Paragraf
având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (8),
Paragraf
având în vedere recomandarea Comisiei Europene,
1
Articolul 126 alineatul (1) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) prevede că statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive.
2
Pactul de stabilitate și de creștere are la bază obiectivul unor finanțe publice solide ca mijloc de consolidare a condițiilor de realizare a stabilității prețurilor și a unei creșteri susținute, durabile și incluzive, bazată pe stabilitatea financiară, contribuind astfel la realizarea obiectivelor Uniunii privind creșterea economică durabilă și ocuparea forței de muncă. Pactul de stabilitate și de creștere include Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului, care a fost adoptat cu scopul de a stimula corectarea rapidă a deficitelor publice generale excesive.
3
La 3 aprilie 2020, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2020/509 în temeiul articolului 126 alineatul (6) din TFUE privind existența unui deficit excesiv în România ca urmare a nerespectării planificate a criteriului deficitului în 2019 și a emis o recomandare în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE cu scopul de a pune capăt situației de deficit excesiv în România până cel târziu în 2022.
4
La 18 iunie 2021, având în vedere contracția profundă a activității economice legată de pandemia de COVID-19, Consiliul a adoptat o recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până cel târziu în 2024.
5
La 26 iulie 2024, Consiliul a adoptat Decizia (UE) 2024/2130 în temeiul articolului 126 alineatul (8) din TFUE prin care a decis că România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 18 iunie 2021. Decizia Consiliului din 26 iulie 2024 a luat în considerare faptul că următoarea etapă a procedurii de deficit excesiv, și anume o recomandare revizuită a Consiliului în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE privind corectarea deficitului excesiv, va avea loc după prezentarea planului bugetar-structural național pe termen mediu în conformitate cu articolul 11 și cu articolul 36 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2024/1263 al Parlamentului European și al Consiliului.
6
La 25 octombrie 2024, România a prezentat primul său plan bugetar-structural național pe termen mediu, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2024/1263. Planul vizează perioada cuprinsă între 2025 și 2028 și prezintă o ajustare bugetară repartizată pe șapte ani. La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o recomandare de aprobare a planului bugetar-structural național pe termen mediu al României.
7
La 21 ianuarie 2025, Consiliul a adoptat o altă recomandare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (7) din TFUE, prin care i-a recomandat României să pună capăt situației de deficit excesiv până în 2030. Consiliul a recomandat o traiectorie corectivă a cheltuielilor nete pentru România, în conformitate cu articolul 3 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97, cu următoarele rate maxime de creștere a cheltuielilor nete: 5,1 % în 2025, 4,9 % în 2026, 4,7 % în 2027, 4,3 % în 2028, 4,2 % în 2029 și 3,9 % în 2030, ceea ce corespunde ratelor maxime cumulate de creștere calculate prin raportare la 2023 de 20,2 % în 2025, 26,0 % în 2026, 31,9 % în 2027, 37,6 % în 2028, 43,3 % în 2029 și 49,0 % în 2030. Consiliul a stabilit termenul de 30 aprilie 2025 până la care România avea să întreprindă acțiuni eficace și să prezinte măsurile necesare împreună cu raportul său anual pentru 2025 privind progresele înregistrate, care trebuie transmise Comisiei în conformitate cu articolul 21 din Regulamentul (UE) 2024/1263.
8
Până în prezent, România nu a prezentat raportul anual privind progresele înregistrate în ceea ce privește acțiunile întreprinse ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 în vederea încetării situației de deficit excesiv și privind punerea în aplicare a setului de reforme și investiții care stau la baza prelungirii perioadei de ajustare.
9
Evaluarea măsurilor luate de România ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 conduce la mai multe concluzii, enumerate în continuare. Această evaluare se efectuează pe baza datelor privind rezultatele obținute de Eurostat, a previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025 și a altor informații aflate la dispoziția Comisiei.
10
Pe baza datelor privind rezultatele bugetare notificate de România și validate de Comisie (Eurostat) și pe baza calculelor Comisiei, cheltuielile nete au crescut cu 19,9 % în 2024. Potrivit previziunilor Comisiei din primăvara anului 2025, se preconizează că cheltuielile nete vor crește cu 5,4 % în 2025, depășind astfel limita maximă recomandată de 5,1 %, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025. Ca pondere în PIB, abaterea dintre rata de creștere a cheltuielilor nete preconizată pentru 2025 și valoarea maximă recomandată se ridică la 0,1 % din PIB. În ceea ce privește anii 2024 și 2025 luați împreună, rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 este estimată de Comisie la 26,4 %, depășind astfel rata maximă de creștere cumulată recomandată de 20,2 %, astfel cum se prevede în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025. Ca pondere în PIB, abaterea dintre rata de creștere cumulată a cheltuielilor nete pentru 2024 și 2025 și valoarea maximă recomandată se ridică la 1,7 % din PIB. Abaterea este determinată în mare măsură de creșterea puternică a cheltuielilor publice curente în 2024, cu 18,7 % mai mult față de 2023, în special de creșterea cu 21,5 % a masei salariale din sectorul public și de creșterea cu 19,5 % a transferurilor sociale (inclusiv pensii).
11
Din cauza ratei ridicate de creștere a cheltuielilor nete în 2024, deficitul public al României a crescut la 9,3 % din PIB, de la 6,6 % din PIB în 2023, mult peste nivelul planificat de 7,9 % din PIB notificat de România în toamna anului 2024. Previziunile Comisiei din primăvara anului 2025 preconizează scăderea deficitului public până la 8,6 % din PIB în 2025. Scăderea preconizată a deficitului în 2025 reflectă în principal punerea în aplicare a unui pachet de consolidare bugetară la sfârșitul anului 2024. Acest pachet includea o înghețare nominală a salariilor și a pensiilor și o serie de măsuri suplimentare de creștere a veniturilor, inclusiv eliminarea facilităților fiscale acordate anumitor sectoare. Cu toate acestea, revizuirea cadrului fiscal, inclusă în planul bugetar-structural pe termen mediu al României și care este esențială pentru atingerea țintelor bugetare în 2025 și 2026, nu a intrat în vigoare până cel târziu la 1 aprilie 2025, astfel cum se recomanda în Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 de aprobare a planului bugetar-structural pe termen mediu al României. Ponderea datoriei publice în PIB a crescut de la 48,9 % la sfârșitul anului 2023 la 54,8 % din PIB la sfârșitul anului 2024, iar Comisia estimează că se va ridica la 59,4 % până la sfârșitul anului 2025, ca urmare a deficitelor publice mari.
12
Prin urmare, răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025 a fost insuficient. Cheltuielile nete au crescut mult mai rapid decât a recomandat Consiliul. Acest lucru duce la un deficit public ridicat și persistent, punând în pericol corectarea la timp a deficitului excesiv până în 2030. Nu există factori relevanți atenuanți care să fie luați în considerare în cadrul procedurii de deficit excesiv și care ar putea modifica această evaluare, iar riscurile mari la adresa sustenabilității finanțelor publice pe termen mediu cu care se confruntă România reprezintă un factor agravant,
Articolul 1
Paragraf
România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 21 ianuarie 2025.
Articolul 2
Paragraf
Prezenta decizie se adresează României.
Paragraf
Adoptată la Bruxelles, 20 iunie 2025.Pentru ConsiliuPreședinteleA. Domański