obținut prin fermentație, cât și la poziția 2208 din NC, în măsura în care, fără a avea culoare, miros sau gust, se înrudește, prin proprietățile sale organoleptice, cu un produs alcoolic provenit din distilare. Cu toate acestea, ar părea că notele explicative din SA exclud din această din urmă poziție băuturile obținute prin fermentație.

În schimb, această instanță arată că din Hotărârea din 14 iulie 2011, Paderborner Brauerei Haus Cramer (C‑196/10, EU:C:2011:487), reiese că produsele provenite din fermentație, ulterior din ultrafiltrare, se pot încadra la poziția 2208 din NC, din moment ce au dobândit proprietățile produselor care se încadrează la această poziție.

În ceea ce privește băuturile pe bază de Ferm Fruit, instanța de trimitere consideră că, în ipoteza în care ar fi necesar ca Ferm Fruit să se clasifice la poziția 2206 din NC, acestea nu s‑ar putea încadra la poziția 2208 din NC. Această instanță deduce din textul poziției 2208 din NC și al notelor explicative referitoare la această din urmă poziție că aceasta nu cuprinde decât băuturi, inclusiv lichioruri, care conțin alcool distilat. Ea arată, de asemenea, că băuturile pe bază de Ferm Fruit au un titru alcoolic volumic relativ slab, de 14 %, comparat cu cel, în general ridicat, al lichiorurilor și al celorlalte băuturi spirtoase. Cu toate acestea, întrucât băuturile pe bază de Ferm Fruit au pierdut proprietățile produselor care se încadrează la poziția 2206 din NC, instanța de trimitere admite că clasificarea acestor băuturi la această din urmă poziție este discutabilă.

În aceste condiții, Hoge Raad der Nederlanden (Curtea Supremă din Țările de Jos) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare: „1) Poziția 2206 din NC trebuie interpretată în sensul că o băutură denumită «Ferm Fruit», produsă prin fermentația concentratului de mere, care se utilizează și ca băutură de bază pentru producerea altor băuturi diferite, care are un titru alcoolic volumic de 16 %, care, ca urmare a purificării (inclusiv prin ultrafiltrare), are o culoare, un miros și un gust neutre și la care nu s‑a adăugat alcool distilat, trebuie clasificată la această subpoziție? În cazul unui răspuns negativ la această întrebare, poziția 2208 din NC trebuie interpretată în sensul că o astfel de băutură trebuie clasificată la această poziție? 2) Poziția 2206 din NC trebuie interpretată în sensul că o băutură cu un titru alcoolic volumic de 14 %, care a fost obținută prin adăugarea de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare și/sau conservanți la băutura (de bază) prezentată la prima întrebare și care nu conține alcool distilat, trebuie clasificată la această poziție? În cazul unui răspuns negativ la această întrebare, poziția 2208 din NC trebuie interpretată în sensul că o astfel de băutură trebuie clasificată la această poziție?”

Prin decizia președintelui Curții din 7 ianuarie 2015, cauzele C‑532/14 și C‑533/14 au fost conexate pentru buna desfășurare a procedurii scrise și orale, precum și în vederea pronunțării hotărârii.

Mai întâi, potrivit unei jurisprudențe constante a Curții, pentru a asigura securitatea juridică și facilitatea controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și de notele de secțiune sau de capitole (a se vedea Hotărârea din 11 iunie 2015, Amazon EU, C‑58/14, EU:C:2015:385, punctul 20 și jurisprudența citată).

Apoi, este cert că destinația produselor poate constitui un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivelor produse, prin prisma caracteristicilor și a proprietăților obiective ale acestora (a se vedea Hotărârea din 30 aprilie 2014, Nutricia, C‑267/13, EU:C:2014:277, punctul 21 și jurisprudența citată. Cu toate acestea, destinația produsului reprezintă un criteriu pertinent doar în cazul în care clasificarea nu se poate face numai pe baza caracteristicilor și a proprietăților obiective ale produsului (a se vedea Hotărârea din 16 decembrie 2010, Skoma‑Lux, C‑339/09, EU:C:2010:781, punctul 47 și jurisprudența citată).

În sfârșit, notele explicative elaborate de Comisie în privința NC și de OMV în privința SA aduc o contribuție importantă la interpretarea domeniului de aplicare al diferitor poziții tarifare, fără a avea însă forță juridică obligatorie (a se vedea Hotărârea din 4 martie 2015, Oliver Medical, C‑547/13, EU:C:2015:139, punctul 46 și jurisprudența citată).

Prin intermediul primei întrebări din cauza C‑533/14, instanța de trimitere solicită să se stabilească, în esență, dacă NC trebuie interpretată în sensul că se încadrează la poziția 2206 din această nomenclatură o băutură precum Ferm Fruit, obținută prin fermentarea unui concentrat de mere, destinată consumului pur sau ca ingredient de bază al altor băuturi, cu o culoare, un miros și un gust neutre prin efectul unei purificări, în special prin ultrapurificare, și al cărei titru alcoolic volumic este, fără adăugarea de alcool distilat, de 16 % sau dacă trebuie interpretată în sensul că această băutură este acoperită de poziția 2208 din nomenclatura menționată.

Trebuie amintit, pe de o parte, că din nota explicativă la SA referitoare la poziția 22.06 din SA, care este identică cu poziția 2206 din NC, reiese că produsele obținute prin fermentare rămân clasificate la poziția menționată atât timp cât își păstrează caracterul de produse care se clasifică la această poziție, și anume cele de băuturi fermentate (a se vedea în acest sens Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand, C‑150/08, EU:C:2009:294, punctul 26, precum și Hotărârea din 16 decembrie 2010, Skoma‑Lux, C‑339/09, EU:C:2010:781, punctul 46 și jurisprudența citată).

Trebuie arătat, pe de altă parte, că produsele care nu sunt obținute exclusiv prin fermentație, ci și printr‑un proces de purificare care face ca aceste produse să piardă proprietățile și caracteristicile băuturilor fermentate și să le dobândească pe cele ale alcoolului etilic, care este clasificat la poziția 2208 din NC, se încadrează la această din urmă poziție (a se vedea în acest sens Hotărârea din 14 iulie 2011, Paderborner Brauerei Haus Cramer, C‑196/10, EU:C:2011:487, punctul 37).

Din decizia de trimitere reiese că Ferm Fruit, a cărui concentrație de alcool este de 16 %, este obținut prin fermentarea unui concentrat de mere care este urmată de diverse proceduri de filtrare. În ceea ce privește caracteristicile și proprietățile Ferm Fruit, reiese de asemenea din deciziile de trimitere că acesta are o culoare, un miros și un gust neutre și prezintă, în consecință, o similitudine cu un produs alcoolic care ar proveni din distilare.

Mai întâi, trebuie amintit că, în conformitate cu jurisprudența menționată la punctul 34 din prezenta hotărâre, clasificarea unui produs depinde, în principal, de caracteristicile și de proprietățile sale obiective.

În continuare, din textul poziției 2208 din NC reiese, în primul rând, că aceasta cuprinde atât băuturile, cât și produsele intermediare care sunt utilizate pentru fabricarea celorlalte produse, în al doilea rând, că, în ceea ce privește concentrația de alcool, unicul criteriu prevăzut este titrul alcoolic volumic maxim de 80 % și, în al treilea rând, că nu s‑a instituit un criteriu privind metoda de fabricare a produselor care se încadrează la această poziție.

În sfârșit, din jurisprudența citată la punctele 38 și 39 din prezenta hotărâre reiese că un produs obținut în urma unei fermentații și ulterior a unui proces de purificare se încadrează la poziția 2208 din NC, în măsura în care a pierdut proprietățile băuturilor fermentate care se încadrează la poziția 2206 din NC și le‑a dobândit pe cele ale alcoolului etilic acoperit de poziția 2208 din NC.

În consecință, întrucât Ferm Fruit a dobândit, în urma a diverse procese de purificare, proprietățile obiective ale alcoolului etilic care se încadrează la poziția 2208 din NC, și anume, o culoare, un miros și un gust neutre, acesta se încadrează la poziția 2208 din NC.

Având în vedere ansamblul considerațiile care precedă, este necesar să se răspundă la prima întrebare adresată în cauza C‑533/14 că NC trebuie interpretată în sensul că se încadrează la poziția 2208 din această nomenclatură o băutură precum Ferm Fruit, obținută prin fermentația unui concentrat de mere, destinată consumului pur sau ca ingredient de bază pentru alte băuturi, cu o culoare, un miros și un gust neutre prin efectul unei purificări, în special prin ultrafiltrare, și al cărei titru alcoolic volumic este, fără adăugarea de alcool distilat, de 16 %.

Prin intermediul celei de a doua întrebări din cauza C‑533/14, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că băuturile al căror titru alcoolic volumic este de 14 %, care sunt fabricate prin adăugarea la Ferm Fruit de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare și conservanți, precum și, în cazul uneia dintre ele, de smântână, și care nu conțin alcool distilat, se încadrează la poziția 2206 sau dacă NC trebuie interpretată în sensul că băuturile menționate se încadrează la poziția 2208 din NC.

Trebuie constatat de la bun început că din decizia de trimitere din cauza C‑533/14 reiese că s‑a adăugat la Ferm Fruit, care se încadrează la poziția 2208 din NC, un anumit număr de aditivi, precum zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare și conservanți, precum și, în cazul unuia dintre aceste produse, smântână.

Or, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 76 din concluzii, din textul notei explicative la SA referitoare la poziția 22.08 din SA, care este identică cu poziția 2208 din NC, reiese că aceasta cuprinde produse care conțin diferiți aditivi, precum, de exemplu, zahăr și arome.

În consecință, băuturile pe bază de Ferm Fruit, la care au fost adăugate, printre altele, zahăr și arome, au caracteristicile obiective ale unui lichior și se încadrează la poziția 2208 din NC.

Este necesar, în consecință, să se răspundă la a doua întrebare din cauza C‑533/14 că NC trebuie interpretată în sensul că se încadrează la poziția 2208 din această nomenclatură băuturile al căror titru alcoolic volumic este de 14 %, care sunt fabricate prin adăugarea la Ferm Fruit de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare și conservanți, precum și, în cazul uneia dintre ele, de smântână, și care nu conțin alcool distilat.

Prin intermediul întrebării formulate, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă NC trebuie interpretată în sensul că o băutură al cărei titru alcoolic volumic este de 13,4 %, care este fabricată prin adăugarea la Ferm Fruit de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare, conservanți și alcool distilat, acesta din urmă nereprezentând, ca volum și ca procent, mai mult de 49 % din alcoolul prezent în această băutură, cei 51 % rămași rezultând dintr‑un proces de fermentație, se încadrează la poziția 2206 din această nomenclatură sau dacă aceasta din urmă trebuie interpretată în sensul că băutura menționată este acoperită de poziția 2208 din NC.

Trebuie arătat de la bun început că din decizia de trimitere reiese că instanța menționată consideră că băutura în discuție în litigiul principal în cauza C‑532/14 posedă caracteristicile și proprietățile produselor care se încadrează la poziția 2208 din NC.

Cu toate acestea, aceeași instanță nutrește îndoieli cu privire la interpretarea criteriilor stabilite în Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand (C‑150/08, EU:C:2009:294), în ceea ce privește clasificarea tarifară a unor băuturi care sunt fabricate prin adăugarea la o băutură de bază fermentată de alcool distilat și de alte substanțe.

Mai precis, această instanță ridică problema dacă este vorba despre un ansamblu de criterii care trebuie îndeplinite, toate, pentru a putea considera o băutură ca încadrându‑se la poziția NC 2208 sau dacă trebuie să se acorde mai multă importanță cantităților de alcool fermentat și de alcool distilat respective decât celorlalte caracteristici și proprietăți obiective ale produselor.

În această privință, este necesar să se arate că Curtea, la punctul 35 din Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand (C‑150/08, EU:C:2009:294), a indicat clar că, pentru determinarea caracterului esențial în sensul regulii nr. 3 b) din NC, pot fi luate în considerare mai multe caracteristici și proprietăți obiective. Astfel, aceasta a apreciat contribuția alcoolului distilat din conținutul produselor în discuție la volumul și la concentrația de alcool ale acestor produse. În continuare, la punctele 36 și 37 din hotărârea menționată, Curtea a examinat caracteristicile organoleptice ale produselor menționate, precum și, la punctul 38, destinația lor, ajungând, la punctul 39, la o soluție care rezultă dintr‑o apreciere globală a acestor trei criterii.

Astfel cum a arătat avocatul general la punctul 84 din concluzii, importanța acordată de Curte, la punctul 35 din Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand (C‑150/08, EU:C:2009:294), faptului că partea de alcool distilat era mai mare decât cea de alcool fermentat se explica prin împrejurarea că, în cauza în care s‑a pronunțat această hotărâre, titrul alcoolic volumic al produselor în discuție rezulta mai mult din alcoolul distilat decât din alcoolul fermentat pe care în conțineau aceste produse.

Din cele ce precedă rezultă că procentul mai mare al unui tip de alcool în raport cu cel al unui alt tip de alcool nu constituie decât unul dintre criteriile care trebuie luate în considerare pentru a stabili, în conformitate cu regula nr. 3 b) din NC, substanța care conferă produsului avut în vedere caracterul lui esențial.

Or, este necesar să se arate că, spre deosebire de produsele în discuție în cauza în care s‑a pronunțat Hotărârea din 7 mai 2009, Siebrand (C‑150/08, EU:C:2009:294), regula nr. 3 b) din NC nu reglementează clasificarea băuturii în discuție în litigiul principal. Astfel cum a arătat avocatul general la punctul 88 din concluzii, clasificarea băuturii Petrikov Creamy Green se întemeiază pe criteriul proprietăților și al caracteristicilor organoleptice ale acestei băuturi.

În consecință, în măsura în care o asemenea băutură nu are proprietățile și caracteristicile organoleptice ale băuturilor care se încadrează la poziția 2206 din NC, ci pe cele ale produselor care se încadrează la poziția 2208 din NC, ea se încadrează la această din urmă poziție.

Din ansamblul considerațiilor care precedă rezultă că este necesar să se răspundă la întrebarea din cauza C‑532/14 că NC trebuie interpretată în sensul că se încadrează la poziția 2208 din această nomenclatură o băutură al cărei titru alcoolic volumic este de 13,4 %, care este fabricată prin adăugarea la Ferm Fruit de zahăr, arome, coloranți, aromatizanți, agenți de îngroșare, conservanți și alcool distilat, acesta din urmă nereprezentând, ca volum și ca procent, mai mult de 49 % din alcoolul prezent în această băutură, cei 51 % rămași rezultând dintr‑un proces de fermentație.

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

HOTĂRÂREA CURȚII (Camera întâi)

12 mai 2016 ( *1 )

Hotărâre

Cadrul juridic

SA

NC

Litigiile principale și întrebările preliminare

Cauza C‑532/14

Cauza C‑533/14

Cu privire la întrebările preliminare

Observații introductive

Cu privire la prima întrebare din cauza C‑533/14

Cu privire la a doua întrebare din cauza C‑533/14

Cu privire la întrebarea preliminară din cauza C‑532/14

Cu privire la cheltuielile de judecată