Regulamentul (UE) 2024/1449 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 mai 2024 privind instituirea Mecanismului de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 212 și articolul 322 alineatul (1),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

având în vedere avizul Curții de Conturi,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Uniunea se întemeiază pe valorile menționate la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE), printre care se numără democrația, statul de drept și respectarea drepturilor omului. Aceste valori fac parte din criteriile de aderare stabilite în cadrul Consiliului European de la Copenhaga din iunie 1993 (criteriile de la Copenhaga), care constituie condițiile de eligibilitate pentru aderarea la Uniune.

Procesul de extindere se bazează pe criterii consacrate, pe condiții echitabile și riguroase și pe principiul meritelor proprii. Rămâne esențial un angajament ferm față de principiul abordării cu prioritate a elementelor fundamentale, care necesită un accent puternic pe statul de drept, drepturile fundamentale, funcționarea instituțiilor democratice și reforma administrației publice, precum și pe criteriile economice. Progresele depind de punerea în aplicare de către fiecare beneficiar a reformelor necesare pentru alinierea la acquis-ul Uniunii. Cooperarea regională și relațiile de bună vecinătate sunt în continuare elemente esențiale ale procesului de extindere.

Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a arătat, de asemenea, că extinderea este o investiție geostrategică în pace, securitate și stabilitate. Reamintind angajamentul deplin și neechivoc al Uniunii față de perspectiva aderării la Uniune a țărilor din Balcanii de Vest, orientarea și angajamentul partenerilor din Balcanii de Vest către Uniune reprezintă o expresie puternică a alegerii lor strategice și a locului lor într-o comunitate de valori. Calea partenerilor din Balcanii de Vest către UE trebuie să fie ferm ancorată în progrese reale și concrete în ceea ce privește reformele.

Este în interesul comun al Uniunii și al partenerilor săi din Balcanii de Vest, și anume Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord și Serbia (beneficiarii), să impulsioneze eforturile de reformare a sistemelor lor politice, juridice și economice în vederea viitoarei lor aderări la Uniune și să sprijine procesul lor de aderare. Perspectiva aderării la Uniune are un puternic efect de transformare, punând bazele unor schimbări democratice, politice, economice și societale pozitive.

Înainte de aderare, este necesar să se expună unele dintre avantajele aderării la Uniune. Convergența economică se află în centrul acestor avantaje. În prezent, nivelul de convergență a Balcanilor de Vest în ceea ce privește PIB-ul pe cap de locuitor exprimat la standardele puterii de cumpărare rămâne scăzut, situându-se între 30 % și 50 % din media Uniunii, și nu progresează suficient de rapid.

Pentru a reduce această disparitate, Comisia, în comunicarea sa din 8 noiembrie 2023 intitulată Un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, a stabilit un nou plan de creștere pentru Balcanii de Vest, bazat pe patru piloni: (a) sporirea integrării în piața unică a UE; (b) stimularea integrării economice regionale, pe baza normelor și a standardelor UE, prin punerea deplină în aplicare a Planului de acțiune privind piața regională comună care este în vigoare; (c) aprofundarea reformelor menite să accelereze creșterea economică în regiune, promovarea convergenței economice și consolidarea stabilității regionale și (d) instituirea unui nou instrument de finanțare, și anume: Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (mecanismul).

Punerea în aplicare a noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest necesită o finanțare sporită în cadrul unui nou instrument de finanțare specific, mecanismul, pentru a sprijini regiunea în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor pentru creștere economică sustenabilă, integrare regională și piața regională comună.

Pentru a atinge obiectivele noului plan de creștere pentru Balcanii de Vest, ar trebui să se pună un accent deosebit referitor la domeniile de investiții pe sectoarele care ar putea funcționa ca factori de multiplicare esențiali pentru dezvoltarea socială și economică: conectivitatea, inclusiv transporturile sustenabile, decarbonizarea, energia, tranziția verde și cea digitală, precum și educația și dezvoltarea competențelor, acordându-se o atenție specială tineretului.

Infrastructura sustenabilă de transport este esențială pentru îmbunătățirea conectivității dintre beneficiari și cu Uniunea. Aceasta ar trebui să contribuie la integrarea regiunii Balcanilor de Vest în Uniune. În propunerea sa de revizuire a rețelei transeuropene de transport (TEN-T), Comisia a inclus un nou coridor care traversează regiunea Balcanilor de Vest (coridorul care face legătura între Balcanii de Vest și estul Mediteranei). Rețeaua TEN-T constituie referința pentru finanțarea infrastructurii de transport sustenabil din regiune, inclusiv pentru mijloacele de transport ecologice, cum ar fi căile ferate.

Mecanismul ar trebui să sprijine investițiile și reformele care promovează, pentru beneficiari, calea către transformarea digitală a economiei și a societății, în concordanță cu viziunea Uniunii pentru 2030 prezentată în comunicarea Comisiei din 9 martie 2021 intitulată Busola pentru dimensiunea digitală 2030: modelul european pentru deceniul digital, promovând o economie digitală incluzivă care aduce beneficii tuturor cetățenilor. Mecanismul ar trebui să acționeze pentru a facilita îndeplinirea obiectivelor generale și a țintelor digitale referitoare la Uniune de către beneficiari. Astfel cum a subliniat Comisia în comunicarea sa din 15 iunie 2023 intitulată Punerea în aplicare a setului de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G, setul de instrumente pentru securitatea cibernetică a rețelelor 5G ar trebui să constituie referința pentru finanțarea din partea Uniunii cu scopul de a asigura securitatea, reziliența și protecția integrității proiectelor de infrastructură digitală în regiune.

Sprijinul în cadrul mecanismului ar trebui acordat pentru a îndeplini obiectivele generale și specifice, pe baza unor criterii stabilite și sub rezerva îndeplinirii unor condiții de plată clare. Aceste obiective generale și specifice ar trebui urmărite într-un mod care se consolidează reciproc. Mecanismul ar trebui să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile, legislația, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii (acquis)în vederea aderării la Uniune, să accelereze integrarea economică regională și integrarea progresivă a beneficiarilor pe piața unică a Uniunii și să accelereze convergența socioeconomică a acestora cu Uniunea. Instrumentul ar trebui, de asemenea, să promoveze cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate și reconcilierea și soluționarea litigiilor.

Pe lângă stimularea convergenței socioeconomice, mecanismul ar trebui să contribuie și la accelerarea reformelor legate de elementele fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale, printre altele, drepturile persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv ale minorităților naționale și ale romilor, precum și drepturile persoanelor lesbiene, gay, bisexuale, transgen și intersexuale (LGBTI). De asemenea, ar trebui să îmbunătățească funcționarea instituțiilor democratice și a administrațiilor publice, achizițiile publice, controlul ajutoarelor de stat și gestionarea finanțelor publice, combaterea tuturor formelor de corupție și a criminalității organizate, educația și formarea de calitate, precum și politicile de ocupare a forței de muncă, tranziția verde a regiunii, obiectivele climatice și de mediu.

Sprijinul acordat de Uniune în cadrul mecanismului, ar trebui să completeze sprijinul bilateral și regional acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529 al Parlamentului European și al Consiliului, care rămâne principalul instrument pentru pregătirea beneficiarilor pentru aderarea la Uniune, folosind totodată mecanismele și structurile deja existente, acolo unde este posibil, și maximizând sinergiile. Abordarea ar trebui să se bazeze pe metodologia de extindere existentă, în special pe metodologia revizuită din 2020 prezentată de Comisie în comunicarea sa din 5 februarie 2020 intitulată Consolidarea procesului de aderare – O perspectivă credibilă a UE pentru Balcanii de Vest și pe Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest adoptat de Comisie la 6 octombrie 2020.

Mecanismul ar trebui să completeze dialogul economic și financiar existent fără a-i compromite domeniul de aplicare, consolidând astfel integrarea economică și pregătirea pentru supravegherea multilaterală a politicilor economice de către Uniune.

Mecanismul ar trebui să promoveze dezvoltarea principiilor eficacității, respectând principiul adiționalității și pe cel al complementarității în raport cu sprijinul acordat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii și încercând să evite suprapunerea și să asigure sinergii între asistența acordată în temeiul prezentului regulament și alte tipuri de asistență, inclusiv pachete financiare integrate care includ finanțare atât pentru export, cât și pentru dezvoltare, acordată de Uniune, de statele membre, de țări terțe, de organizații și entități multilaterale și regionale.

În conformitate cu principiul parteneriatelor incluzive, Comisia ar trebui să depună eforturi pentru a se asigura că părțile interesate relevante ale beneficiarilor, inclusiv parlamentele, autoritățile locale și regionale, partenerii sociali și organizațiile societății civile din țările beneficiare, sunt consultate corespunzător și au acces în timp util la informațiile relevante pentru a putea juca un rol semnificativ în conceperea și punerea în aplicare a programelor și în procesele de monitorizare aferente.

Asistența tehnică personalizată și specifică, precum și asistența pentru cooperare transfrontalieră ar trebui să fie furnizate în continuare în sprijinul obiectivelor acestui mecanism și pentru a consolida capacitățile relevante ale beneficiarilor de a pune în aplicare agendele de reformă.

Mecanismul ar trebui să asigure coerența cu obiectivele generale ale acțiunii externe a Uniunii, astfel cum sunt prevăzute la articolul 21 din TUE, și să sprijine aceste obiective, inclusiv respectarea drepturilor fundamentale, astfel cum sunt consacrate în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Mecanismul ar trebui în special să asigure protecția și promovarea drepturilor omului și a statului de drept.

Mecanismul ar trebui să stimuleze inovarea, cercetarea și cooperarea între instituțiile academice și industrie, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale, promovând industriile locale și punând un accent deosebit pe microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și start-up-urile locale;

Beneficiarii ar trebui să demonstreze un angajament credibil față de valorile europene, inclusiv prin alinierea lor la politica externă și de securitate comună a Uniunii, inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii.

La punerea în aplicare a mecanismului, ar trebui să se țină seama de autonomia strategică a Uniunii, precum și de interesele strategice ale Uniunii și ale statelor sale membre și de valorile pe care se întemeiază Uniunea.

Activitățile desfășurate în cadrul mecanismului ar trebui să sprijine progresele înregistrate în direcția atingerii standardelor sociale, climatice și de mediu ale Uniunii și a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite, precum și în direcția adeziunii la Acordul de la Paris adoptat în cadrul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, la Convenția Organizației Națiunilor Unite privind diversitatea biologică și la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării și nu ar trebui să contribuie la degradarea mediului sau să dăuneze mediului ori climei. Măsurile finanțate în cadrul mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu planurile privind energia și clima ale beneficiarilor, cu contribuția acestora stabilită la nivel național și cu ambiția lor de a atinge neutralitatea climatică până în 2050. Mecanismul ar trebui să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice și la capacitatea de adaptare la efectele negative ale acestora și să promoveze reziliența la schimbările climatice. În special, finanțarea din cadrul mecanismului ar trebui să promoveze tranziția către o economie decarbonizată, neutră climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară.

Punerea în aplicare a prezentului regulament ar trebui să se bazeze pe principiile egalității și nediscriminării, astfel cum au fost elaborate în strategiile din cadrul Uniunii egalității. Regulamentul ar trebui să promoveze și să impulsioneze egalitatea de gen și integrarea principiului egalității de gen, să asigure participarea semnificativă a femeilor la procesele decizionale și capacitarea femeilor și a fetelor și să încerce să protejeze și să promoveze drepturile femeilor și ale fetelor, precum și să prevină și să combată violența împotriva femeilor și violența domestică, ținând seama de planurile de acțiune relevante ale UE privind egalitatea de gen și de concluziile Consiliului și convențiile internaționale relevante. În plus, prezentul regulament ar trebui pus în aplicare cu respectarea deplină a Pilonului european al drepturilor sociale, inclusiv în ceea ce privește protecția copiilor și drepturile lucrătorilor. Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui să fie în concordanță cu Convenția Națiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu handicap și cu protocolul la aceasta și să asigure accesibilitatea în ceea ce privește investițiile și asistența tehnică, în conformitate cu Directiva (UE) 2019/882 a Parlamentului European și a Consiliului.

Prezentul regulament ar trebui să promoveze Agenda verde pentru Balcanii de Vest inclusă în comunicarea Comisiei din 6 octombrie 2020 intitulată Un plan economic și de investiții pentru Balcanii de Vest, prin consolidarea protecției și refacerii mediului, prin contribuirea la atenuarea schimbărilor climatice și prin creșterea rezilienței la aceste schimbări, precum și prin accelerarea tranziției către o economie cu emisii scăzute de carbon.

Pentru a ține seama de Pactul verde european ca strategie de creștere durabilă a Europei și de importanța abordării obiectivelor în materie de climă și biodiversitate în concordanță cu angajamentele asumate în Acordul interinstituțional, mecanismul ar trebui să contribuie la atingerea unei ținte globale de 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii menite să sprijine obiectivele climatice și de 7,5 % în 2024 și 10 % în 2026 și 2027 pentru obiectivele în materie de biodiversitate. Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin Cadrul de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) ar trebui să aibă în vedere obiectivele climatice. Această sumă ar trebui calculată utilizând markerii Rio în urma obligației de a raporta la OCDE finanțarea combaterii schimbărilor climatice la nivel internațional de către UE, precum și a altor acorduri sau cadre internaționale. Încă din iunie 2025, coeficienții UE privind clima, aplicabili tuturor programelor din cadrul de finanțare multianual (CFM) 2021-2027 și stabiliți în documentul de lucru al serviciilor Comisiei intitulat Arhitectura integrării aspectelor legate de climă în cadrul financiar multianual 2021-2027 (SWD(2022)0225), se vor aplica și cheltuielilor legate de climă din cadrul rubricii 6 din CFM (Vecinătate și întreaga lume). Mecanismul se va alinia la abordarea urmată de alte instrumente de la rubrica 6, inclusiv Instrumentul de asistență pentru preaderare (IPA III), pentru a asigura o raportare coerentă în materie de climă în regiune. Mecanismul ar trebui să sprijine acele activități care respectă pe deplin standardele și prioritățile Uniunii în materie de climă și mediu, precum și principiul de a nu aduce prejudicii semnificative în sensul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului.

Comisia, în cooperare cu statele membre și cu beneficiarii, ar trebui să asigure respectarea, coerența, consecvența și complementaritatea și o mai mare transparență și responsabilitate în ceea ce privește furnizarea de asistență, inclusiv prin punerea în aplicare a unor sisteme de control intern și a unor politici antifraudă adecvate. Sprijinul acordat în cadrul mecanismului ar trebui să fie pus la dispoziție sub rezerva îndeplinirii condițiilor prealabile ca fiecare dintre beneficiari să apere și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, alegeri libere și corecte, o mass-media pluralistă, un sistem judiciar independent și statul de drept, precum și să garanteze respectarea tuturor obligațiilor în materie de drepturi ale omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților. O altă condiție prealabilă ar trebui să fie ca Serbia și Kosovo să se implice în mod constructiv, cu progrese măsurabile și cu rezultate concrete, în normalizarea relațiilor lor bilaterale pentru a pune în aplicare pe deplin toate obligațiile care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare, și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.

Cuantumul maxim total al sprijinului alocat din partea Uniunii prin intermediul mecanismului ar trebui să fie de 6 miliarde EUR în prețuri curente pentru perioada 2024-2027, din care până la 2 miliarde EUR sub formă de sprijin nerambursabil și 4 miliarde EUR sub formă de împrumuturi preferențiale cu titlu de asistență financiară acordate de către Uniune și provizionate din cuantumul de 2 miliarde EUR. Cel puțin jumătate din cuantumul total ar trebui alocat prin intermediul CIBV, incluzând întregul cuantum aferent sprijinului nerambursabil, după deducerea a 1,5 % pentru asistența tehnică și administrativă, și cuantumurile necesare pentru provizionarea împrumuturilor.

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a mecanismului, care urmează să constituie principala valoare de referință în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii, pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Datoria financiară aferentă împrumuturilor acordate în baza mecanismului nu ar trebui să fie sprijinită de garanția pentru acțiunea externă, prin derogare de la articolul 31 alineatul (3) a doua teză din Regulamentul (UE) 2021/947 al Parlamentului European și al Consiliului. Sprijinul sub formă de împrumut acordat în cadrul acestui mecanism ar trebui să constituie asistență financiară în înțelesul articolului 220 alineatul (1) din Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 (Regulamentul financiar). Un cuantum orientativ al finanțării pentru fiecare beneficiar ar trebui calculat pe baza formulei prevăzute în anexă, combinând ponderea populației unui beneficiar în populația totală a regiunii Balcanilor de Vest și PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest raportat la PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului respectiv, cu un factor de ponderare de 60 % și, respectiv, 40 %. În cazul în care condițiile de plată pentru deblocarea fondurilor nu sunt îndeplinite, Comisia ar trebui să poată redistribui, parțial sau integral, cuantumul între alți beneficiari.

Normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) ar trebui să se aplice prezentului regulament. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, gestiune indirectă, asistență financiară, operațiuni de finanțare mixtă și rambursări către experții externi și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari.

Ar trebui prevăzute, după caz, restricții privind eligibilitatea în cadrul procedurilor de atribuire realizate în temeiul mecanismului, având în vedere natura specifică a activității sau atunci când activitatea afectează securitatea sau ordinea publică.

Pentru a asigura punerea în aplicare eficientă a mecanismului, inclusiv pentru a facilita integrarea beneficiarilor din Balcanii de Vest în lanțurile valorice europene, toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul acestui mecanism ar trebui să provină din statele membre, de la beneficiari, țările candidate și părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European și din țările care furnizează beneficiarilor un sprijin comparabil celui furnizat de Uniune, luând în calcul dimensiunea economiilor lor, și pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în rândul beneficiarilor, cu excepția cazului în care produsele și materialele nu pot fi obținute în condiții rezonabile în niciuna dintre țările respective.

Respectând principiul conform căruia bugetul Uniunii este stabilit anual, ar trebui să se asigure posibilitatea de a aplica flexibilitățile în conformitate cu Regulamentul financiar pentru alte politici, inclusiv pentru reportări și reangajări de fonduri, cu scopul de a se asigura utilizarea eficientă a fondurilor Uniunii, maximizând astfel fondurile Uniunii disponibile în cadrul mecanismului.

Punerea în aplicare a Mecanismului ar trebui să fie fondată pe un set coerent și prioritar de reforme specifice și de priorități legate de investiții în fiecare țară beneficiară (agenda de reformă), care să ofere un cadru pentru stimularea creșterii socioeconomice incluzive și durabile, clar structurat și aliniat la cerințele de aderare la Uniune și la elementele fundamentale ale procesului de extindere. Agenda de reformă va servi drept cadru general pentru atingerea obiectivelor mecanismului. Agenda de reformă ar trebui elaborată în strânsă consultare cu părțile interesate relevante, inclusiv cu parlamentele beneficiarilor, cu organismele și autoritățile reprezentative locale și regionale, cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile, iar contribuția lor ar trebui să se reflecte în agendele de reformă.

Plata sprijinului acordat de Uniune ar trebui să fie condiționată de respectarea condițiilor de plată și de realizarea de progrese măsurabile în ceea ce privește punerea în aplicare a reformelor prevăzute în agendele de reformă care au fost evaluate și aprobate în mod oficial de Comisie. Deblocarea fondurilor ar trebui să fie structurată în consecință, reflectând obiectivele mecanismului.

Agendele de reformă ar trebui să includă măsuri de reformă și domenii de investiții prioritare specifice, alături de condițiile de plată prevăzute sub forma unor etape calitative și cantitative măsurabile care să demonstreze faptul că s-au realizat progrese satisfăcătoare în ceea ce privește măsurile respective sau că acestea au fost finalizate, precum și un calendar orientativ pentru punerea în aplicare a măsurilor respective. Agendele de reformă ar trebui să includă și o listă preliminară a proiectelor de investiții planificate prevăzute a fi finanțate în cadrul CIBV. Aceste etape ar trebui planificate până cel târziu la 31 august 2027, chiar dacă ar trebui să fie posibil ca finalizarea generală a măsurilor la care se referă etapele sus-menționate să se prelungească și după 2027, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2028.

Agendele de reformă ar trebui să includă o explicație a sistemului utilizat de beneficiar pentru a preveni, a detecta și a corecta cu eficacitate neregulile, corupția, inclusiv corupția la nivel înalt, frauda și conflictele de interese atunci când sunt utilizate fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, precum și modalitățile de evitare a dublei finanțări din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii, precum și din partea altor donatori.

Agendele de reformă ar trebui să includă o explicație a modului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele climatice și de mediu, la principiul de a nu aduce prejudicii semnificative și la transformarea digitală.

Măsurile din cadrul agendelor de reformă ar trebui să contribuie la îmbunătățirea unui sistem eficient de gestionare și control al finanțelor publice, la combaterea spălării banilor, a evitării obligațiilor fiscale, a evaziunii fiscale, a corupției, a fraudei și a criminalității organizate și la un sistem eficace de control al ajutoarelor de stat, cu scopul asigurării unor condiții echitabile pentru toate întreprinderile. Aceste măsuri ar trebui să fie puse în aplicare de către beneficiar până la o dată orientativă care ar putea fi stabilită, după caz pentru fiecare măsură, în stadiul incipient al punerii în aplicare a mecanismului.

Agendele de reformă ar trebui să se bazeze pe rezultate și să includă indicatori pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice ale mecanismului stabilite în prezentul regulament. Acești indicatori ar trebui să se bazeze pe indicatori conveniți la nivel internațional. Indicatorii ar trebui să fie, de asemenea, în măsura posibilului, coerenți cu indicatorii-cheie de performanță incluși în Cadrul privind rezultatele aferent IPA III, în Cadrul pentru măsurarea rezultatelor FEDD+ și în CIBV. Indicatorii ar trebui să fie relevanți, acceptați, credibili, simpli și solizi.

Fondurile din cadrul mecanismului nu ar trebui să sprijine activități sau măsuri care subminează acordurile de pace din regiune.

Comisia ar trebui să evalueze fiecare agendă de reformă pe baza listei de criterii stabilite în prezentul regulament. În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, Comisiei ar trebui să i se confere competențe de executare pentru a aproba aceste agende de reformă. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului. Comisia va ține seama în mod corespunzător de Decizia 2010/427/UE a Consiliului și de rolul Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE), după caz, în special atunci când monitorizează îndeplinirea condiției prealabile relevante pentru acordarea sprijinului din partea Uniunii.

Decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată în prezentul regulament ar trebui să constituie, totodată, un program de lucru în sensul articolului 110 alineatul (2) din Regulamentul financiar în ceea ce privește cuantumul sprijinului financiar nerambursabil acordat în temeiul prezentului regulament.

Având în vedere nevoia de flexibilitate în ceea ce privește punerea în aplicare a mecanismului, beneficiarul ar trebui să aibă posibilitatea de a adresa Comisiei o cerere motivată privind modificarea deciziei de punere în aplicare, în cazul în care agenda de reformă, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată, fie parțial, fie total, din cauza unor circumstanțe obiective. Beneficiarul ar trebui să poată formula o cerere motivată de modificare a agendei de reformă, inclusiv prin propunerea unor acte adiționale, dacă este cazul.

Comisia ar trebui să fie în măsură să modifice decizia de punere în aplicare, în special pentru a ține seama de modificarea cuantumurilor disponibile.

În cazul în care redistribuirea sprijinului în cadrul prezentului mecanism ar conduce la primirea unui sprijin suplimentar de către un beneficiar, beneficiarul în cauză ar trebui să prezinte o agendă de reformă revizuită, cu măsuri suplimentare urmând a fi realizate. Comisia ar trebui să informeze Parlamentul European și Consiliul înainte de a lua orice decizie privind redistribuirea sprijinului.

Ar trebui încheiat un acord privind mecanismul cu fiecare beneficiar în parte pentru a stabili principiile cooperării financiare dintre Uniune și beneficiar și pentru a specifica mecanismele necesare legate de controlul, supravegherea, monitorizarea, evaluarea, raportarea și auditul finanțării acordate de Uniune în cadrul mecanismului, normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, precum și măsurile de prevenire, detectare, investigare și corectare a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese. În consecință, ar trebui încheiat, de asemenea, cu fiecare beneficiar un acord de împrumut care să stabilească dispoziții specifice pentru gestionarea și punerea în aplicare a finanțării acordate sub formă de împrumuturi. Atât acordul privind mecanismul, cât și acordul de împrumut ar trebui comunicate Parlamentului European și Consiliului, la cerere.

Acordul privind mecanismul ar trebui să prevadă obligația beneficiarilor de a asigura, în conformitate cu principiile Uniunii privind protecția datelor și cu normele aplicabile în materie de protecție a datelor, colectarea datelor adecvate privind persoanele și entitățile care primesc finanțare și accesul la aceste date, inclusiv informații privind beneficiarii reali, pentru punerea în aplicare a agendelor de reformă.

Sprijinul financiar pentru agendele de reformă ar trebui să poată fi acordat sub forma unui împrumut. În contextul nevoilor de finanțare ale beneficiarilor, este oportun ca asistența financiară să fie organizată prin intermediul strategiei de finanțare diversificate care este prevăzută la articolul 220a din Regulamentul financiar și instituită ca metodă unică de finanțare în respectivul regulament și care se preconizează că va spori lichiditatea obligațiunilor Uniunii, precum și atractivitatea și rentabilitatea emisiunii de titluri ale Uniunii.

Este oportun să se acorde împrumuturi beneficiarilor în condiții foarte avantajoase, cu o durată maximă de 40 de ani și să nu se înceapă rambursarea principalului înainte de anul 2034. De asemenea, este oportun să se deroge de la articolul 220 alineatul (4) din Regulamentul financiar.

Având în vedere că riscurile financiare asociate sprijinului acordat beneficiarilor sub formă de împrumuturi în temeiul mecanismului sunt comparabile cu riscurile financiare asociate operațiunilor de creditare în temeiul Regulamentului (UE) 2021/947, provizionarea datoriei financiare din împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament ar trebui constituită la o rată de 9 %, în concordanță cu articolul 211 din Regulamentul financiar, iar finanțarea provizionării ar trebui să provină din pachetul financiar în valoare de 2 miliarde EUR prevăzut în cadrul mecanismului.

În vederea asigurării faptului că rata de provizionare rămâne adecvată riscurilor financiare și a prezentării progreselor înregistrate în punerea în aplicare a mecanismului, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei în ceea ce privește modificarea ratei de provizionare și definirea elementelor detaliate ale tabloului de bord. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a se asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Pentru a maximiza mobilizarea sprijinului financiar al Uniunii în vederea atragerii de investiții suplimentare și pentru a asigura controlul Uniunii asupra cheltuielilor, investițiile în infrastructură care sprijină agendele de reformă ar trebui puse în aplicare prin intermediul CIBV. Proiectele sau programele individuale ar trebui să fie prezentate Consiliului operațional al CIBV pentru ca acesta să formuleze un aviz numai după îndeplinirea condițiilor de plată relevante care au fost stabilite în agendele de reformă. În cazul neîndeplinirii condițiilor de plată relevante pentru investiții în termen de un an, Comisia poate redistribui finanțarea pentru investiții în cadrul CIBV între ceilalți beneficiari.

Pentru a se asigura că beneficiarii dispun de finanțare inițială pentru punerea în aplicare a primelor reforme, fiecare beneficiar ar trebui să aibă acces la până la 7 % din cuantumul total prevăzut în cadrul acestui mecanism de asistență financiară sub forma unei prefinanțări, sub rezerva disponibilității finanțării și a respectării condițiilor prealabile pentru sprijinul acordat în cadrul mecanismului.

Este important să se garanteze atât flexibilitatea, cât și capacitatea de programare în ceea ce privește acordarea sprijinului din partea Uniunii beneficiarilor. În acest scop, fondurile prevăzute în cadrul mecanismului ar trebui să fie deblocate conform unui calendar semestrial fix, sub rezerva disponibilității finanțării, pe baza unei cereri de deblocare a fondurilor prezentate de beneficiari și în urma verificării de către Comisie a îndeplinirii satisfăcătoare atât a condițiilor generale legate de stabilitatea macrofinanciară, buna gestiune financiară publică, transparența și supravegherea bugetului, cât și a condițiilor de plată relevante. Atunci când o condiție nu este îndeplinită în conformitate cu calendarul orientativ stabilit în decizia de aprobare a agendei de reformă, Comisia ar putea să rețină, integral sau parțial, plata fondurilor corespunzătoare condiției respective, urmând o metodologie pentru plățile parțiale. Plata fondurilor reținute corespunzătoare ar putea avea loc în următoarea fereastră pentru deblocarea fondurilor și în termen de până la douăsprezece luni de la termenul inițial stabilit în calendarul orientativ, sub rezerva îndeplinirii condițiilor de plată. În primul an de punere în aplicare, respectivul termen ar trebui prelungit la 24 de luni pornind de la evaluarea negativă inițială.

Prin derogare de la articolul 116 alineatele (2) și (5) din Regulamentul financiar, este oportun să se stabilească termenul de plată pentru contribuțiile la bugetele statului începând de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către beneficiar și să se excludă plata de către Comisie a dobânzilor penalizatoare către beneficiar.

Comisia ar trebui să furnizeze, la cererea Parlamentului European în cadrul procedurii de descărcare de gestiune, informații detaliate cu privire la execuția bugetului Uniunii în cadrul mecanismului, în special în ceea ce privește auditurile efectuate, inclusiv deficiențele identificate și măsurile corective luate, precum și în ceea ce privește atribuirea contractelor pentru investiții în cadrul CIBV, inclusiv, după caz, cuantumul cofinanțării beneficiarilor, precum și alte surse de contribuții, inclusiv din alte instrumente de finanțare ale Uniunii.

În cadrul măsurilor restrictive ale UE, adoptate în temeiul articolului 29 din TUE și al articolului 215 din TFUE, niciun fel de fonduri sau resurse economice nu pot fi puse la dispoziție, în mod direct sau indirect, persoanelor juridice, entităților sau organismelor desemnate sau în beneficiul acestora. Astfel de entități desemnate și entitățile deținute sau controlate de acestea nu ar trebui să beneficieze, prin urmare, de sprijin din mecanism.

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE) 2017/1939 ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționale, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, detectarea, corectarea și investigarea neregulilor, a fraudei, a corupției, a conflictelor de interese, a dublei finanțări, precum și prin măsuri referitoare la recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate.

În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) ar trebui să aibă competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În conformitate cu articolul 129 din Regulamentul financiar, drepturile necesare și accesul ar trebui să fie acordate Comisiei, OLAF, Curții de Conturi și, după caz, Parchetului European (EPPO), inclusiv părților terțe implicate în execuția fondurilor Uniunii.

Comisia ar trebui să se asigure că interesele financiare ale Uniunii sunt protejate în mod eficace în cadrul mecanismului. Având în vedere istoricul îndelungat al asistenței financiare acordate beneficiarilor, inclusiv în cadrul gestiunii indirecte, și ținând seama de alinierea treptată a acestora la standardele și la practicile de control intern ale Uniunii, Comisia ar trebui să se bazeze în mare măsură pe funcționarea sistemelor beneficiarilor de control intern și de prevenire a fraudei. În special, Comisia și OLAF, precum și EPPO, atunci când este cazul, ar trebui să fie informate, fără întârziere, cu privire la toate cazurile suspectate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează execuția fondurilor din cadrul mecanismului.

Mai mult, beneficiarii ar trebui să raporteze Comisiei, fără întârziere, neregulile, inclusiv fraudele care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să o informeze cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice. Având în vedere obiectivul de aliniere la bunele practici din statele membre, această raportare ar trebui să se efectueze prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

Fiecare beneficiar trebuie să instituie un sistem de monitorizare care să contribuie la un raport semestrial privind îndeplinirea condițiilor de plată prevăzute în agenda sa de reformă care să însoțească cererea semestrială de deblocare a fondurilor. Beneficiarii ar trebui să colecteze date și informații și să ofere acces la acestea, permițând astfel prevenirea, detectarea și corectarea neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, în legătură cu măsurile care beneficiază de sprijin din partea mecanismului.

Pentru a asigura o asumare a responsabilității efectivă și o transparență efectivă în execuția bugetului Uniunii, precum și o evaluare eficace a progreselor înregistrate în realizarea obiectivelor prezentului regulament, Comisia ar trebui să asigure instituirea unor mecanisme clare de monitorizare și evaluare independentă.

Comisia ar trebui să prezinte un raport anual Parlamentului European și Consiliului referitor la progresele înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament, abordând, de asemenea, sinergiile și complementaritățile cu alte programe ale Uniunii, în special cu sprijinul acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529, în vederea evitării duplicării asistenței și a dublei finanțări.

Din motive de transparență și responsabilitate, beneficiarii ar trebui să publice date privind destinatarii finali care primesc sume de finanțare care depășesc echivalentul a 50000 EUR cumulat pe parcursul punerii în aplicare a reformelor și a investițiilor din cadrul acestui mecanism.

Comisia ar trebui să efectueze o evaluare a mecanismului după finalizarea acestuia.

Beneficiarii ar trebui să sprijine mass-media liberă și pluralistă care îmbunătățește și promovează înțelegerea de către public a valorilor Uniunii și a beneficiilor și a obligațiilor pe care le presupune potențialul statut de membru al Uniunii, întreprinzând, în același timp, acțiuni decisive în ceea ce privește combaterea manipulării informațiilor străine și a interferențelor. De asemenea, ei ar trebui să asigure o comunicare publică proactivă, clară și consecventă, inclusiv cu privire la sprijinul Uniunii. Destinatarii fondurilor Uniunii ar trebui să recunoască în mod activ originea și să asigure vizibilitatea finanțării din partea Uniunii, în conformitate cu Manualul de comunicare și vizibilitate pentru acțiunile externe ale UE.

Punerea în aplicare a mecanismului ar trebui, de asemenea, să fie însoțită de o comunicare strategică consolidată și de diplomație publică pentru a promova valorile Uniunii și pentru a evidenția valoarea adăugată a sprijinului Uniunii.

Întrucât obiectivele prezentului regulament nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar pot fi, mai degrabă, realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din TUE. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

Pentru a oferi finanțare beneficiarilor în timp util, fără întârziere, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

CAPITOLUL I

Prezentul regulament instituie Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest (mecanismul).

Mecanismul completează Regulamentul (UE) 2021/1529 pentru a oferi asistență Balcanilor de Vest pentru realizarea de reforme legate de UE, în special reforme socioeconomice incluzive și sustenabile și reforme referitoare la bazele procesului de extindere, conforme cu valorile Uniunii și investiții în vederea punerii în aplicare a agendelor lor de reformă respective, astfel cum se prevede în capitolul III.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

beneficiar înseamnă oricare dintre următoarele: Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo, Muntenegru, Macedonia de Nord sau Serbia;

cadrul de politică de extindere înseamnă cadrul general de politică pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, astfel cum este definit de Consiliul European și de Consiliu, și include metodologia de extindere revizuită, acordurile care stabilesc o relație obligatorie din punct de vedere juridic cu beneficiarii, cadrele de negociere care guvernează negocierile de aderare cu țările candidate, după caz, precum și rezoluțiile Parlamentului European, comunicările relevante ale Comisiei, inclusiv, după caz, cele referitoare la statul de drept și comunicările comune ale Comisiei și ale Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate;

acord privind mecanismul înseamnă un aranjament încheiat între Comisie și beneficiar în care sunt stabilite principiile pentru cooperarea financiară dintre beneficiar și Comisie în temeiul prezentului regulament; Acest aranjament constituie un acord de finanțare în sensul articolului 114 alineatul (2) din Regulamentul financiar în ceea ce privește fondurile prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament;

acord de împrumut înseamnă un aranjament încheiat între Comisie și un beneficiar în care sunt stabilite condițiile aplicabile sprijinului acordat prin mecanism;

agendă de reformă înseamnă un set cuprinzător, coerent și ierarhizat de reforme specifice și de domenii de investiții prioritare pentru fiecare beneficiar, incluzând condițiile de plată care indică realizarea unor progrese satisfăcătoare sau finalizarea măsurilor aferente, precum și un calendar orientativ pentru punerea lor în aplicare;

măsuri înseamnă reformele și investițiile prevăzute în cadrul agendelor de reformă în temeiul capitolului III;

condiții de plată înseamnă condițiile necesare pentru deblocarea fondurilor sub forma unor etape calitative sau cantitative observabile și măsurabile care urmează să fie puse în aplicare de un beneficiar, astfel cum sunt prevăzute în agendele de reformă în temeiul capitolului III;

operațiune de finanțare mixtă înseamnă o operațiune sprijinită de bugetul Uniunii care combină forme de sprijin nerambursabil de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții financiare publice, inclusiv agențiile de creditare a exportului, ori din partea unor instituții financiare comerciale și a unor investitori;

destinatar final înseamnă o persoană sau o entitate care primește finanțare în cadrul mecanismului; pentru partea din facilitate care este pusă la dispoziție ca asistență financiară, destinatarul final va fi trezoreria beneficiarului; pentru partea din facilitate care este pusă la dispoziție prin intermediul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (WBIF), destinatarul final va fi contractantul sau subcontractantul care pune în aplicare proiectul de investiții;

a nu aduce prejudicii semnificative înseamnă a nu sprijini sau a nu desfășura activități economice care prejudiciază în mod semnificativ orice obiectiv de mediu, după caz, în înțelesul articolului 17 din Regulamentul (UE) 2020/852.

Obiectivele generale ale mecanismului sunt următoarele:

să sprijine procesul de extindere prin accelerarea alinierii la valorile, dispozițiile legislative, normele, standardele, politicile și practicile Uniunii (acquis-ul), prin adoptarea și implementarea reformelor în vederea aderării în viitor la aceasta;

accelerarea integrării economice regionale și a integrării progresive în piața unică a Uniunii;

accelerarea convergenței socioeconomice a economiilor beneficiarilor cu cea a Uniunii;

promovarea cooperării regionale, a relațiilor de bună vecinătate, a reconcilierii și a soluționării litigiilor în Balcanii de Vest, precum și a contactelor între persoane.

Obiectivele specifice ale mecanismului sunt:

consolidarea în continuare a elementelor fundamentale ale procesului de extindere, inclusiv a statului de drept și a drepturilor fundamentale, a funcționării instituțiilor democratice, inclusiv la nivel regional și local, inclusiv a depolarizării, a administrației publice și a îndeplinirii criteriilor economice; aceasta include promovarea unui sistem judiciar independent, consolidarea securității și stabilității în regiune, intensificarea combaterii fraudei și a tuturor formelor de corupție, inclusiv a corupției la nivel înalt și a nepotismului, a criminalității organizate, a criminalității transfrontaliere și a spălării de bani, precum și a finanțării terorismului, a evaziunii fiscale și a fraudei fiscale, a evitării obligațiilor fiscale; mărirea conformității cu dreptul internațional; consolidarea libertății și a independenței mass-mediei și a libertății academice; combaterea discursurilor de incitare la ură; crearea unui mediu propice pentru societatea civilă, promovarea dialogului social; promovarea egalității de gen, a abordării integratoare a egalității de gen și a capacitării femeilor și a fetelor, a nediscriminării și a toleranței, asigurarea și consolidarea respectării drepturilor persoanelor care aparțin minorităților, inclusiv minorităților naționale și comunității rome, precum și a drepturilor persoanelor lesbiene, homosexuale, bisexuale, transgen și intersex;

progresele în direcția alinierii depline a beneficiarilor la politica externă și de securitate comună a Uniunii (PESC), inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii;

combaterea dezinformării, a acțiunilor străine de manipulare a informațiilor și ingerințelor străine împotriva Uniunii și a valorilor sale;

progresele către armonizarea politicilor în materie de vize cu Uniunea;

sporirea eficacității administrației publice, consolidarea capacităților locale și investiții în personalul administrativ al beneficiarilor; asigurarea accesului la informații, a controlului public și a implicării societății civile în procesele decizionale; sprijinirea transparenței, a responsabilității, a reformelor structurale și a bunei guvernanțe la toate nivelurile, inclusiv în ceea ce privește competențele lor de supraveghere și anchetă asupra distribuirii fondurilor publice și accesului la acestea, precum și în domeniile gestiunii finanțelor publice, achizițiilor publice și controlului ajutoarelor de stat; sprijinirea inițiativelor și a organismelor implicate în susținerea și asigurarea respectării justiției internaționale în rândul beneficiarilor;

accelerarea tranziției beneficiarilor către economii durabile, neutre din punct de vedere climatic și favorabile incluziunii, capabile să reziste presiunilor concurențiale de pe piața unică a Uniunii, precum și către un mediu de investiții stabil și reducerea dependențelor strategice;

stimularea integrării economice regionale, în special prin realizarea de progrese în ceea ce privește instituirea pieței regionale comune;

stimularea integrării economice a beneficiarilor în piața unică a Uniunii, în special prin intensificare fluxurilor comerciale și de investiții, precum și prin lanțuri valorice reziliente;

sprijinirea integrării economice regionale și a unei integrări sporite cu piața unică a Uniunii prin îmbunătățirea conectivității sustenabile în regiune în concordanță cu rețelele transeuropene pentru a consolida cooperarea regională, relațiile de bună vecinătate, reconcilierea, precum și contactele interpersonale;

accelerarea tranziției verzi incluzive și sustenabile către neutralitatea climatică până în 2050, în conformitate cu Acordul de la Paris și cu Pactul verde, în concordanță cu Agenda verde 2020 pentru Balcanii de Vest și acoperirea tuturor sectoarelor economice, în special energia, inclusiv tranziția către o economie decarbonizată, neutră din punct de vedere climatic, rezilientă la schimbările climatice și circulară, asigurându-se totodată că toate investițiile respectă principiul de a nu aduce prejudicii semnificative;

promovarea transformării digitale și a competențelor digitale ca factori favorizanți ai dezvoltării durabile și ai creșterii favorabile incluziunii;

stimularea inovării, a cercetării și cooperării între instituțiile academice și industrie, în sprijinul tranziției verzi și al celei digitale, promovând industriile locale și punând un accent deosebit pe microîntreprinderile, întreprinderile mici și mijlocii și start-up-urile locale;

stimularea educației, formării, recalificării și perfecționării de calitate la toate nivelurile, cu un accent deosebit pe tineret, inclusiv combaterea șomajului în rândul tinerilor, prevenirea exodului creierelor și sprijinirea comunităților vulnerabile și sprijinirea politicilor de ocupare a forței de muncă, inclusiv a drepturilor lucrătorilor, în conformitate cu Pilonul european al drepturilor sociale, și combaterea sărăciei.

Cooperarea în cadrul mecanismului se bazează pe nevoi și promovează principiile eficacității dezvoltării, și anume asumarea priorităților de dezvoltare de către beneficiari, punerea accentului pe condiționalități clare și rezultate concrete, instituirea unor parteneriate favorabile incluziunii, asigurarea transparenței și a responsabilității reciproce. Această cooperare se bazează pe alocarea și utilizarea eficace și eficientă a resurselor. Mecanismul depune eforturi pentru a asigura un echilibru geografic adecvat al proiectelor de investiții.

Acordarea de asistență macrofinanciară nu intră în domeniul de aplicare al prezentului mecanism.

Sprijinul acordat în cadrul mecanismului se adaugă și este complementar sprijinului furnizat în cadrul altor programe și instrumente ale Uniunii. Activitățile eligibile pentru finanțare în temeiul prezentului regulament pot beneficia de sprijin din partea altor programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca acest sprijin să nu acopere aceleași costuri și să se asigure o supraveghere și un control bugetar corespunzătoare. Comisia asigură complementaritățile și sinergiile dintre mecanism și alte programe ale Uniunii, pentru a evita dublarea asistenței și dubla finanțare. Nu trebuie să existe suprapuneri între sprijinul acordat în temeiul prezentului regulament și al Regulamentului (UE) 2021/1529.

Pentru a promova complementaritatea, coerența și eficiența acțiunilor lor, Comisia și statele membre cooperează și depun eforturi pentru a evita suprapunerea dintre și să asigure sinergii între asistența acordată în temeiul prezentului regulament și alte forme de asistență, inclusiv pachete financiare integrate compuse atât din finanțarea exporturilor, cât și din finanțare pentru dezvoltare, acordată de Uniune, de statele membre, de țările terțe, de organizațiile și de entitățile multilaterale și regionale, cum ar fi organizațiile internaționale și instituțiile financiare internaționale relevante, precum și agențiile și donatorii din afara Uniunii, în concordanță cu principiile stabilite pentru consolidarea coordonării operaționale în domeniul asistenței externe, inclusiv printr-o coordonare sporită cu statele membre la nivel local. O astfel de coordonare la nivel local implică consultări periodice și în timp util și schimburi frecvente de informații pe tot parcursul punerii în aplicare a instrumentului.

Activitățile derulate în temeiul mecanismului integrează și promovează democrația, drepturile omului și egalitatea de gen, aliniindu-se progresiv la standardele sociale, climatice și de mediu ale Uniunii, integrează lupta împotriva schimbărilor climatice și adaptarea la acestea, după caz, reducerea riscurilor de dezastre, protecția mediului și conservarea biodiversității, inclusiv, după caz, prin evaluări ale impactului asupra mediului și sprijină progresele în direcția atingerii obiectivelor de dezvoltare durabilă, promovând acțiuni integrate care pot genera beneficii conexe și care pot îndeplini obiective multiple într-un mod coerent. Aceste activități trebuie să evite activele depreciate și să fie ghidate de principiul de a nu aduce prejudicii semnificative și de a nu lăsa pe nimeni în urmă, precum și de abordarea integratoare a durabilității care stă la baza Pactului verde european.

Beneficiarii și Comisia veghează ca egalitatea de gen, abordarea integratoare a egalității de gen și integrarea perspectivei de gen să fie luate în considerare și promovate pe toată durata pregătirii agendelor de reformă și a implementării mecanismului. Beneficiarii și Comisia iau măsurile necesare pentru a preveni orice discriminare bazată pe gen, rasă sau origine etnică, pe religie sau convingeri, pe handicap, vârstă sau orientare sexuală. Comisia va raporta cu privire la aceste măsuri în contextul raportării periodice pe care o efectuează în cadrul Planurilor de acțiune pentru egalitatea de gen.

Mecanismul nu sprijină activități sau măsuri care sunt incompatibile cu planurile naționale privind energia și clima ale beneficiarilor, cu contribuția lor stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris și cu obiectivul ambițios de a atinge neutralitatea climatică până cel târziu în 2050 sau care promovează investițiile în combustibili fosili ori au efecte negative semnificative asupra mediului sau a climei ori a biodiversității.

În conformitate cu principiul parteneriatului incluziv, Comisia depune eforturi pentru a asigura, după caz, controlul democratic sub forma consultării de către guvernul beneficiarului a parlamentului său respectiv, precum și a părților interesate relevante, inclusiv a autorităților locale și regionale, a partenerilor sociali și a societății civile, inclusiv a grupurilor vulnerabile, a tuturor minorităților și comunităților, astfel încât să le permită să participe la modelarea conceperii și punerii în aplicare a activităților eligibile pentru finanțare în cadrul mecanismului și la procesele conexe de monitorizare, control și evaluare, după caz. Această consultare urmărește să reprezinte pluralismul societății beneficiarului.

În strânsă cooperare cu statele membre și cu beneficiarii, Comisia asigură punerea în aplicare a angajamentelor Uniunii în ceea ce privește creșterea transparenței și a răspunderii în privința oferirii de sprijin, inclusiv prin promovarea punerii în aplicare și a consolidării sistemelor de control intern și a politicilor antifraudă. Comisia pune la dispoziția publicului informații privind volumul și alocarea sprijinului prin intermediul tabloului de bord menționat la articolul 26. Beneficiarii publică date actualizate privind destinatarii finali care primesc fonduri din partea Uniunii pentru punerea în aplicare a reformelor și a investițiilor în cadrul acestui mecanism, astfel cum se descrie la articolul 22.

Condițiile prealabile pentru acordarea de sprijin în cadrul mecanismului sunt următoarele:

beneficiarii să continue să susțină și să respecte mecanismele democratice eficace, inclusiv un sistem parlamentar pluripartit, alegeri libere și corecte, o mass-media pluralistă, un sistem judiciar independent și statul de drept, și să garanteze respectarea tuturor obligațiilor din domeniul drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minorităților;

în ceea ce privește Serbia și Kosovo, să se implice în mod constructiv, înregistrând progrese măsurabile și rezultate tangibile, în normalizarea relațiilor lor bilaterale în vederea punerii în aplicare depline a tuturor obligațiilor care le revin în temeiul Acordului privind calea spre normalizarea relațiilor și al anexei privind punerea în aplicare a acestuia, precum și în temeiul tuturor acordurilor de dialog anterioare, și să se angajeze în negocieri cu privire la Acordul cuprinzător privind normalizarea relațiilor.

Comisia monitorizează îndeplinirea condițiilor prealabile prevăzute la alineatul (1) înainte ca fondurile, inclusiv prefinanțarea, să fie deblocate în favoarea beneficiarilor în cadrul mecanismului și pe toată durata sprijinului acordat în cadrul mecanismului, ținând seama în mod corespunzător de cadrul politicii de extindere. În procesul de monitorizare, Comisia ia în considerare, de asemenea, recomandările relevante ale organismelor internaționale, cum ar fi Consiliul Europei și Comisia sa de la Veneția sau Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului al Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE).

În ceea ce privește condiția preliminară prevăzută alineatul (1) litera (b) din prezentul articol, Comisia, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE, ia în considerare în mod corespunzător rolul și contribuția SEAE.

Comisia poate să adopte o decizie prin care să concluzioneze că unele dintre condițiile prealabile stabilite la alineatul (1) al prezentului articol nu sunt îndeplinite și, mai precis, poate să rețină deblocarea fondurilor menționate la articolul 21, indiferent dacă au fost îndeplinite sau nu condițiile de plată menționate la articolul 12.

CAPITOLUL II

Resursele urmând a fi puse la dispoziție prin mecanism, în temeiul alineatelor (2) și (3), nu pot depăși 6000000000 EUR pentru perioada 2024-2027.

Pachetul financiar pentru punerea în aplicare a mecanismului este de 2000000000 EUR pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2027, fiind distribuit astfel:

98,5 % sub formă de sprijin financiar nerambursabil acordat beneficiarilor pentru punerea în aplicare a agendelor de reformă;

1,5 % pentru cheltuielile prevăzute în temeiul alineatului (6).

Sprijinul acordat sub formă de împrumuturi în valoare de până la 4000000000 EUR este pus la dispoziție pentru perioada 1 ianuarie 2024-31 decembrie 2027. Cuantumul respectiv nu face parte din cuantumul garanției pentru acțiunea externă în sensul articolului 31 alineatul (4) din Regulamentul (UE) 2021/947.

Comisia stabilește cuantumul orientativ inițial al finanțării disponibile pentru fiecare beneficiar, în conformitate cu metodologia prevăzută în anexă, în decizia de punere în aplicare corespunzătoare menționată la articolul 15; acest cuantum este calculat pe baza celor mai recente date disponibile în ziua intrării în vigoare a prezentului regulament, în conformitate cu articolul 33. Cuantumurile orientative se pot modifica în cursul punerii în aplicare a Mecanismului, în conformitate cu principiile prevăzute la articolul 21.

În temeiul articolului 19 al prezentului regulament, cuantumul fondurilor puse la dispoziție în temeiul Cadrului de investiții pentru Balcanii de Vest (CIBV) menționat la articolul 12 din Regulamentul (UE) 2021/1529 este de cel puțin 50 % din cuantumul total stabilit la alineatul (1) al prezentului articol. Contribuția respectivă include întregul cuantum al sprijinului financiar nerambursabil menționat la prezentul articol alineatul (2) litera (a), după deducerea cuantumului aferent provizionării.

Resursele menționate la alineatul (2) litera (b) pot fi consacrate asistenței tehnice și administrative în vederea punerii în aplicare a mecanismului, sub forma unor acțiuni pregătitoare, a unor activități de monitorizare, control, audit și evaluare, care sunt necesare pentru gestionarea mecanismului și îndeplinirea obiectivelor acestuia, în special studii, reuniuni ale experților, cursuri de formare, consultări cu autoritățile beneficiarilor, conferințe, consultarea părților interesate, inclusiv a autorităților locale și regionale și a organizațiilor societății civile, acțiuni de informare și comunicare, inclusiv acțiuni incluzive de sensibilizare, și comunicarea instituțională a priorităților politice ale Uniunii, în măsura în care se raportează la obiectivele prezentului regulament, cheltuielile legate de rețelele informatice axate pe prelucrarea și schimbul de informații, instrumentele instituționale de tehnologie a informației, precum și toate celelalte cheltuieli la sediul central și în delegațiile Uniunii pentru sprijinul administrativ și de coordonare necesar mecanismului. Cheltuielile pot acoperi, de asemenea, costurile aferente activităților care sprijină transparența și ale altor activități, cum ar fi controlul calității și monitorizarea proiectelor sau a programelor pe teren și costurile consilierii inter pares și cele ale experților pentru evaluarea și implementarea reformelor și a investițiilor.

Mecanismul se execută în conformitate cu Regulamentul financiar, fie prin gestiune directă, fie prin gestiune indirectă cu oricare dintre entitățile menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din respectivul regulament.

Finanțarea din partea Uniunii poate fi acordată sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, mai precis asistență financiară, granturi, achiziții și operațiuni de finanțare mixtă.

În funcție de capacitatea operațională și financiară necesară, entitatea căreia i-a fost încredințată execuția operațiunilor de finanțare mixtă poate fi Grupul Băncii Europene de Investiții, instituțiile financiare europene multilaterale, cum ar fi Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, sau instituțiile financiare europene bilaterale, precum băncile de dezvoltare sau Grupul Băncii Mondiale. Ori de câte ori este posibil, alte instituții financiare multilaterale din afara Europei pot participa la mecanism prin operațiuni comune cu instituțiile financiare europene. Execuția operațiunilor de finanțare mixtă din cadrul mecanismului trebuie să fie completată de forme suplimentare de sprijin financiar acordate fie de statele membre, fie de părți terțe.

Participarea la procedurile de achiziții publice și la atribuirea de granturi pentru activitățile finanțate în cadrul mecanismului este deschisă organizațiilor internaționale și regionale și tuturor persoanelor fizice resortisante ale următoarelor țări sau persoanelor juridice stabilite în mod efectiv în acestea:

statele membre, beneficiarii, țările candidate și părțile contractante la Acordul privind Spațiul Economic European;

țările care furnizează beneficiarilor un sprijin de nivel comparabil celui furnizat de Uniune, luând în calcul dimensiunile economiilor lor, și pentru care Comisia stabilește accesul reciproc la asistență externă în favoarea beneficiarilor.

Accesul reciproc menționat la alineatul (1) litera (b) se poate acorda pentru o perioadă limitată de cel puțin un an, atunci când o țară acordă eligibilitatea, în condiții egale, entităților din Uniune și din țările eligibile în temeiul mecanismului.

Toate produsele și materialele finanțate și achiziționate în cadrul mecanismului trebuie să provină din oricare țară menționată la alineatul (1) literele (a) și (b), cu excepția cazului în care produsele și materialele respective nu pot fi obținute în condiții rezonabile din niciuna dintre țările respective. În plus, se aplică normele privind restricțiile prevăzute la alineatul (6).

Normele de eligibilitate prevăzute la prezentul articol nu li se aplică persoanelor fizice care sunt angajate de către un contractant eligibil sau, după caz, de către un subcontractant eligibil ori care au încheiat un alt tip de contract legal cu aceștia și nu creează restricții legate de cetățenie pentru aceste persoane fizice, cu excepția cazului în care restricțiile legate de cetățenie se bazează pe normele prevăzute la alineatul (6).

Pentru activitățile finanțate în comun de către o entitate sau implementate prin gestiune directă sau indirectă cu entitățile enumerate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar, se aplică și normele aplicabile entităților respective. Acest lucru nu aduce atingere restricțiilor stabilite în temeiul alineatului (6) de la prezentul articol, care trebuie să se reflecte în mod corespunzător în acordurile încheiate cu entitățile respective.

Normele de eligibilitate și normele privind originea produselor și a materialelor astfel cum se prevede la alineatele (1) și (3), precum și normele privind cetățenia persoanelor fizice astfel cum se prevede la alineatul (4) pot fi restricționate în ceea ce privește cetățenia, localizarea geografică sau natura entităților juridice care participă la procedurile de atribuire, precum și în ceea ce privește originea geografică a produselor și a materialelor, în cazul în care:

aceste restricții sunt necesare având în vedere natura specifică sau obiectivele activității sau ale procedurii de atribuire specifice sau în cazul în care restricțiile respective sunt necesare pentru implementarea efectivă a activității;

activitatea sau procedurile de atribuire specifice afectează securitatea sau ordinea publică, în special în ceea ce privește activele și interesele strategice ale Uniunii, ale statelor sale membre sau ale beneficiarilor, și anume securitatea, reziliența și protecția integrității infrastructurii digitale, inclusiv infrastructura rețelelor 5G, a sistemelor informatice și de comunicații și a lanțurilor de aprovizionare conexe.

Ofertanții, solicitanții și candidații din țările neeligibile pot fi acceptați ca fiind eligibili în caz de urgență sau atunci când pe piețele din țările și teritoriile vizate serviciile nu sunt disponibile sau în alte cazuri justificate în mod corespunzător în care aplicarea normelor de eligibilitate ar face imposibilă sau excesiv de dificilă desfășurarea unei activități.

Comisia încheie un acord privind mecanismul cu fiecare beneficiar pentru punerea în aplicare a mecanismului, în care sunt stabilite obligațiile și condițiile de plată pe care beneficiarii trebuie să le respecte pentru a încasa fondurile prin intermediul mecanismului.

Acordul privind mecanismul trebuie să fie completat de acorduri de împrumut în conformitate cu articolul 17, care să prevadă dispoziții specifice pentru gestionarea și execuția finanțării acordate sub forma unor împrumuturi. La cerere, Acordurile privind mecanismul, inclusiv orice documentație conexă, se pun în mod simultan și fără întârziere la dispoziția Parlamentului European și Consiliului.

Finanțarea se acordă beneficiarilor numai după intrarea în vigoare a respectivelor Acorduri privind mecanismul și a acordurilor de împrumut aplicabile.

Acordul privind mecanismul și acordurile de împrumut încheiate cu fiecare beneficiar în parte, precum și acordurile încheiate cu persoane sau entități care primesc fonduri din partea Uniunii trebuie să asigure faptul că obligațiile prevăzute la articolul 129 din Regulamentul financiar sunt îndeplinite.

Acordul privind mecanismul stabilește dispozițiile detaliate necesare referitoare la următoarele aspecte:

angajamentul beneficiarului de a realiza progrese decisive în direcția unui cadru juridic solid pentru a combate fraudele și de a institui sisteme de control mai eficiente și mai eficace, inclusiv mecanisme adecvate de protejare a avertizorilor de integritate, precum și mecanisme și măsuri adecvate pentru a preveni, a detecta și a corecta în mod eficace neregulile, fraudele, corupția și conflictele de interese, precum și de a intensifica lupta împotriva spălării banilor, a criminalității organizate, a utilizării abuzive a fondurilor publice, a finanțării terorismului, a evitării obligațiilor fiscale, a fraudei fiscale sau a evaziunii fiscale, precum și a altor activități ilegale care afectează fondurile furnizate în cadrul mecanismului;

normele privind deblocarea, reținerea, reducerea și redistribuirea fondurilor în conformitate cu articolul 21;

activitățile legate de gestionare, control, supraveghere, monitorizare, evaluare, raportare și audit în cadrul mecanismului, precum și revizuiri ale sistemelor, investigații, măsuri antifraudă și cooperare;

normele privind raportarea către Comisie a îndeplinirii condițiilor de plată menționate la articolul 12 și a modului în care sunt îndeplinite;

normele privind impozitele, taxele și alte impuneri, în conformitate cu articolul 27 alineatele (9) și (10) din Regulamentul (UE) 2021/947;

măsurile de prevenire, detectare și corectare eficace a neregulilor, a fraudei, a corupției și a conflictelor de interese, precum și obligația ce incumbă persoanelor sau entităților care execută fonduri ale Uniunii în cadrul mecanismului de a notifica fără întârziere Comisiei, OLAF și, după caz, EPPO cazurile suspectate sau efective de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese și alte activități ilegale care afectează fondurile puse la dispoziție în cadrul mecanismului, precum și măsurile subsecvente acestora;

obligațiile menționate la articolele 23 și 24, inclusiv normele precise și un calendar privind colectarea datelor de către beneficiar și accesul Comisiei, al OLAF, al Curții de Conturi Europene și, după caz, al EPPO la acesta;

o procedură prin care să se asigure că cererile de plată a sprijinului sub formă de împrumut se încadrează în cuantumul disponibil al împrumutului, în conformitate cu articolul 6 alineatul (3);

dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum cheltuit pentru atingerea obiectivelor mecanismului sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de neregulă, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații prevăzute în acordul privind mecanismul;

normele și modalitățile prevăzute pentru ca beneficiarii să raporteze în scopul de a monitoriza implementarea mecanismului și să evalueze gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 3;

obligația beneficiarilor de a transmite pe cale electronică Comisiei datele menționate la articolul 22.

Prin derogare de la articolul 12 alineatul (4) din Regulamentul financiar, creditele de angajament și de plată neutilizate în cadrul mecanismului se reportează automat și pot fi angajate și, respectiv, utilizate până la data de 31 decembrie a exercițiului financiar următor. Cuantumurile reportate se utilizează primele în exercițiul financiar următor.

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului informații cu privire la creditele de angajament reportate, inclusiv cu privire la cuantumurile respective, în conformitate cu articolul 12 alineatul (6) din Regulamentul financiar.

Pe lângă normele prevăzute la articolul 15 din Regulamentul financiar referitoare la repunerea la dispoziție a creditelor, creditele de angajament corespunzătoare cuantumului dezangajărilor efectuate ca urmare a neimplementării totale sau parțiale a unei acțiuni în cadrul mecanismului sunt repuse la dispoziție în beneficiul liniei bugetare de origine.

Angajamentele bugetare pentru acțiuni a căror realizare depășește un singur exercițiu financiar se pot repartiza pe mai multe exerciții în tranșe anuale, în conformitate cu articolul 112 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL III

Pentru a primi orice sprijin în cadrul mecanismului, fiecare beneficiar trebuie să prezinte Comisiei o agendă de reformă pe durata mecanismului, care are la bază reformele structurale care fac parte din cel mai recent program de reformă economică și orientările comune în materie de politici aferente convenite în cadrul dialogului economic și financiar din mai 2023, strategia sa națională de creștere, după caz, cadrul politicii de extindere și Planul economic și de investiții pentru Balcanii de Vest.

Agendele de reformă oferă un cadru general pentru realizarea obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3, stabilind reformele care trebuie întreprinse de beneficiar, precum și domeniile de investiții. Agendele de reformă cuprind un pachet cuprinzător și coerent de măsuri de punere în aplicare a reformelor. În domeniul elementelor fundamentale ale procesului de extindere, incluzând statul de drept, lupta împotriva corupției, inclusiv corupția la nivel înalt, drepturile fundamentale și libertatea de exprimare, agendele de reformă reflectă evaluările din cadrul politicii de extindere.

Agendele de reformă sunt în concordanță cu cel mai recent cadru de politică macroeconomică și fiscal-bugetară prezentat Comisiei în contextul dialogului economic și financiar cu Uniunea.

Agendele de reformă sunt în concordanță cu prioritățile în materie de reformă identificate în contextul procesului de aderare a beneficiarului, precum și în alte documente relevante, cum ar fi Acordul de stabilizare și de asociere, planul național privind energia și clima, contribuția stabilită la nivel național în temeiul Acordului de la Paris și al obiectivului ambițios de a atinge neutralitatea climatică cel târziu până în 2050.

Agendele de reformă trebuie să respecte principiile generale prevăzute la articolul 4.

Agendele de reformă sunt pregătite într-un mod incluziv și transparent, în consultare cu partenerii sociali și cu organizațiile societății civile.

Comisia invită beneficiarii să își prezinte agendele de reformă respective în termen de trei luni de la intrarea în vigoare a prezentului regulament. Comisia transmite Parlamentului European și Consiliului agendele de reformă ale beneficiarilor imediat ce acestea sunt primite de Comisie.

În cazul în care o redistribuire a sprijinului în cadrul mecanismului duce la primirea unui sprijin suplimentar de către un beneficiar, Comisia invită beneficiarul respectiv să prezinte, în termen de trei luni, o agendă de reformă modificată pentru durata rămasă aferentă mecanismului. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul înainte de a lua orice decizie privind redistribuirea.

Mecanismul oferă stimulente pentru punerea în aplicare a agendei de reformă a fiecărui beneficiar prin stabilirea unor condiții de plată pentru deblocarea fondurilor. Aceste condiții de plată se aplică fondurilor prevăzute la articolul 6 alineatul (2) litera (a) și la articolul 6 alineatul (3) și iau forma unor etape calitative sau cantitative măsurabile. Etapele sus-menționate reflectă progresele înregistrate în ceea ce privește reformele socioeconomice specifice și elementele fundamentale ale procesului de extindere, în corelație cu realizarea obiectivelor mecanismului prevăzute la articolul 3, în concordanță cu cadrul politicii de extindere.

În ceea ce privește finanțarea pusă în aplicare prin intermediul fondului menționat la articolul 19, îndeplinirea condițiilor de plată menționate la alineatul (1) din prezentul articol constituie o validare preliminară. Fondurile se plătesc după primirea unei cereri de plată din partea administratorilor fondului comun instituit în temeiul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

Stabilitatea macrofinanciară, buna gestionare a finanțelor publice, transparența și supravegherea bugetului sunt condiții generale pentru acordarea plăților care trebuie îndeplinite pentru a putea beneficia de orice deblocare a fondurilor.

Fondurile din cadrul mecanismului nu sprijină activități sau măsuri care subminează acordurile de pace din regiune.

Agendele de reformă stabilesc, în special, următoarele elemente, care trebuie să fie fundamentate și justificate:

măsurile care constituie un răspuns coerent, cuprinzător și echilibrat în mod adecvat la obiectivele prevăzute la articolul 3, inclusiv reformele structurale, investițiile și măsurile ce vizează asigurarea respectării condițiilor prealabile menționate la articolul 5, dacă este cazul;

o explicație a coerenței măsurilor cu principiile generale menționate la articolul 4, precum și cu cerințele, strategiile, planurile și programele menționate la articolele 4 și 11;

o explicație a modului în care se preconizează că măsurile vor consolida și mai mult elementele fundamentale ale procesului de extindere, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2) litera (a), inclusiv statul de drept, drepturile fundamentale și combaterea corupției;

o listă orientativă a proiectelor și programelor de investiții destinate finanțării în cadrul CIBV, inclusiv volumele totale de investiții respective și termenele de punere în aplicare preconizate;

o explicație a gradului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele climatice și de mediu și compatibilitatea lor cu principiul de a nu prejudicia în mod semnificativ;

o explicație a gradului în care se preconizează că măsurile vor contribui la transformarea digitală;

o explicație a gradului în care se preconizează că măsurile vor contribui la obiectivele în materie de educație, formare, ocupare a forței de muncă și sociale;

o explicație a măsurii în care se preconizează că măsurile vor contribui la egalitatea de gen și la capacitarea femeilor și a fetelor, precum și la promovarea drepturilor femeilor și fetelor;

în cazul reformelor și al investițiilor, un calendar orientativ și condițiile de plată avute în vedere pentru deblocarea fondurilor sub forma unor etape calitative și cantitative măsurabile, planificate a fi implementate până cel târziu la 31 august 2027;

o explicație a modului în care se preconizează că măsurile vor contribui la o aliniere progresivă și continuă la PESC, inclusiv la măsurile restrictive ale Uniunii;

modalitățile pentru monitorizarea, raportarea și evaluarea eficace a agendei de reformă de către beneficiar, inclusiv etapele calitative și cantitative măsurabile propuse și indicatorii relevanți prevăzuți la alineatul (2);

o explicație a sistemului beneficiarului de prevenire, detectare și corectare eficace a neregulilor, a fraudei, a corupției, inclusiv a corupției la nivel înalt și a conflictelor de interese și de asigurare a respectării normelor privind controlul ajutoarelor de stat, precum și o explicație a măsurilor propuse de soluționare a deficiențelor existente în primii ani de punere în aplicare a agendei de reformă;

pentru pregătirea și, dacă este cazul, pentru punerea în aplicare a agendelor de reformă, un rezumat care să prezinte procesul de consultare, desfășurat în conformitate cu cadrul juridic al beneficiarilor, a părților interesate pertinente, inclusiv a parlamentelor din țările beneficiare, a organelor și a autorităților locale și regionale reprezentative, a partenerilor sociali și a organizațiilor societății civile, precum și modul în care contribuțiile acestor părți interesate se reflectă în agendele de reformă;

un plan de comunicare și vizibilitate privind agendele de reformă pentru publicul local din țările beneficiare;

orice alte informații relevante.

Agendele de reformă trebuie să se bazeze pe rezultate și să includă indicatori pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice menționate la articolul 3. Acești indicatori se bazează, după caz și dacă este relevant, pe indicatori conveniți la nivel internațional și pe cei deja disponibili în legătură cu politicile beneficiarilor. Indicatorii trebuie să fie, de asemenea, coerenți, în măsura posibilului, cu indicatorii-cheie instituționali incluși în Cadrul privind rezultatele aferent IPA III, în Cadrul pentru măsurarea rezultatelor FEDD+ și în CIBV.

Comisia evaluează relevanța, precum și caracterul cuprinzător și adecvat al agendei de reformă a fiecărui beneficiar sau, după caz, al oricărei modificări a agendei respective, fără întârzieri nejustificate. Atunci când efectuează evaluarea, Comisia acționează în strânsă cooperare cu beneficiarul vizat și poate formula observații, poate solicita informații suplimentare sau poate solicita beneficiarului să își revizuiască sau modifice agenda de reformă.

În ceea ce privește obiectivul prevăzut la articolul 13 alineatul (1) litera (j) din prezentul regulament, Comisia, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE, ia în considerare în mod corespunzător rolul și contribuția SEAE.

La evaluarea agendelor de reformă, Comisia ține seama de informațiile analitice relevante disponibile privind beneficiarul, inclusiv situația sa macroeconomică și sustenabilitatea datoriei, de justificarea și de elementele furnizate de beneficiar, astfel cum se menționează la articolul 13, precum și de orice alte informații relevante, cum ar fi cele enumerate la articolul 11.

În evaluarea sa, Comisia ține cont, cu precădere, de următoarele criterii:

dacă agenda de reformă reprezintă un răspuns relevant, cuprinzător, coerent și echilibrat în mod adecvat la obiectivele prevăzute la articolul 3 și la elementele prevăzute la articolul 13;

dacă agenda de reformă și măsurile sale sunt conforme cu principiile, strategiile, planurile și programele menționate la articolele 4 și 11;

dacă este de așteptat ca agenda de reformă să accelereze progresele în direcția reducerii decalajului socioeconomic dintre beneficiar și Uniune, sporind astfel dezvoltarea economică, socială și în materie de mediu a acestora, sprijinind convergența către standardele Uniunii, reducând inegalitățile și consolidând coeziunea socială;

dacă este de așteptat ca agenda de reformă să consolideze în continuare elementele fundamentale ale procesului de extindere, astfel cum se menționează la articolul 3 alineatul (2) litera (a);

dacă se poate preconiza că agenda de reformă va accelera tranziția beneficiarilor către economii durabile, neutre din punct de vedere climatic, reziliente la schimbările climatice și favorabile incluziunii, prin îmbunătățirea conectivității regionale, prin realizarea de progrese în ceea ce privește dubla tranziție verde și digitală, inclusiv biodiversitatea, prin reducerea dependențelor strategice și prin stimularea cercetării și inovării, a educației, a formării, a ocupării forței de muncă, a competențelor și a pieței forței de muncă în general, acordându-se o atenție deosebită tineretului;

dacă măsurile incluse în agenda de reformă sunt compatibile cu principiul de a nu aduce prejudicii semnificative și de a nu lăsa pe nimeni în urmă;

dacă agenda de reformă abordează în mod corespunzător riscurile potențiale în conformitate cu condițiile prealabile și cu condițiile de plată;

dacă condițiile de plată propuse de beneficiar sunt adecvate și ambițioase, în concordanță cu cadrul politicii de extindere, precum și suficient de semnificative și de clare pentru a permite deblocarea corespunzătoare a fondurilor în cazul în care sunt îndeplinite și dacă indicatorii de raportare propuși sunt adecvați și suficienți pentru a monitoriza și a raporta progresele înregistrate în direcția obiectivelor generale;

dacă se preconizează că modalitățile propuse de beneficiar vor preveni, vor detecta și vor corecta în mod eficace neregulile, frauda, corupția și conflictele de interese, crima organizată și spălarea banilor, precum și dacă vor fi în măsură să investigheze și să urmărească penal în mod eficace infracțiunile care afectează fondurile în cadrul mecanismului și dacă acestea vor asigura faptul că nu există o dublă finanțare din partea mecanismului și a altor programe ale Uniunii, în special în baza sprijinului acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529, precum și din partea altor donatori din cadrul mecanismului și al altor programe ale Uniunii, și din partea altor donatori;

dacă agenda de reformă reflectă în mod eficace contribuțiile părților interesate relevante, inclusiv ale parlamentelor din țările beneficiare, ale organismelor și autorităților reprezentative locale și regionale, ale partenerilor sociali și ale organizațiilor societății civile.

În scopul evaluării agendelor de reformă prezentate de beneficiari, Comisia poate fi asistată de experți independenți.

În cazul unei evaluări pozitive, în conformitate cu articolul 14, Comisia aprobă, prin intermediul unei decizii de punere în aplicare, agenda de reformă prezentată de beneficiar sau, după caz, agendele modificate prezentate în conformitate cu articolul 16. Respectiva decizie de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 31.

Decizia de punere în aplicare a Comisiei stabilește reformele care trebuie să fie puse în aplicare de beneficiarul în cauză, domeniile de investiții care urmează să beneficieze de sprijin și condițiile de plată care decurg din agenda de reformă, inclusiv calendarul orientativ.

Decizia de punere în aplicare a Comisiei stabilește, de asemenea:

cuantumul orientativ al fondurilor totale aflate la dispoziția beneficiarului și tranșele programate care urmează să fie deblocate, inclusiv prefinanțarea, structurate în conformitate cu articolul 13, odată ce beneficiarul a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată relevante sub forma unor etape calitative și cantitative identificate în legătură cu punerea în aplicare a agendei de reformă;

defalcarea în tranșe a finanțării între sprijinul sub formă de împrumut și sprijinul nerambursabil;

termenul până la care trebuie îndeplinite condițiile finale de plată pentru reforme;

modalitățile și calendarul de monitorizare, raportare și punere în aplicare a agendei de reformă, inclusiv, după caz, prin intermediul controlului democratic, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (8), precum și, după caz, măsurile necesare pentru respectarea articolului 25;

indicatorii menționați la articolul 13 alineatul (2) pentru evaluarea progreselor înregistrate în direcția îndeplinirii obiectivelor generale și specifice prevăzute la articolul 3.

În cazul în care agenda de reformă, inclusiv condițiile de plată relevante, nu mai poate fi realizată de beneficiar, parțial sau total, din cauza unor circumstanțe obiective, beneficiarul poate propune o agendă de reformă modificată. În acest caz, beneficiarul poate adresa Comisiei o cerere motivată pentru ca aceasta să își modifice decizia de punere în aplicare menționată la articolul 15 alineatul (1).

Comisia poate modifica decizia de punere în aplicare, în special pentru a ține seama de o modificare a cuantumurilor disponibile în concordanță cu principiile prevăzute la articolul 21.

În cazul în care Comisia consideră că motivele comunicate de beneficiar justifică modificarea agendei sale de reformă, Comisia evaluează agenda modificată în conformitate cu articolul 14 și poate modifica, fără întârzieri nejustificate, decizia de punere în aplicare menționată la articolul 15 alineatul (1).

În cadrul unei modificări, Comisia poate accepta termene pentru condițiile de plată care se prelungesc până în 2028. Acest lucru nu afectează termenul-limită final stabilit la articolul 21 alineatul (9).

Pentru a finanța sprijinul acordat în cadrul mecanismului sub formă de împrumuturi, Comisia este împuternicită să ia cu împrumut în numele Uniunii fondurile necesare de pe piețele de capital sau de la instituții financiare, în conformitate cu articolul 220a din Regulamentul financiar.

Prin derogare de la articolul 220 alineatul (4) din Regulamentul financiar, plățile aferente împrumutului pot fi executate prin intermediul CIBV în numele beneficiarului. Cuantumurile recuperate se transferă beneficiarului.

Comisia încheie un acord de împrumut cu beneficiarul. Acordul de împrumut stabilește cuantumul maxim al împrumutului, perioada de disponibilitate și modalitățile și condițiile detaliate ale sprijinului acordat în cadrul mecanismului sub formă de împrumuturi. Împrumuturile se acordă pe o perioadă maximă de 40 de ani de la data semnării acordului de împrumut.

să prevadă că beneficiarul autorizează în mod irevocabil și necondiționat Comisia să efectueze plăți către entitatea care execută fondul, la cererea entității respective, și că, efectuând plata către entitatea respectivă, Comisia este achitată de obligațiile sale de plată față de beneficiar;

să prevadă obligația beneficiarului de a suporta costurile aferente execuției și orice onorarii datorate pentru execuția fondului în conformitate cu condițiile convenite între Comisie și entitatea care execută fondul.

La cerere, acordul de împrumut se pune la dispoziția Parlamentului European și a Consiliului.

În temeiul articolului 211 alineatul (1) din Regulamentul financiar, se constituie o provizionare pentru împrumuturile acordate în temeiul prezentului regulament la rata de 9 % în momentul punerii la dispoziție a oricăror fonduri care intră sub incidența articolului 6 alineatul (3) din prezentul regulament. Provizionarea se constituie din pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a) din prezentul regulament.

Provizionarea se plătește către fondul comun de provizionare printr-o linie bugetară specifică și este folosită în cadrul provizioanelor care sprijină riscuri similare. Rata de provizionare se revizuiește cel puțin o dată la trei ani de la 24 mai 2024.

Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30 pentru a modifica rata de provizionare, aplicând criteriile prevăzute la articolul 211 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Pentru a beneficia de efectul de levier al sprijinului financiar al Uniunii în vederea atragerii de investiții suplimentare, investițiile în infrastructură care sprijină agendele de reformă sunt puse în aplicare prin intermediul CIBV.

Decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată la articolul 15 stabilește cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție pentru a fi utilizat în cadrul CIBV.

După adoptarea deciziei menționate la articolul 21 alineatul (3) din prezentul regulament, Comisia prezintă propuneri relevante de proiecte sau programe de investiții în vederea obținerii avizului Consiliului operațional al CIBV menționat la articolul 35 alineatul (8) din Regulamentul (UE) 2021/947.

Cel puțin 37 % din sprijinul financiar nerambursabil canalizat prin CIBV trebuie să țină seama de obiectivele climatice.

Finanțarea în cadrul mecanismului furnizată din pachetul financiar menționat la articolul 6 alineatul (2) litera (a), după deducerea cuantumului provizionării, este executată în cadrul gestiunii indirecte, ținând seama de o rezervă de investiții, și este furnizată treptat prin contribuții plătite către fondul comun instituit în cadrul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

Această finanțare nu este pusă la dispoziție pentru investiții ce urmează să beneficieze de sprijin din partea fondului comun înainte de adoptarea deciziei menționate la articolul 21 alineatul (3).

Finanțarea în cadrul mecanismului furnizată din împrumuturile menționate la articolul 6 alineatul (5) din prezentul regulament este pusă la dispoziție prin intermediul CIBV în temeiul acordului de împrumut dintre Comisie și beneficiari în conformitate cu articolul 17 alineatul (2) din prezentul regulament. Administratorii fondului comun menționați la articolul 12 alineatul (2) din prezentul regulament pot prezenta Comisiei maximum douăsprezece cereri de plăți pe an, luate împreună pentru toate acordurile de împrumut. Proiectele și programele de investiții pot primi sprijin din două surse de finanțare menționate la articolul 6 alineatele (2) și (3) din prezentul regulament, precum și din alte programe și instrumente ale Uniunii, cu condiția ca un astfel de sprijin din surse, programe și instrumente diferite să prevadă principiul adiționalității și să nu acopere același cost. Pentru fiecare proiect sau program de investiții, Comisia furnizează Consiliului operațional al CIBV o evaluare, inclusiv a sinergiilor și complementarităților sale cu alte programe ale Uniunii, în special cu sprijinul acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529, pentru a evita dublarea asistenței și dubla finanțare.

După ce prezintă agenda de reformă Comisiei, beneficiarul poate solicita deblocarea unei prefinanțări de până la 7 % din cuantumul total prevăzut în cadrul acestui mecanism, în conformitate cu articolul 6 alineatul (4).

Comisia poate debloca prefinanțarea solicitată după adoptarea deciziei sale de punere în aplicare menționate la articolul 15 și după intrarea în vigoare a acordului privind mecanismul și a acordului de împrumut menționate la articolul 9 și respectiv 17. Fondurile se deblochează în conformitate cu articolul 21 alineatul (3) prima teză și sub rezerva respectării condițiilor prealabile prevăzute la articolul 5.

Comisia decide calendarul pentru plata prefinanțării, care poate fi efectuată în una sau mai multe sub-tranșe.

De două ori pe an, beneficiarul prezintă o cerere justificată în mod corespunzător de deblocare a fondurilor în privința cărora au fost îndeplinite condițiile de plată, în legătură cu etapele cantitative și calitative, așa cum sunt prevăzute în agendele de reformă.

Comisia evaluează fără întârzieri nejustificate dacă beneficiarul a respectat condițiile prealabile prevăzute la articolul 5 și principiile de finanțare stabilite la articolul 12 alineatul (3) și a îndeplinit în mod satisfăcător condițiile de plată prevăzute în decizia de punere în aplicare a Comisiei menționată la articolul 15. Îndeplinirea satisfăcătoare a respectivelor condiții de plată presupune că beneficiarul nu a anulat măsurile legate de aceleași reforme despre care s-a considerat, în deciziile anterioare, că fuseseră îndeplinite în mod satisfăcător. Comisia poate fi asistată de experți, inclusiv de experți din statele membre.

În cazul în care evaluează pozitiv îndeplinirea satisfăcătoare a tuturor condițiilor aplicabile, Comisia adoptă fără întârzieri nejustificate o decizie de autorizare a deblocării fondurilor corespunzătoare respectivelor condiții. Decizia respectivă stabilește, în conformitate cu articolul 6 alineatul (5), cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către trezoreriile beneficiarilor și cuantumul care urmează să fie pus la dispoziție prin intermediul CIBV. În ceea ce privește cuantumurile respective, decizia reprezintă condiția menționată la articolul 12 pentru cuantumul fondurilor care urmează să fie pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către trezoreriile beneficiarilor și validarea preliminară menționată la articolul 12 pentru cuantumul care urmează să fie pus la dispoziție prin intermediul CIBV.

În cazul unei evaluări negative a Comisiei privind îndeplinirea condițiilor conform calendarului orientativ, fondurile corespunzătoare condițiilor respective sunt reținute. Cuantumurile reținute sunt deblocate numai după ce beneficiarul a justificat în mod corespunzător, ca parte a cererii ulterioare de deblocare a fondurilor, că a luat măsurile necesare pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor corespunzătoare.

În cazul în care Comisia concluzionează că beneficiarul nu a luat măsurile necesare în termen de 12 luni de la evaluarea negativă inițială menționată la alineatul (4), Comisia reduce cuantumul sprijinului financiar nerambursabil și al împrumutului proporțional cu partea care corespunde condițiilor de plată relevante. În primul an de punere în aplicare, se aplică un termen de 24 de luni, calculat de la evaluarea negativă inițială menționată la alineatul (4). Beneficiarul își poate prezenta observațiile în termen de două luni de la data la care Comisia i-a comunicat concluziile sale.

Orice cuantum corespunzător condițiilor de plată care nu au fost îndeplinite până la data de 31 decembrie 2028 nu se va datora beneficiarilor și se va dezangaja sau se va anula din cuantumul disponibil al sprijinului sub formă de împrumut, după caz.

Comisia poate reduce cuantumul sprijinului financiar nerambursabil, inclusiv prin compensare în concordanță cu articolul 102 din Regulamentul financiar, sau cuantumul împrumutului, în eventualitatea apariției unor cazuri identificate de nereguli, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în situația unor preocupări serioase legate de astfel se cazuri sau a unei încălcări grave a unei obligații care decurge din acordurile privind mecanismul ori din acordurile de împrumut, inclusiv pe baza informațiilor furnizate de OLAF sau de rapoartele Curții de Conturi. Comisia informează Parlamentul European și Consiliul înainte de a lua orice decizie referitoare la astfel de reduceri.

Comisia poate decide să redistribuie orice cuantum redus în temeiul alineatului (6) sau (7) din prezentul articol printre alți beneficiari ai mecanismului prin modificarea deciziilor de punere în aplicare menționate la articolul 15.

În ceea ce privește componenta privind finanțarea acordată prin mecanism, care este plătită sub formă de asistență financiară și transferată direct către trezoreriile beneficiarilor, prin derogare de la articolul 116 alineatul (2) din Regulamentul financiar, termenul de plată menționat la articolul 116 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul financiar începe să curgă de la data comunicării deciziei de autorizare a plății către beneficiar în temeiul prezentului articol alineatul (3).

Articolul 116 alineatul (5) din Regulamentul financiar nu se aplică plăților efectuate sub formă de asistență financiară, transferată direct către trezoreriile beneficiarilor în temeiul prezentului articol și al articolului 23 din prezentul regulament.

Plățile sprijinului financiar nerambursabil și al împrumuturilor în temeiul prezentului articol se efectuează în conformitate cu creditele bugetare, așa cum sunt stabilite în procedura bugetară anuală, și, respectiv, în funcție de fondurile disponibile. Fondurile se plătesc în tranșe. O tranșă poate fi plătită în una sau mai multe sub-tranșe.

Cuantumul pus la dispoziție sub formă de asistență financiară, transferat direct către trezoreriile beneficiarilor, se plătește în urma deciziei menționate la alineatul (3), în conformitate cu acordul de împrumut.

Plata oricărui cuantum aferent sprijinului sub formă de împrumuturi, fie că respectivul cuantum este transferat direct către trezoreriile beneficiarilor, fie prin CIBV, este condiționată de prezentarea de către beneficiar a unei cereri de plată sub forma prevăzută în acordul de împrumut.

Cuantumul pus la dispoziție prin CIBV se plătește în urma deciziei menționate la alineatul (3), în urma cererii de plată menționate la alineatul (13) și în urma primirii unei cereri de plată din partea administratorilor fondului comun instituit în temeiul CIBV pentru primirea contribuțiilor donatorilor.

Beneficiarii publică date actualizate despre destinatarii finali care primesc cuantumuri de finanțare care depășesc echivalentul a 50000 EUR cumulativ pe o perioadă de patru ani pentru punerea în aplicare a reformelor și executarea investițiilor în cadrul acestui mecanism.

În cazul beneficiarilor finali menționați la alineatul (1), se publică următoarele informații, într-un format prelucrabil automat pe o pagină web, în ordinea fondurilor totale primite, cu respectarea corespunzătoare a cerințelor de confidențialitate și de securitate, în special a protecției datelor cu caracter personal:

în cazul unei persoane juridice, denumirea juridică completă a destinatarului și codul său de înregistrare în scopuri de TVA sau codul său de identificare fiscală, dacă este disponibil, sau un alt cod unic de identificare stabilit de legislația aplicabilă persoanei juridice;

în cazul unei persoane fizice, numele și prenumele destinatarului;

cuantumul primit de destinatar și reformele și investițiile din cadrul agendelor de reformă la a căror punere în aplicare contribuie acest cuantum.

Informațiile menționate la alineatul (2) nu se publică în cazul în care publicarea riscă să pună în pericol drepturile și libertățile destinatarilor finali în cauză sau să aducă prejudicii grave intereselor lor comerciale. Astfel de informații sunt puse la dispoziția Comisiei.

Beneficiarii transmit Comisiei pe cale electronică, cel puțin o dată pe an, datele privind destinatarii finali menționați la prezentul articol alineatul (1), într-un format prelucrabil automat care urmează să fie definit în acordul privind mecanismul, așa cum este menționat la articolul 9 alineatul (5) litera (k).

CAPITOLUL IV

La punerea în aplicare a mecanismului, Comisia și beneficiarii iau toate măsurile adecvate pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii, ținând seama de principiul proporționalității și de condițiile specifice în care va funcționa mecanismul, de condițiile prealabile prevăzute la articolul 5 alineatul (1) și de condițiile stabilite în acordurile specifice privind mecanismul, mai ales în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a neregulilor, precum și în ceea ce privește investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor care afectează fondurile furnizate în cadrul mecanismului. Fiecare beneficiar se angajează să avanseze în direcția unor sisteme de gestiune și control eficace și eficiente și se asigură că acele cuantumuri care sunt plătite în mod necuvenit sau utilizate incorect pot fi recuperate.

Acordul privind mecanismul prevede următoarele obligații pentru beneficiar:

să verifice periodic dacă finanțarea acordată a fost utilizată în conformitate cu normele aplicabile, în special în ceea ce privește prevenirea, detectarea și corectarea fraudei, a corupției, a conflictelor de interese și a neregulilor;

să protejeze avertizorii de integritate;

să ia măsurile corespunzătoare pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile, precum și pentru a investiga și a urmări penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, să depisteze și să evite dubla finanțare și să introducă acțiuni în justiție pentru recuperarea fondurilor care au fost deturnate, inclusiv în legătură cu orice măsură de punere în aplicare a reformelor și a proiectelor sau a programelor de investiții din cadrul agendelor de reformă și să ia măsuri corespunzătoare pentru a trata, după caz și fără întârziere, cererile de asistență judiciară reciprocă din partea EPPO și a autorităților competente ale statelor membre, legate de infracțiuni care afectează fondurile mecanismului;

în sensul alineatului (1), în special în ceea ce privește controalele referitoare la utilizarea fondurilor în legătură cu punerea în aplicare a reformelor din agendele de reformă, să asigure colectarea de date adecvate privind persoanele și entitățile care primesc finanțare, inclusiv informații privind beneficiarii reali, pentru punerea în aplicare a măsurilor din agenda de reformă în temeiul capitolului III, precum și accesul la aceste date, în conformitate cu principiile Uniunii de protecție a datelor și cu normele aplicabile de protecție a datelor;

să autorizeze în mod expres Comisia, OLAF, Curtea de Conturi și, după caz, EPPO să își exercite drepturile prevăzute la articolul 129 din Regulamentul financiar.

Acordul privind mecanismul prevede, de asemenea, dreptul Comisiei de a reduce în mod proporțional sprijinul acordat în cadrul mecanismului și de a recupera orice cuantum cheltuit pentru atingerea obiectivelor mecanismului sau de a solicita rambursarea anticipată a împrumutului, în cazuri de neregulă, fraudă, corupție și conflicte de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii și care nu au fost corectate de beneficiar sau în cazul unei încălcări grave a unei obligații care decurge din astfel de acorduri. Atunci când decide cuantumul recuperării și al reducerii sau cuantumul care trebuie rambursat anticipat, Comisia respectă principiul proporționalității și ține seama de gravitatea neregulii, a fraudei, a actului de corupție sau a conflictului de interese care afectează interesele financiare ale Uniunii sau de gravitatea încălcării unei obligații. Beneficiarului i se oferă posibilitatea de a-și prezenta observațiile înainte de efectuarea reducerii sau de solicitarea rambursării anticipate.

Persoanele și entitățile care execută fonduri în cadrul mecanismului raportează fără întârziere Comisiei și OLAF orice cazuri suspectate de fraudă, corupție, conflicte de interese și nereguli care afectează interesele financiare ale Uniunii.

În ceea ce privește componenta privind finanțarea pusă la dispoziție sub formă de asistență financiară prin mecanism, Comisia se bazează pe autoritățile de audit stabilite pentru fiecare beneficiar în scopul verificării cheltuielilor publice. După caz, sunt implicate serviciile de coordonare antifraudă ale fiecărui beneficiar instituite în cadrul IPA III. După caz, Comisia se bazează și pe un control democratic suplimentar, așa cum este menționat la articolul 4 alineatul (8).

Beneficiarii trebuie să raporteze Comisiei, fără întârziere, orice neregulă, inclusiv actele de fraudă care au făcut obiectul unei constatări administrative sau judiciare primare, și să informeze Comisia cu privire la evoluția procedurilor administrative și juridice legate de astfel de nereguli. O astfel de raportare se efectuează prin mijloace electronice, utilizându-se Sistemul de gestionare a neregulilor instituit de Comisie.

Entitățile menționate la alineatul (1) întrețin un dialog periodic cu Curtea de Conturi, cu OLAF și, după caz, cu EPPO.

Comisia poate efectua analize detaliate ale sistemelor cu privire la execuția bugetului beneficiarilor pe baza unei evaluări a riscurilor și a unui dialog cu autoritățile de audit și poate emite recomandări de îmbunătățire a sistemelor.

Comisia poate adopta recomandări adresate beneficiarului cu privire la toate cazurile în care, în opinia sa, autoritățile competente nu au luat măsurile necesare pentru a preveni, a detecta și a corecta frauda, corupția, conflictele de interese și neregulile care au afectat grav sau riscă să afecteze grav buna gestiune financiară a cheltuielilor finanțate în cadrul mecanismului și în toate cazurile în care identifică deficiențe care afectează conceperea și funcționarea sistemului de control instituit de autoritățile respective. Beneficiarul vizat pune în aplicare recomandările respective sau furnizează o justificare a motivelor pentru care nu a făcut acest lucru.

CAPITOLUL V

Comisia monitorizează implementarea mecanismului și evaluează gradul de îndeplinire a obiectivelor stabilite la articolul 3. Monitorizarea implementării trebuie să fie orientată către activitățile desfășurate în cadrul mecanismului și să fie proporțională cu aceste activități. Se preconizează că indicatorii menționați la articolul 13 alineatul (2) vor contribui la monitorizarea de către Comisie a mecanismului.

Acordul privind mecanismul menționat la articolul 9 stabilește norme și modalități prin care beneficiarii trebuie să prezinte rapoarte Comisiei în scopul prezentului articol alineatul (1).

Comisia prezintă Parlamentului European și Consiliului un raport anual referitor la progresele înregistrate în ceea ce privește îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament. Raportul anual analizează și sinergiile și complementaritățile instrumentului cu alte programe ale Uniunii, în special cu sprijinul acordat în temeiul Regulamentului (UE) 2021/1529, pentru a evita dublarea asistenței și dubla finanțare. Raportul anual este completat de prezentări despre stadiul punerii în aplicare a mecanismului de două ori pe an.

Comisia transmite raportul anual menționat la prezentul articol alineatul (3) comitetului menționat la articolul 31.

Comisia introduce un tablou de bord al mecanismului (tabloul de bord), care prezintă progresele înregistrate în punerea în aplicare a agendelor de reformă ale beneficiarilor.

Comisia este împuternicită să adopte un act delegat în conformitate cu articolul 30 pentru a completa prezentul regulament prin definirea elementelor detaliate ale tabloului de bord cu scopul de a prezenta progresele înregistrate în punerea în aplicare a mecanismului, așa cum se prevede la prezentul articol alineatul (1).

Tabloul de bord este operațional până în 1 ianuarie 2025 și este actualizat de Comisie de două ori pe an. Tabloul de bord este pus la dispoziția publicului online.

După 31 decembrie 2027, dar cel târziu până la 31 decembrie 2031, Comisia efectuează o evaluare independentă ex post a regulamentului. Respectiva evaluare ex post analizează contribuția Uniunii la îndeplinirea obiectivelor prezentului regulament.

În această evaluare ex post se utilizează principiile de bună practică ale Comitetului de asistență pentru dezvoltare al OCDE, cu scopul de a se stabili dacă obiectivele au fost atinse și de a se formula recomandări în vederea îmbunătățirii acțiunilor viitoare.

Comisia transmite constatările și concluziile evaluării ex post, însoțite de observațiile sale și de măsuri ulterioare, Parlamentului European, Consiliului și statelor membre. Respectiva evaluare ex post poate fi discutată la cererea Parlamentului European, a Consiliului sau a statelor membre. Rezultatele se iau în considerare la elaborarea programelor și a acțiunilor viitoare și la alocarea resurselor. Evaluarea ex post și măsurile ulterioare se pun la dispoziția publicului.

Comisia implică, într-o măsură adecvată, toate părțile interesate relevante, inclusiv beneficiarii, partenerii sociali, organizațiile societății civile și autoritățile locale și regionale, în procesul de evaluare a finanțării acordate de Uniune în temeiul prezentului regulament și poate, după caz, să urmărească efectuarea unor evaluări în comun cu statele membre și cu alți parteneri, în strânsă colaborare cu beneficiarii.

Beneficiarul raportează o dată pe an, în contextul dialogului economic și financiar, despre progresele înregistrate în realizarea componentei referitoare la reforme din agenda sa de reformă.

Cel puțin de două ori pe an, Comisia poartă un dialog cu comisiile competente ale Parlamentului European, după caz. Înainte de fiecare dialog, Comisia transmite Parlamentului European informații scrise despre:

stadiul progreselor înregistrate în punerea în aplicare a instrumentului;

evaluarea agendelor de reformă;

principalele constatări ale raportului menționat la articolul 25 alineatul (3);

procedurile privind plățile, reținerile și reducerea sprijinului, după caz, inclusiv orice observație prezentată pentru a asigura îndeplinirea satisfăcătoare a condițiilor; și

orice alte elemente relevante în legătură cu punerea în aplicare a mecanismului.

Dialogul menționat la alineatul (1) poate coincide cu dialogul geopolitic la nivel înalt privind IPA III pentru a permite o analiză adecvată a sinergiilor și complementarităților.

Comisia ia în considerare toate elementele care decurg din opiniile exprimate în dialogul despre Mecanismul de reformă și creștere pentru Balcanii de Vest, inclusiv din rezoluțiile Parlamentului European, după caz.

CAPITOLUL VI

Competența de a adopta acte delegate menționată la articolele 18 și 26 este conferită Comisiei în condițiile prevăzute în prezentul articol.

Competența de a adopta actele delegate menționată la articolele 18 și 26 se conferă Comisiei pentru o perioadă de cinci ani de la data intrării în vigoare a prezentului regulament. Comisia elaborează un raport privind delegarea de competențe cu cel puțin nouă luni înainte de încheierea perioadei de cinci ani. Delegarea de competențe se prelungește tacit cu intervale de timp identice, cu excepția cazului în care Parlamentul European sau Consiliul se opune prelungirii respective cu cel puțin trei luni înainte de încheierea fiecărei perioade.

Delegarea de competențe menționată la articolele 18 și 26 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu aduce atingere actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înainte de adoptarea unui act delegat, Comisia consultă experții desemnați de fiecare stat membru în conformitate cu principiile prevăzute în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia îl notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 18 și 26 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de o lună de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu o lună la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Comisia este asistată de comitetul înființat prin Regulamentul (UE) 2021/1529. Respectivul comitet reprezintă un comitet în înțelesul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Pentru actele de punere în aplicare menționate la articolul 15 alineatul (1) și la articolul 16 alineatul (2), în cazul în care comitetul nu emite un aviz, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Comisia desfășoară activități de comunicare pentru a asigura vizibilitatea finanțării din partea Uniunii pentru sprijinul financiar avut în vedere în agendele de reformă, inclusiv prin activități de comunicare comune cu beneficiarii. Comisia se asigură că sprijinul acordat în cadrul mecanismului este comunicat și recunoscut printr-o declarație de finanțare. Acțiunile finanțate prin mecanism se desfășoară în conformitate cu cerințele de comunicare și vizibilitate din cadrul acțiunilor externe finanțate de Uniune și cu alte orientări relevante.

Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc în mod activ originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, inclusiv, atunci când este cazul, afișând emblema Uniunii și o declarație de finanțare corespunzătoare cu următorul conținut: finanțat de Uniunea Europeană, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

Informarea, comunicarea și publicitatea sunt furnizate într-un format accesibil.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 14 mai 2024.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleH. Lahbib

ANEXĂMetodologia de alocare a resurselor globale pentru fiecare beneficiar

Alocarea aferentă fiecărui beneficiar se calculează în conformitate cu următoarele etape, pe baza datelor din anul de referință:

etapa 1: stabilirea unei chei de repartizare întemeiate pe populație, pe baza raportului dintre populația beneficiarului și suma totală a populațiilor din regiunea Balcanilor de Vest;

etapa 2: stabilirea unei chei de repartizare întemeiate pe PIB, pe baza raportului dintre PIB-ul mediu pe cap de locuitor pentru regiunea Balcanilor de Vest și PIB-ul pe cap de locuitor al beneficiarului vizat, această cheie împărțindu-se la suma celor șase rapoarte;

etapa 3: combinația dintre ponderile procentuale ale fiecărui beneficiar pentru populația din cadrul etapei 1 și pentru PIB-ul pe cap de locuitor din cadrul etapei 2, cu un factor de ponderare de 60 % pentru populație și de 40 % pentru PIB-ul pe cap de locuitor.