Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/2295 al Comisiei din 13 noiembrie 2025 de stabilire a listei și descrierii variabilelor, precum și a specificațiilor tehnice ale acestora, a clasificărilor statistice, a defalcărilor, a metadatelor și a țintelor privind precizia pentru subiectele locuri de muncă vacante, indicele costului forței de muncă și diferența de remunerare între femei și bărbați în temeiul Regulamentului (UE) 2025/941 al Parlamentului European și al Consiliului

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2025/941 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 mai 2025 privind statisticile Uniunii Europene în domeniul pieței forței de muncă referitoare la întreprinderi, de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 530/1999 al Consiliului și a Regulamentelor (CE) nr. 450/2003 și (CE) nr. 453/2008 ale Parlamentului European și ale Consiliului, în special articolul 4 alineatul (7),

Pentru a asigura punerea în aplicare corectă a colectării datelor pentru subiectele locuri de muncă vacante, indicele costului forței de muncă și diferența de remunerare între femei și bărbați, Comisia trebuie să precizeze conținutul și aspectele tehnice ale seturilor de date, conceptele statistice, defalcările, țintele privind precizia, metadatele și formatele de transmitere a informațiilor.

Statisticile privind sectoarele economice trebuie să fie comparabile la nivel internațional. Prin urmare, statele membre și instituțiile Uniunii trebuie să utilizeze o clasificare statistică pentru sectoarele economice compatibilă cu clasificarea NACE.

Metadatele prestabilite sunt necesare pentru interpretarea și utilizarea statisticilor trimestriale.

Pentru a facilita compararea și interpretarea rezultatelor și pentru a spori coerența dintre datele diseminate la nivel național și datele diseminate la nivel internațional de-a lungul timpului, este necesară ajustarea sezonieră sau calendaristică pentru elaborarea statisticilor pe termen scurt.

Este important, în scopuri analitice, să existe un volum adecvat de date retrospective pentru a putea evalua evoluția indicatorilor pe termen scurt de-a lungul timpului.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Sistemului statistic european,

Datele se transmit la nivel național. Lista și descrierea variabilelor și a specificațiilor tehnice ale acestora, precum și clasificările și defalcările statistice care trebuie transmise Comisiei (Eurostat) sunt stabilite în anexa I.

Pentru subiectul diferența de remunerare între femei și bărbați, atunci când devin disponibile datele pentru subiectul structura câștigurilor salariale, datele privind diferența de remunerare între femei și bărbați transmise în temeiul prezentului regulament se revizuiesc, dacă este necesar. Datele revizuite trebuie să coincidă pe deplin cu valorile corespunzătoare transmise în temeiul Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2025/1526 al Comisiei.

Țintele privind precizia pentru anchetele statistice sunt cele stabilite în anexa II.

Atunci când transmit Comisiei (Eurostat) datele trimestriale pentru subiectele locuri de muncă vacante și indicele costului forței de muncă, precum și datele anuale pentru subiectul diferența de remunerare între femei și bărbați în temeiul Regulamentului (UE) 2025/941, statele membre transmit informații (metadate) cu privire la:

schimbările majore pe piața forței de muncă care au avut un impact asupra numărului de posturi ocupate sau vacante pentru subiectul locuri de muncă vacante, asupra indicelui costului forței de muncă și asupra componentelor acestuia pentru subiectul indicele costului forței de muncă, precum și asupra variabilelor subiectului diferența de remunerare între femei și bărbați;

modificări ale surselor și metodelor puse în aplicare în ultimul trimestru de referință pentru subiectele locuri de muncă vacante și indicele costului forței de muncă sau în ultimul an de referință pentru subiectul diferența de remunerare între femei și bărbați, care descriu:

modificările surselor și metodelor;

seriile afectate, la nivel de secțiune NACE;

efectul preconizat în ceea ce privește calitatea, în special erorile sistematice și volatilitatea;

dacă modificările au cauzat o întrerupere a seriei și dacă datele anterioare au fost ajustate sau revizuite;

cauzele revizuirilor ample sau frecvente ale datelor anterioare;

orice alte informații relevante care permit interpretarea unor modificări majore ale datelor și care se referă la situația reală de pe piața forței de muncă sau la modificări ale surselor și metodelor.

modificările surselor și metodelor;

seriile afectate, la nivel de secțiune NACE;

efectul preconizat în ceea ce privește calitatea, în special erorile sistematice și volatilitatea;

dacă modificările au cauzat o întrerupere a seriei și dacă datele anterioare au fost ajustate sau revizuite;

Statele membre transmit Comisiei (Eurostat) seturile de date în format electronic conținând datele complet verificate și editate care respectă regulile de validare în conformitate cu specificațiile variabilelor stabilite în anexa I. Datele se transmit în seturi complete de date care acoperă toate variabilele, indiferent de numărul de observații și de variabile revizuite.

Statele membre pun la dispoziția Comisiei (Eurostat) datele și metadatele solicitate în temeiul prezentului regulament, utilizând standardele de schimb de date statistice specificate de Comisie (Eurostat) și punctul unic de acces.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 13 noiembrie 2025.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXA ILista și descrierea variabilelor și specificațiile tehnice ale acestora

LISTA ȘI DESCRIEREA VARIABILELOR

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Datele se transmit (i) neajustate și (ii) ajustate sezonier.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Datele se transmit (i) neajustate; (ii) ajustate calendaristic; și (iii) ajustate calendaristic și sezonier. Ajustarea calendaristică și ajustarea sezonieră se efectuează indirect pentru a menține coerența între componente și agregate.

Pentru subiectul Diferența de remunerare între femei și bărbați

SPECIFICAȚII TEHNICE

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Acesta corespunde noțiunii de loc de muncă din Sistemul european de conturi (punctul 11.22). A se vedea Regulamentul (UE) nr. 549/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 21 mai 2013 privind Sistemul european de conturi naționale și regionale din Uniunea Europeană (JO L 174, 26.6.2013, p. 1, ELI: http://data.europa.eu/eli/reg/2013/549/oj).

Un post vacant este un post remunerat în cadrul unei întreprinderi rezidente sau al unei unități locale rezidente:

care este nou creat, neocupat sau pe cale de a deveni vacant;

pentru care angajatorul ia măsuri active pentru a găsi un candidat potrivit din afara întreprinderii în cauză (chiar dacă postul poate fi ocupat de un candidat din cadrul întreprinderii). Măsurile active pentru a găsi un candidat potrivit includ:

notificarea locului de muncă vacant serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă/agenți de recrutare;

publicarea locului de muncă vacant în mass-media (de exemplu pe internet, în ziare sau reviste);

publicarea postului pe un panou de afișaj accesibil publicului;

contactarea, intervievarea sau selectarea directe ale posibililor candidați/potențialelor persoane recrutate;

contactele cu salariații și/sau contactele personale;

recrutarea de stagiari în vederea ocupării unui post remunerat după o perioadă de probă;

pe care angajatorul intenționează să-l ocupe, fie imediat, fie într-un interval de timp determinat.

În cazul agențiilor de muncă temporară, posturile ocupate înscrise și posturile vacante care urmează să fie înscrise pe statul de plată al agențiilor de muncă temporară se înregistrează:

pentru transmiterea obligatorie a statisticilor privind locurile de muncă vacante în secțiunea O din NACE, corespunzătoare activității economice a agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

opțional, în conformitate cu secțiunea NACE a întreprinderii rezidente sau a unității locale rezidente în care angajatul desfășoară activitatea profesională.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Costul total al forței de muncă este costul total suportat de angajator cu ocuparea forței de muncă. Acesta reprezintă suma salariilor și altor drepturi de natură salarială, inclusiv primele, contribuțiile sociale ale angajatorilor și impozitele aferente ocupării forței de muncă, considerate drept costuri cu forța de muncă plătite de angajator minus subvențiile legate de ocuparea forței de muncă primite de angajator.

Orele lucrate acoperă numărul total de ore lucrate efectiv de toți angajații, indiferent dacă sunt angajați cu normă întreagă, angajați cu fracțiune de normă, ucenici, stagiari remunerați sau stagiari. Orele efectiv lucrate sunt definite ca suma tuturor perioadelor consacrate activităților directe și auxiliare pentru producerea de bunuri și servicii în cursul trimestrului de referință. Angajații sunt definiți în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1526 al Comisiei.

Orele lucrate efectiv includ:

orele lucrate pe durata perioadelor de lucru normale;

orele de lucru suplimentare plătite, adică orele lucrate în plus față de orele normale de lucru, indiferent de tariful pe oră aplicat (de exemplu, o oră lucrată plătită cu dublul tarifului pe oră normal se consideră drept o oră);

Orele lucrate neplătite, în calitate de componentă a orelor lucrate efectiv, trebuie să fie adesea estimate plecând, de exemplu, de la datele provenite din anchetele privind gospodăriile.

timpul petrecut pentru sarcini precum: pregătirea lucrului și a locului de muncă; pregătirea, întreținerea, reparația și curățarea uneltelor și mașinilor; întocmirea chitanțelor și a facturilor; completarea de fișe pontaj și rapoarte, etc.;

timpul petrecut la locul de muncă atunci când nu se lucrează datorită, de exemplu, opririi mașinilor, accidentelor sau lipsei ocazionale de lucru pentru care plata se face în conformitate cu contractul de muncă;

perioadele scurte de odihnă la locul de muncă, inclusiv pauzele de ceai sau cafea;

orele consacrate formării profesionale fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ (acest element nu se ia în calcul în cazul ucenicilor);

orele petrecute în călătorii de afaceri plătite de angajator;

perioadele de gardă pentru orele petrecute la locul de muncă și pentru orele petrecute în afara locului de muncă din momentul în care angajatul este chemat la serviciu (inclusiv timpul de deplasare, de exemplu de la domiciliu la locul de muncă);

orele lucrate de acasă, cu condiția ca angajatul să poată fi contactat de angajator în timpul programului de lucru obișnuit.

Orele lucrate efectiv exclud:

orele plătite, dar nelucrate, de exemplu concedii plătite, sărbători legale, absențe din motive de boală, concediu de maternitate, evenimente de forță majoră, cum ar fi condiții meteorologice extreme sau dezastre naturale etc.;

orele nelucrate și neplătite, de exemplu, în cazul concediului medical și concediului de maternitate etc.;

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de concediu special pentru consultații medicale, căsătorie, funeralii, mutare, ca urmare a unui accident etc.;

pauzele pentru masa principală (adică altele decât perioadele scurte de odihnă sau pauzele de gustare);

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de șomaj parțial, conflicte de muncă, lock-out etc.;

timpul petrecut cu deplasarea între domiciliu și locul de muncă;

orele de formare profesională a ucenicilor, fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ.

Salariile și alte drepturi de natură salarială includ remunerațiile directe, primele și remunerațiile pentru munca în schimburi, indemnizațiile, onorariile, comisioanele și remunerațiile în natură. Acestea includ, de asemenea, salariile și alte drepturi de natură salarială plătite lucrătorilor externi, ucenicilor și stagiarilor. Cu toate acestea, plățile către lucrători externi pentru o unitate de bun produs sau de serviciu prestat este exclusă [SEC 2010, punctul 4.07e]. Spre deosebire de conturile naționale, bacșișurile și gratuitățile sunt excluse, deoarece nu sunt plătite de angajatori și, prin urmare, nu sunt înregistrate în conturile lor drept costuri cu forța de muncă.

Salariile și alte drepturi de natură salarială sunt înregistrate în perioada în care se desfășoară activitatea. Cu toate acestea, primele ad hoc sau alte plăți excepționale, al treisprezecelea salariu etc., sunt înregistrate în momentul în care trebuie plătite. Momentul înregistrării opțiunilor pe acțiuni este dispersat de-a lungul perioadei dintre data acordării și data intrării în drepturi. Dacă informațiile sunt inadecvate, valoarea opțiunii este înregistrată la data intrării în drepturi.

Costul forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, reprezintă suma următoarelor componente: contribuțiile sociale ale angajatorilor și impozitele pe forța de muncă plătite de angajator, minus subvențiile pentru forța de muncă primite de angajator.

Contribuțiile sociale ale angajatorilor reprezintă o sumă egală cu valoarea cotizațiilor sociale datorate de angajatori sistemelor de securitate socială sau altor sisteme de asigurări sociale legate de ocuparea forței de muncă pentru a garanta angajaților lor dreptul la prestații sociale. Contribuțiile sociale ale angajatorilor pot fi efective sau imputate.

Acestea acoperă următoarele riscuri și nevoi:

boală;

invaliditate, handicap;

accident de muncă sau boală profesională;

bătrânețe;

urmași;

maternitate;

familie;

promovarea ocupării forței de muncă;

șomaj;

locuințe;

educație;

sărăcie.

Acestea includ contribuțiile sociale plătite ucenicilor de către angajatori.

Impozitele pe forța de muncă plătite de angajator acoperă toate impozitele bazate pe valoarea totală a salariilor și altor drepturi de natură salarială sau pe ocuparea forței de muncă. Aceste impozite sunt considerate drept costuri ale forței de muncă. Sunt incluse, de asemenea, taxele de penalizare care trebuie plătite în unele țări de către angajatori pentru angajarea unui număr prea mic de persoane cu handicap și impozite sau comisioane similare.

Această categorie de costuri ale forței de muncă nu include contribuțiile sociale plătibile de către angajator sau sumele reținute de angajator pentru plata contribuțiilor sociale sau a impozitelor pe venit datorate de angajat.

Subvențiile pentru forța de muncă primite de angajator reprezintă totalitatea sumelor primite sub formă de subvenții publice destinate rambursării parțiale sau totale a costurilor remunerării directe, dar care nu sunt destinate acoperirii costurilor asigurărilor sociale sau pregătirii profesionale. Nu sunt incluse rambursările plătite angajatorilor de către instituțiile de asigurări sociale sau fondurile de asigurări complementare. Acestea includ subvențiile pentru forța de muncă care rambursează costul remunerării ucenicilor, precum și a stagiarilor remunerați și a stagiarilor.

Indicele trimestrial al costului total al forței de muncă pe oră lucrată (indicele costului forței de muncă sau LCI) este definit ca indicele Laspeyres al costului trimestrial al forței de muncă pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea LCI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

Indicele trimestrial al salariilor și altor drepturi de natură salarială pe oră lucrată este definit ca indicele Laspeyres trimestrial al salariilor și altor drepturi de natură salarială pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE.

Indicele trimestrial al costului forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, pe oră lucrată este definit ca indicele Laspeyres trimestrial al costului forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE.

Indicele trimestrial al costului total al forței de muncă (TCI) (opțional) este definit ca raportul simplu dintre costul total al forței de muncă înregistrat în trimestrul de referință și o pătrime din cel înregistrat în anul calendaristic precedent, înlănțuit anual la anul de referință. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea TCI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

Indicele trimestrial al orelor lucrate (HWI) (opțional) este definit ca indicele Paasche al orelor lucrate trimestrial, înlănțuit anual și bazat pe o structură mobilă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea HWI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

Indicele trimestrial al costului forței de muncă, indicele trimestrial al costului total al forței de muncă și indicele trimestrial al orelor lucrate se exprimă într-un an de referință pentru care indicii anuali, calculați ca medie simplă a celor patru indici trimestriali pentru anul respectiv, sunt egali cu 100 pentru indicii neajustați, ajustați calendaristic și ajustați calendaristic și sezonier.

Anul de referință se modifică o dată la patru ani. Datele se transmit în noul an de referință pentru perioadele de referință începând cu primul trimestru al anului care urmează publicării de către Eurostat a celor mai recente date privind subiectul structura costurilor forței de muncă. Primul an de referință este 2024.

Pentru subiectul Diferența de remunerare între femei și bărbați

Diferența de remunerare între femei și bărbați este diferența dintre câștigurile salariale orare brute medii ale salariaților de sex masculin și ale celor de sex feminin, exprimată ca procentaj din câștigurile salariale orare brute medii ale salariaților de sex masculin.

Câștigurile salariale brute, numărul de ore plătite, forma de control economic și financiar (public/privat) și timpul de lucru contractual (angajat cu normă întreagă/cu fracțiune de normă) sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1526 al Comisiei.

Câștigurile salariale orare brute sunt câștigurile salariale lunare brute împărțite la numărul lunar de ore plătite.

Reguli de calcul

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Datele privind posturile vacante și ocupate sunt reprezentative pentru întregul trimestru de referință. În acest scop, statele membre au opțiunea de a colecta datele privind o anumită dată de referință în luna de mijloc a trimestrului de referință sau de a calcula o medie reprezentativă pe baza datelor colectate la date de referință specifice centrate în jurul lunii de mijloc a trimestrului de referință sau colectate în mod continuu pe parcursul trimestrului de referință.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Indicii trimestriali ai costului forței de muncă pe oră lucrată, indicii trimestriali ai costului total al forței de muncă (opțional) și indicii trimestriali ai orelor lucrate (opțional) sunt reprezentativi pentru întregul trimestru de referință.

Costul anual al forței de muncă (ponderi) corespund întregului an calendaristic.

Formula de calcul al indicelui înlănțuit al costului forței de muncă (LCI)

Formula indicelui Laspeyres înlănțuit se utilizează pentru a calcula indicele trimestrial al costului forței de muncă pe oră lucrată (LCI) și cele două componente ale acestuia (salarii și drepturi de natură salarială și costul forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială) pentru fiecare secțiune NACE, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie.

Formula Laspeyres de bază care trebuie utilizată la calcularea LCI pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE individuale, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu perioada de referință anuală k este definită după cum urmează:

LCI_(tjk) = Σ_iw_i^(tj)h_i^kΣ_iw_i^kh_i^k = Σ_i(w_i^(tj)w_i^k) w_i^kh_i^kΣ_iW_i^k = Σ_iW_i^k(w_i^(tj)w_i^k)Σ_iW_i^k

unde:

costul forței de muncă pe oră lucrată de salariații din secțiunea i a NACE în anul k,

și 1 ≤ t ≤ 4,

Ponderile utilizate pentru calculul indicelui sunt definite după cum urmează: W_i^kΣ_iW_i^k

Legătura anuală între anul l și anul l +1, unde 0 ≤ l < l + 1 < j este definită de:

L''_(l, l + 1) = Σ_iw_i^(l + 1)h_i^lΣ_iw_i^lh_i^l

Formula indicelui înlănțuit Laspeyres pentru trimestrul t din anul j, cu anul de referință k = 0 și m intervalul necesar pentru a prelucra și aplica ponderile anuale necesare, unde 1 ≤ m ≤ 2, este definită ca:

LCItj(0) = 100 × (L''0,1) × (L''1,2) ×….. × (L''j-m-1,j-m ) × LCItj(j-m)

Formula de calcul al indicilor înlănțuiți ai costului total al forței de muncă (opțional)

Formula care trebuie utilizată la calcularea costului total al forței de muncă (TCI) pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu anul de referință k este definită după cum urmează:

TCI_(tjk) = Σ_ih_i^(tj)w_i^(tj)14Σ_ih_i^kw_i^k = Σ_iW_i^(tj)14Σ_iW_i^k

unde:

wik × hik = costul total al forței de muncă al salariaților din secțiunea i a NACE în anul k,

și 1 ≤ t ≤ 4.

Formula indicelui înlănțuit pentru trimestrul t din anul j cu anul de bază k = 0 este definită astfel:

TCI_(tj0) = Σ_ih_i^(tj)w_i^(tj)14Σ_ih_i^0w_i^0 = Σ_iW_i^(tj)14Σ_iW_i^0

Formula de calcul al indicilor înlănțuiți ai orelor lucrate (HWI) (opțional)

Formula de bază Paasche care trebuie utilizată la calcularea indicilor înlănțuiți ai orelor lucrate (HWI) pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu anul de referință k este definită după cum urmează:

HWI_(tjk) = Σ_ih_i^(tj)w_i^(tj)14Σ_ih_i^kw_i^(tj) = Σ_ih_i^(tj)w_i^(tj)14Σ_i(h_i^kh_i^(tj)) h_i^(tj)w_i^(tj) = Σ_iW_i^(tj)14Σ_iW_i^(tj)(h_i^kh_i^(tj))

unde:

witj × hitj = costul total al forței de muncă al salariaților din secțiunea i a NACE în trimestrul t din anul j,

și 1 ≤ t ≤ 4.

Ponderile care trebuie utilizate pentru calculul indicelui sunt definite după cum urmează:

W_i^(tj)Σ_iW_i^(tj)

Legătura anuală între anul l și anul l +1, unde 0 ≤ l < l + 1 < j este definită de:

L'_(l, l + 1) = Σ_ih_i^(l + 1)w_i^(l + 1)Σ_ih_i^lw_i^(l + 1)

Formula indicelui înlănțuit Paasche pentru trimestrul t din anul j, cu anul de referință k = 0 și m intervalul necesar pentru a prelucra și aplica ponderile anuale necesare, unde 1 ≤ m ≤ 2, este definită ca:

HWItj(0) = 100 × (L'0,1) × (L'1,2) ×….. × (L'j-m-1,j-m ) × HWItj(j-m)

Pentru subiectul Diferența de remunerare între femei și bărbați

GPG_K = ΣM_(i = 1)GHE_iM–ΣW_(j = 1)GHE_jWΣM_(i = 1)GHE_iM × 100

unde:

Seturi de date pentru estimări timpurii

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Statele membre menționate la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2025/941 transmit estimări timpurii ale variabilelor posturi vacante și posturi ocupate. Aceste estimări sunt reprezentative pentru toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu unul sau mai mulți angajați aparținând totalului tuturor secțiunilor NACE din domeniul de aplicare al subiectului locuri de muncă vacante, astfel cum este definit la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2025/941.

Datele se transmit neajustate și ajustate sezonier.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Statele membre menționate la articolul 5 din Regulamentul (UE) 2025/941 transmit estimări timpurii ale indicelui costului forței de muncă (LCI). Aceste estimări sunt reprezentative pentru toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu unul sau mai mulți angajați aparținând totalului tuturor secțiunilor NACE din domeniul de aplicare al subiectului indicele costului forței de muncă, astfel cum este definit la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2025/941.

Datele se transmit neajustate și ajustate calendaristic.

Datele ajustate calendaristic și sezonier pot fi transmise opțional.

Estimările timpurii pentru ambele subiecte trebuie să includă orice revizuiri pentru cel puțin cele patru trimestre care precedă perioada de referință.

Transmiterea estimărilor timpurii pentru secțiunile individuale ale NACE și agregatele NACE, astfel cum se prevede în secțiunea 1 Lista și descrierea variabilelor, este opțională pentru ambele subiecte.

Date retrospective (opțional)

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Statele membre trebuie să transmită date retrospective, astfel cum sunt definite în secțiunea 1 Lista și descrierea variabilelor, pentru perioadele de referință începând cu primul trimestru al anului 2010, cu excepția secțiunilor G, J, K și T din NACE, care trebuie furnizate începând cu primul trimestru al anului 2018.

Datele retrospective trebuie să acopere toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu unul sau mai mulți angajați.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Statele membre trebuie să transmită date retrospective pentru subiectul detaliat indicele trimestrial al costului forței de muncă pe oră lucrată, astfel cum sunt definite în secțiunea 1 Lista și descrierea variabilelor, pentru perioadele de referință începând cu primul trimestru al anului 2009 inclusiv, cu excepția secțiunilor G, J, K și T din NACE, care trebuie furnizate începând cu primul trimestru al anului 2018.

Datele retrospective trebuie să acopere întreprinderile cu unul sau mai mulți angajați. În cazul în care aceste date nu sunt disponibile, trebuie utilizate surse și metode de estimare adecvate.

Pentru subiectul detaliat costul anual al forței de muncă, statele membre trebuie să transmită date retrospective, astfel cum sunt definite în secțiunea 1 Lista și descrierea variabilelor, pentru perioadele de referință începând cu anul 2008, cu excepția secțiunilor G, J, K și T din NACE, care trebuie furnizate începând cu anul 2017.

Pentru indicele trimestrial al costului total al forței de muncă și indicele trimestrial al orelor lucrate, statele membre pot transmite date retrospective, astfel cum sunt definite în secțiunea 1 Lista și descrierea variabilelor, pentru perioadele de referință începând cu primul trimestru al anului 2025.

Pentru subiectul Diferența de remunerare între femei și bărbați

Statele membre trebuie să transmită date retrospective pentru perioadele de referință începând cu cele mai recente date ale subiectului structura câștigurilor salariale transmise către Eurostat, începând cu anul calendaristic 2026.

Un post ocupat este o poziție remunerată în cadrul unei întreprinderi rezidente sau al unei unități locale rezidente în care un angajat a fost repartizat pentru o perioadă determinată sau până la noi dispoziții.

Un post vacant este un post remunerat în cadrul unei întreprinderi rezidente sau al unei unități locale rezidente:

care este nou creat, neocupat sau pe cale de a deveni vacant;

pentru care angajatorul ia măsuri active pentru a găsi un candidat potrivit din afara întreprinderii în cauză (chiar dacă postul poate fi ocupat de un candidat din cadrul întreprinderii). Măsurile active pentru a găsi un candidat potrivit includ:

notificarea locului de muncă vacant serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă/agenți de recrutare;

publicarea locului de muncă vacant în mass-media (de exemplu pe internet, în ziare sau reviste);

publicarea postului pe un panou de afișaj accesibil publicului;

contactarea, intervievarea sau selectarea directe ale posibililor candidați/potențialelor persoane recrutate;

contactele cu salariații și/sau contactele personale;

recrutarea de stagiari în vederea ocupării unui post remunerat după o perioadă de probă;

pe care angajatorul intenționează să-l ocupe, fie imediat, fie într-un interval de timp determinat.

notificarea locului de muncă vacant serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă/agenți de recrutare;

publicarea locului de muncă vacant în mass-media (de exemplu pe internet, în ziare sau reviste);

publicarea postului pe un panou de afișaj accesibil publicului;

contactarea, intervievarea sau selectarea directe ale posibililor candidați/potențialelor persoane recrutate;

contactele cu salariații și/sau contactele personale;

recrutarea de stagiari în vederea ocupării unui post remunerat după o perioadă de probă;

care este nou creat, neocupat sau pe cale de a deveni vacant;

pentru care angajatorul ia măsuri active pentru a găsi un candidat potrivit din afara întreprinderii în cauză (chiar dacă postul poate fi ocupat de un candidat din cadrul întreprinderii). Măsurile active pentru a găsi un candidat potrivit includ:

notificarea locului de muncă vacant serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă/agenți de recrutare;

publicarea locului de muncă vacant în mass-media (de exemplu pe internet, în ziare sau reviste);

publicarea postului pe un panou de afișaj accesibil publicului;

contactarea, intervievarea sau selectarea directe ale posibililor candidați/potențialelor persoane recrutate;

contactele cu salariații și/sau contactele personale;

recrutarea de stagiari în vederea ocupării unui post remunerat după o perioadă de probă;

pe care angajatorul intenționează să-l ocupe, fie imediat, fie într-un interval de timp determinat.

notificarea locului de muncă vacant serviciilor publice de ocupare a forței de muncă;

contactarea unei agenții private de ocupare a forței de muncă/agenți de recrutare;

publicarea locului de muncă vacant în mass-media (de exemplu pe internet, în ziare sau reviste);

publicarea postului pe un panou de afișaj accesibil publicului;

contactarea, intervievarea sau selectarea directe ale posibililor candidați/potențialelor persoane recrutate;

contactele cu salariații și/sau contactele personale;

recrutarea de stagiari în vederea ocupării unui post remunerat după o perioadă de probă;

pentru transmiterea obligatorie a statisticilor privind locurile de muncă vacante în secțiunea O din NACE, corespunzătoare activității economice a agențiilor de ocupare temporară a forței de muncă;

opțional, în conformitate cu secțiunea NACE a întreprinderii rezidente sau a unității locale rezidente în care angajatul desfășoară activitatea profesională.

Costul total al forței de muncă este costul total suportat de angajator cu ocuparea forței de muncă. Acesta reprezintă suma salariilor și altor drepturi de natură salarială, inclusiv primele, contribuțiile sociale ale angajatorilor și impozitele aferente ocupării forței de muncă, considerate drept costuri cu forța de muncă plătite de angajator minus subvențiile legate de ocuparea forței de muncă primite de angajator.

Orele lucrate acoperă numărul total de ore lucrate efectiv de toți angajații, indiferent dacă sunt angajați cu normă întreagă, angajați cu fracțiune de normă, ucenici, stagiari remunerați sau stagiari. Orele efectiv lucrate sunt definite ca suma tuturor perioadelor consacrate activităților directe și auxiliare pentru producerea de bunuri și servicii în cursul trimestrului de referință. Angajații sunt definiți în anexa I la Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1526 al Comisiei.

orele lucrate pe durata perioadelor de lucru normale;

orele de lucru suplimentare plătite, adică orele lucrate în plus față de orele normale de lucru, indiferent de tariful pe oră aplicat (de exemplu, o oră lucrată plătită cu dublul tarifului pe oră normal se consideră drept o oră);

perioadele de ore suplimentare neremunerate (dacă este posibil);

timpul petrecut pentru sarcini precum: pregătirea lucrului și a locului de muncă; pregătirea, întreținerea, reparația și curățarea uneltelor și mașinilor; întocmirea chitanțelor și a facturilor; completarea de fișe pontaj și rapoarte, etc.;

timpul petrecut la locul de muncă atunci când nu se lucrează datorită, de exemplu, opririi mașinilor, accidentelor sau lipsei ocazionale de lucru pentru care plata se face în conformitate cu contractul de muncă;

perioadele scurte de odihnă la locul de muncă, inclusiv pauzele de ceai sau cafea;

orele consacrate formării profesionale fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ (acest element nu se ia în calcul în cazul ucenicilor);

orele petrecute în călătorii de afaceri plătite de angajator;

perioadele de gardă pentru orele petrecute la locul de muncă și pentru orele petrecute în afara locului de muncă din momentul în care angajatul este chemat la serviciu (inclusiv timpul de deplasare, de exemplu de la domiciliu la locul de muncă);

orele lucrate de acasă, cu condiția ca angajatul să poată fi contactat de angajator în timpul programului de lucru obișnuit.

orele plătite, dar nelucrate, de exemplu concedii plătite, sărbători legale, absențe din motive de boală, concediu de maternitate, evenimente de forță majoră, cum ar fi condiții meteorologice extreme sau dezastre naturale etc.;

orele nelucrate și neplătite, de exemplu, în cazul concediului medical și concediului de maternitate etc.;

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de concediu special pentru consultații medicale, căsătorie, funeralii, mutare, ca urmare a unui accident etc.;

pauzele pentru masa principală (adică altele decât perioadele scurte de odihnă sau pauzele de gustare);

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de șomaj parțial, conflicte de muncă, lock-out etc.;

timpul petrecut cu deplasarea între domiciliu și locul de muncă;

orele de formare profesională a ucenicilor, fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ.

Salariile și alte drepturi de natură salarială includ remunerațiile directe, primele și remunerațiile pentru munca în schimburi, indemnizațiile, onorariile, comisioanele și remunerațiile în natură. Acestea includ, de asemenea, salariile și alte drepturi de natură salarială plătite lucrătorilor externi, ucenicilor și stagiarilor. Cu toate acestea, plățile către lucrători externi pentru o unitate de bun produs sau de serviciu prestat este exclusă [SEC 2010, punctul 4.07e]. Spre deosebire de conturile naționale, bacșișurile și gratuitățile sunt excluse, deoarece nu sunt plătite de angajatori și, prin urmare, nu sunt înregistrate în conturile lor drept costuri cu forța de muncă.

Costul forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, reprezintă suma următoarelor componente: contribuțiile sociale ale angajatorilor și impozitele pe forța de muncă plătite de angajator, minus subvențiile pentru forța de muncă primite de angajator.

Contribuțiile sociale ale angajatorilor reprezintă o sumă egală cu valoarea cotizațiilor sociale datorate de angajatori sistemelor de securitate socială sau altor sisteme de asigurări sociale legate de ocuparea forței de muncă pentru a garanta angajaților lor dreptul la prestații sociale. Contribuțiile sociale ale angajatorilor pot fi efective sau imputate.

boală;

invaliditate, handicap;

accident de muncă sau boală profesională;

bătrânețe;

urmași;

maternitate;

familie;

promovarea ocupării forței de muncă;

șomaj;

locuințe;

educație;

sărăcie.

Impozitele pe forța de muncă plătite de angajator acoperă toate impozitele bazate pe valoarea totală a salariilor și altor drepturi de natură salarială sau pe ocuparea forței de muncă. Aceste impozite sunt considerate drept costuri ale forței de muncă. Sunt incluse, de asemenea, taxele de penalizare care trebuie plătite în unele țări de către angajatori pentru angajarea unui număr prea mic de persoane cu handicap și impozite sau comisioane similare.

Subvențiile pentru forța de muncă primite de angajator reprezintă totalitatea sumelor primite sub formă de subvenții publice destinate rambursării parțiale sau totale a costurilor remunerării directe, dar care nu sunt destinate acoperirii costurilor asigurărilor sociale sau pregătirii profesionale. Nu sunt incluse rambursările plătite angajatorilor de către instituțiile de asigurări sociale sau fondurile de asigurări complementare. Acestea includ subvențiile pentru forța de muncă care rambursează costul remunerării ucenicilor, precum și a stagiarilor remunerați și a stagiarilor.

Indicele trimestrial al costului total al forței de muncă pe oră lucrată (indicele costului forței de muncă sau LCI) este definit ca indicele Laspeyres al costului trimestrial al forței de muncă pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea LCI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

Indicele trimestrial al salariilor și altor drepturi de natură salarială pe oră lucrată este definit ca indicele Laspeyres trimestrial al salariilor și altor drepturi de natură salarială pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE.

Indicele trimestrial al costului forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, pe oră lucrată este definit ca indicele Laspeyres trimestrial al costului forței de muncă, cu excepția salariilor și altor drepturi de natură salarială, pe oră lucrată, înlănțuit anual și bazat pe o structură fixă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE.

Indicele trimestrial al costului total al forței de muncă (TCI) (opțional) este definit ca raportul simplu dintre costul total al forței de muncă înregistrat în trimestrul de referință și o pătrime din cel înregistrat în anul calendaristic precedent, înlănțuit anual la anul de referință. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea TCI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

Indicele trimestrial al orelor lucrate (HWI) (opțional) este definit ca indicele Paasche al orelor lucrate trimestrial, înlănțuit anual și bazat pe o structură mobilă a activităților economice la nivel de secțiune din clasificarea NACE. Formula care trebuie utilizată pentru calcularea HWI este specificată în secțiunea 2.1 Reguli de calcul.

orele lucrate pe durata perioadelor de lucru normale;

orele de lucru suplimentare plătite, adică orele lucrate în plus față de orele normale de lucru, indiferent de tariful pe oră aplicat (de exemplu, o oră lucrată plătită cu dublul tarifului pe oră normal se consideră drept o oră);

perioadele de ore suplimentare neremunerate (dacă este posibil);

timpul petrecut pentru sarcini precum: pregătirea lucrului și a locului de muncă; pregătirea, întreținerea, reparația și curățarea uneltelor și mașinilor; întocmirea chitanțelor și a facturilor; completarea de fișe pontaj și rapoarte, etc.;

timpul petrecut la locul de muncă atunci când nu se lucrează datorită, de exemplu, opririi mașinilor, accidentelor sau lipsei ocazionale de lucru pentru care plata se face în conformitate cu contractul de muncă;

perioadele scurte de odihnă la locul de muncă, inclusiv pauzele de ceai sau cafea;

orele consacrate formării profesionale fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ (acest element nu se ia în calcul în cazul ucenicilor);

orele petrecute în călătorii de afaceri plătite de angajator;

perioadele de gardă pentru orele petrecute la locul de muncă și pentru orele petrecute în afara locului de muncă din momentul în care angajatul este chemat la serviciu (inclusiv timpul de deplasare, de exemplu de la domiciliu la locul de muncă);

orele lucrate de acasă, cu condiția ca angajatul să poată fi contactat de angajator în timpul programului de lucru obișnuit.

orele plătite, dar nelucrate, de exemplu concedii plătite, sărbători legale, absențe din motive de boală, concediu de maternitate, evenimente de forță majoră, cum ar fi condiții meteorologice extreme sau dezastre naturale etc.;

orele nelucrate și neplătite, de exemplu, în cazul concediului medical și concediului de maternitate etc.;

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de concediu special pentru consultații medicale, căsătorie, funeralii, mutare, ca urmare a unui accident etc.;

pauzele pentru masa principală (adică altele decât perioadele scurte de odihnă sau pauzele de gustare);

orele nelucrate (plătite sau nu) în caz de șomaj parțial, conflicte de muncă, lock-out etc.;

timpul petrecut cu deplasarea între domiciliu și locul de muncă;

orele de formare profesională a ucenicilor, fie în întreprinderea/unitatea locală, fie în unitățile de învățământ.

boală;

invaliditate, handicap;

accident de muncă sau boală profesională;

bătrânețe;

urmași;

maternitate;

familie;

promovarea ocupării forței de muncă;

șomaj;

locuințe;

educație;

sărăcie.

Diferența de remunerare între femei și bărbați este diferența dintre câștigurile salariale orare brute medii ale salariaților de sex masculin și ale celor de sex feminin, exprimată ca procentaj din câștigurile salariale orare brute medii ale salariaților de sex masculin.

Câștigurile salariale brute, numărul de ore plătite, forma de control economic și financiar (public/privat) și timpul de lucru contractual (angajat cu normă întreagă/cu fracțiune de normă) sunt definite în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2025/1526 al Comisiei.

Câștigurile salariale orare brute sunt câștigurile salariale lunare brute împărțite la numărul lunar de ore plătite.

Formula Laspeyres de bază care trebuie utilizată la calcularea LCI pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE individuale, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu perioada de referință anuală k este definită după cum urmează:

Ponderile utilizate pentru calculul indicelui sunt definite după cum urmează: W_i^kΣ_iW_i^k

Legătura anuală între anul l și anul l +1, unde 0 ≤ l < l + 1 < j este definită de:

Formula indicelui înlănțuit Laspeyres pentru trimestrul t din anul j, cu anul de referință k = 0 și m intervalul necesar pentru a prelucra și aplica ponderile anuale necesare, unde 1 ≤ m ≤ 2, este definită ca:

Formula care trebuie utilizată la calcularea costului total al forței de muncă (TCI) pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu anul de referință k este definită după cum urmează:

Formula indicelui înlănțuit pentru trimestrul t din anul j cu anul de bază k = 0 este definită astfel:

Formula de bază Paasche care trebuie utilizată la calcularea indicilor înlănțuiți ai orelor lucrate (HWI) pentru trimestrul t din anul j pentru secțiunile NACE, pentru agregatele NACE și pentru întreaga economie cu anul de referință k este definită după cum urmează:

Ponderile care trebuie utilizate pentru calculul indicelui sunt definite după cum urmează:

Legătura anuală între anul l și anul l +1, unde 0 ≤ l < l + 1 < j este definită de:

Formula indicelui înlănțuit Paasche pentru trimestrul t din anul j, cu anul de referință k = 0 și m intervalul necesar pentru a prelucra și aplica ponderile anuale necesare, unde 1 ≤ m ≤ 2, este definită ca:

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

ANEXA IIȚintele privind precizia

Pentru subiectul locuri de muncă vacante

Statele membre care utilizează metode de eșantionare urmăresc să mențină coeficientul de variație sub 5 % pentru numărul de posturi vacante (neajustat) măsurat în cursul trimestrului de referință pentru toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu un angajat sau mai mulți care aparțin totalului tuturor secțiunilor NACE din domeniul de aplicare al subiectului locuri de muncă vacante, astfel cum este definit la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2025/941.

Statele membre care utilizează metode de eșantionare urmăresc să mențină coeficientul de variație sub 1 % pentru numărul de posturi ocupate (neajustat) măsurat în cursul trimestrului de referință pentru toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu un angajat sau mai mulți care aparțin totalului tuturor secțiunilor NACE din domeniul de aplicare al subiectului locuri de muncă vacante, astfel cum este definit la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2025/941.

Datele transmise în temeiul prezentului regulament sunt marcate drept fiabilitate scăzută în cazul în care coeficientul lor de variație este mai mare de 25 %.

Pentru subiectul indicele costului forței de muncă

Statele membre care utilizează metode de eșantionare urmăresc să mențină eroarea standard sub 0,2 puncte procentuale pentru componenta salarii și alte drepturi de natură salarială a indicelui costului forței de muncă, neînlănțuit, neajustat calendaristic sau sezonier, care acoperă toate întreprinderile rezidente sau unitățile locale rezidente cu un angajat sau mai mulți care aparțin totalului tuturor secțiunilor NACE din domeniul de aplicare al subiectului indicele costului forței de muncă, astfel cum este definit la articolul 6 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2025/941.

Eroarea standard se calculează utilizând formule sau simulări teoretice. Aceasta estimează distanța preconizată între estimarea statistică și valoarea reală care urmează să fie măsurată.

Pentru subiectul Diferența de remunerare între femei și bărbați

Pentru anii care coincid cu un an de referință al subiectului structura câștigurilor salariale, statele membre urmăresc să mențină diferența absolută dintre (1) valoarea derivată din datele subiectului structura câștigurilor salariale și (2) diferența de remunerare între femei și bărbați transmisă pentru întreaga economie (înainte de revizuire) sub 2 puncte procentuale.