Decizia (PESC) 2024/645 a Consiliului din 19 februarie 2024 în sprijinul întăririi siguranței și securității biologice în America Latină, în concordanță cu punerea în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

La 12 decembrie 2003, Consiliul European a adoptat Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă.

La 21 martie 2022, Consiliul a aprobat un document intitulat Busola strategică pentru securitate și apărare, care se referă la amenințarea persistentă reprezentată de proliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora și exprimă obiectivul Uniunii de a consolida acțiunile concrete în sprijinul obiectivelor în materie de dezarmare, neproliferare și control al armelor.

Uniunea pune în aplicare în mod activ Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă și aplică măsurile enumerate în capitolul III din aceasta, în special măsurile referitoare la consolidarea, punerea în aplicare și universalizarea Convenției privind armele biologice și cu toxine (BTWC), precum și prin furnizarea de resurse pentru proiecte de asistență tehnică și cunoștințe de specialitate în ceea ce privește o gamă largă de măsuri de neproliferare, precum și prin promovarea rolului Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU).

La 28 aprilie 2004, CSONU a adoptat Rezoluția 1540 (2004) [RCSONU 1540 (2004)], care a stabilit obligații pentru toate statele și a avut scopul de a împiedica și de a descuraja actorii nestatali să obțină acces la arme de distrugere în masă și materiale conexe. CSONU a mai stabilit că toate statele trebuie să adopte și să pună în aplicare măsuri eficace în vederea instituirii de controale interne menite să prevină proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora, inclusiv prin instituirea de controale adecvate asupra materialelor conexe. Obiectivele CSONU prevăzute în RCSONU 1540 (2004) au fost consolidate prin Rezoluția 2663 (2022) a CSONU.

În 2017 și, ulterior, în 2023, Consiliul a adoptat decizii în sprijinul punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004) și anume Deciziile (PESC) 2017/809 și (PESC) 2023/654. Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a activităților în temeiul Deciziei (PESC) 2023/654 este încredințată Biroului pentru Probleme de Dezarmare al ONU (UNODA), în cooperare cu organizații internaționale regionale relevante, inclusiv Organizația Statelor Americane (OAS).

Uniunea sprijină, de asemenea, activitatea și punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice și cu toxine, prin intermediul Acțiunilor comune 2006/184/PESC și 2008/858/PESC ale Consiliului și prin intermediul Deciziilor 2012/421/PESC, (PESC) 2016/51 și (PESC) 2019/97 ale Consiliului.

În cadrul punerii în aplicare a Strategiei UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, Decizia (PESC) 2019/2108 a Consiliului sprijină activitățile OAS privind întărirea siguranței și securității biologice generale în America Latină, în concordanță cu punerea în aplicare a RCSONU 1540 (2004). Susținerea din partea Uniunii ar trebui să continue.

Secretariatul OAS/Comitetului interamerican împotriva terorismului (CICTE) ar trebui să fie însărcinat cu administrarea și gestionarea proiectelor care urmează să fie realizate în temeiul prezentei decizii.

Secretariatul OAS/CICTE ar trebui să asigure o cooperare eficace cu organizațiile și organismele internaționale relevante, cum ar fi Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a BTWC, Comitetul CSONU instituit în temeiul RCSONU 1540 (2004), Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor și Parteneriatul global împotriva proliferării armelor și a materialelor de distrugere în masă. Secretariatul OAS/CICTE ar trebui, de asemenea, să asigure complementaritatea și sinergia proiectelor întreprinse pe baza prezentei decizii cu proiectele finalizate și în curs relevante, cu activitățile din America Latină care sunt sprijinite de anumite state membre ale Uniunii și cu alte programe sponsorizate de Uniune în acest domeniu, inclusiv Instrumentul care contribuie la stabilitate și pace și centrele de excelență ale UE pentru atenuarea riscurilor chimice, biologice, radiologice și nucleare,

În conformitate cu Strategia UE împotriva proliferării armelor de distrugere în masă adoptată la 12 decembrie 2003, Uniunea sprijină în continuare activitățile OAS/CICTE prin intermediul unei acțiuni operaționale în sprijinul întăririi siguranței și securității biologice în America Latină.

Obiectivele generale ale acțiunii menționate la alineatul (1) sunt:

consolidarea cadrelor normative naționale existente referitoare la siguranța și securitatea biologică în statele beneficiare;

încurajarea unei mai bune respectări a regimurilor internaționale prin promovarea colaborării și a cooperării între statele participante prin exerciții inovatoare, cum ar fi exercițiile de evaluare inter pares, și, de asemenea, prin sprijinirea statelor participante în ceea ce privește transmiterile de informații și declarațiile lor referitoare la instrumentele relevante privind armele biologice;

întărirea capacității sectorului public și privat de a securiza armele biologice prin activități de formare;

crearea unei comunități regionale sau a unei rețele regionale de actori din sectorul public și privat implicați în siguranța și securitatea biologică.

În anexă figurează o descriere detaliată a acțiunii menționate la alineatul (1).

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (ÎR) este responsabil de punerea în aplicare a prezentei decizii.

Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a acțiunii menționate la articolul 1 este asigurată de OAS/CICTE.

OAS/CICTE îndeplinește sarcina menționată la alineatul (2) de la prezentul articol sub responsabilitatea ÎR. În acest scop, ÎR încheie acordurile necesare cu OAS/CICTE.

Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a acțiunii menționate la articolul 1 este de 2686427 EUR.

Cheltuielile finanțate din valoarea de referință prevăzută la alineatul (1) se gestionează în conformitate cu normele și procedurile aplicabile bugetului general al Uniunii.

Comisia supraveghează gestionarea corespunzătoare a cheltuielilor finanțate din valoarea de referință menționată la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de grant cu OAS/CICTE. Acordul de grant prevede că OAS/CICTE trebuie să asigure vizibilitatea contribuției Uniunii, într-un mod corespunzător în raport cu valoarea acesteia.

Comisia depune eforturi în vederea încheierii acordului menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Aceasta informează Consiliul cu privire la eventualele dificultăți din cursul acestui proces și cu privire la data încheierii acordului.

ÎR raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte periodice pregătite de OAS/CICTE. Rapoartele stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a acțiunii menționate la articolul 1.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Prezenta decizie expiră la 36 de luni de la încheierea acordului menționat la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră la șase luni de la data intrării sale în vigoare în cazul în care niciun astfel de acord nu a fost încheiat în respectivul termen.

Adoptată la Bruxelles, 19 februarie 2024.Pentru ConsiliuPreședinteleJ. Borrell Fontelles

ANEXĂSprijinul Uniunii pentru întărirea siguranței și securității biologice în America Latină, în concordanță cu punerea în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora

CONTEXT

În conformitate cu Strategia Uniunii Europene (UE) împotriva proliferării armelor de distrugere în masă, adoptată la 12 decembrie 2003, care stabilește ca obiectiv promovarea rolului Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite și dezvoltarea expertizei sale pentru a putea răspunde provocării pe care o reprezintă proliferarea, UE a sprijinit în continuare punerea în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al ONU [RCSONU 1540 (2004)] și a rezoluțiilor ulterioare acesteia.

Punerea în aplicare a Acțiunii comune a Consiliului în sprijinul punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004) a fost realizată de Biroul pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA) prin punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectelor anterioare, întrucât biroul a fost mandatat să furnizeze sprijin material și logistic Comitetului 1540 și experților acestuia.

Rezumatul proiectului

Acest proiect Întărirea siguranței și securității biologice în America Latină (denumit în continuare proiectul) vizează consolidarea punerii în aplicare a măsurilor de siguranță și securitate biologică în 11 țări din America Latină (Argentina, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Mexic, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay), în concordanță cu Rezoluția 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al ONU (denumită în continuare RCSONU 1540). Proiectul urmărește, de asemenea, să sporească capacitatea celor 11 țări de a anticipa și de a răspunde în mod eficace la orice incidente de mare amploare care implică agenți biologici.

Printr-o combinație de activități naționale și regionale, proiectul va reuni autorități guvernamentale, precum și reprezentanți-cheie ai sectorului privat, ai societății civile și ai mediului academic pentru a crește gradul de conștientizare și pentru a consolida capacitatea în materie de siguranță și securitate biologică în America. Mai precis, proiectul are patru obiective principale: 1. consolidarea cadrelor normative naționale existente (inclusiv a reglementărilor și a standardelor); 2. creșterea gradului de respectare a regimurilor internaționale prin încurajarea transmiterii de rapoarte naționale necesare în temeiul instrumentelor respective; 3. dezvoltarea unor activități de formare și de informare; și 4. promovarea unei comunități/rețele regionale de părți interesate din sectorul public și privat implicate în siguranța și securitatea biologică.

Introducere și obiective

Introducere

Consiliul de Securitate al ONU a adoptat Rezoluția 1540 (RCSONU 1540) în 2004 pentru a contracara orice amenințare din partea actorilor nestatali care au acces la arme nucleare, chimice și biologice, la materialele conexe și la vectorii acestora. Printre altele, RCSONU 1540 impune statelor să adopte și să pună în aplicare măsuri eficace în vederea instituirii de controale interne menite să prevină proliferarea armelor nucleare, chimice și biologice, precum și a vectorilor acestora. Potrivit punctului 3 literele (a) și (b) din dispozitiv, astfel de măsuri includ stabilirea de controale adecvate și elaborarea și menținerea unor măsuri eficace care să permită trasarea și securizarea unor astfel de elemente în etapa de producție, utilizare, depozitare sau transport.

O modalitate prin care statele își pot îndeplini obligațiile în temeiul RCSONU 1540 este să devină parte la principalele acorduri de neproliferare și să se achite de obligațiile prevăzute de acestea. De exemplu, Convenția privind armele biologice (BWC) a intrat în vigoare în 1975 și a fost ratificată de aproape toate statele membre ale OAS. BWC stabilește că fiecare stat parte, în conformitate cu procesele sale constituționale, ia toate măsurile necesare pentru a interzice și a preveni dezvoltarea, producerea, stocarea, achiziționarea sau reținerea agenților, toxinelor, armelor, echipamentelor și vectorilor acestora, ceea ce include punerea în aplicare a măsurilor de biosiguranță și biosecuritate în laboratoare specificate la articolul IV.

Chiar dacă statele participante la acest proiect propuse sunt, în multe cazuri, părți la aceste instrumente internaționale majore, ele nu dispun adesea de cadrele juridice și de reglementare interne necesare pentru a pune în aplicare pe deplin obligațiile care le revin în temeiul BWC și al instrumentelor de punere în aplicare conexe. În plus, în cadrul ultimei sale evaluări cuprinzătoare a respectării de către state a obligațiilor în temeiul RCSONU 1540, Comitetul 1540 a publicat un document final care a arătat un nivel relativ scăzut de respectare a obligațiilor în temeiul RCSONU 1540 la nivel mondial și un nivel și mai scăzut de conformitate în America.

De exemplu, în ceea ce privește măsurile legate de armele biologice, s-a observat doar o îmbunătățire minimă a nivelurilor de punere în aplicare la nivel mondial, iar în America Latină și zona Caraibilor situația este și mai puțin satisfăcătoare: au fost luate doar 19 % din măsurile legate de armele biologice.

Cele mai recente date privind indicele securității sanitare la nivel mondial indică, de asemenea, niveluri de conformitate la fel de scăzute. Deosebit de îngrijorător este faptul că în regiune există mai multe laboratoare cu nivel de biosiguranță (BSL) 3 și laboratoare de animale BSL-4 (în conformitate cu standardele Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor) care nu au pus în aplicare pe deplin politici eficace de biosecuritate. De asemenea, cel puțin alte două laboratoare BSL-4 sunt în curs de construcție în statele propuse pentru acest proiect.

Indicele securității sanitare la nivel mondial. Disponibil la adresa: https://www.ghsindex.org/

Cartografierea laboratoarelor cu nivel de biosiguranță 3 prin evaluarea publicațiilor instituțiilor care le găzduiesc. Centrul pentru securitate și tehnologie emergentă (CSET). August 2022. Disponibilă la adresa: CSET – Cartografierea laboratoarelor BSL3.

Dat fiind acest context, raportul final al procesului de evaluare cuprinzătoare al Comitetului 1540 a constatat că punerea în aplicare deplină și eficace a RCSONU 1540 de către statele membre rămâne un obiectiv pe termen lung și a remarcat, de asemenea, că multe dintre statele OAS au nevoie de asistență pentru a atinge acest obiectiv. În plus, Comitetul a concluzionat că statele ar trebui să acționeze urgent pentru a adopta măsuri de trasare și securizare a materialelor conexe armelor biologice.

https://documents-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/GEN/N22/725/80/PDF/N2272580.pdf?OpenElement

Utilizarea măsurilor de consolidare a încrederii prevăzute în BWC este o altă modalitate de a evalua punerea în aplicare a standardelor de biosiguranță și biosecuritate. Aceste măsuri, stabilite de statele părți la BWC în 1986, sunt concepute pentru a preveni sau a reduce apariția ambiguităților, a îndoielilor și a suspiciunilor și pentru a îmbunătăți cooperarea internațională în domeniul activităților biologice pașnice. Cu toate acestea, doar 10 dintre cele 34 de state membre ale OAS au transmis Unității de sprijin pentru punerea în aplicare a BWC (ISU) în 2022 măsurile lor de consolidare a încrederii.

https://bwc-ecbm.unog.ch

Nivelul scăzut de angajament din partea guvernelor din regiune privind siguranța și securitatea biologică rezultă dintr-o combinație de factori, printre care se numără: o informare insuficientă a factorilor de decizie cu privire la amenințarea și la costurile potențiale ale unui incident biologic de mare amploare, prioritățile în materie de securitate care concurează pentru resursele limitate disponibile la nivel național și provocările inerente dezvoltării unei capacități integrate de pregătire și de reacție în caz de incidente biologice la nivel național.

Un incident care implică răspândirea intenționată a unui agent patogen, fie de către un actor care are intenția de a face rău unei populații țintă, fie prin mijloace naturale, are potențialul de a conduce la consecințe sociale, economice și politice semnificative. Un exemplu în acest sens este numărul mare și disproporționat de decese în America de la izbucnirea în 2009 a epidemiei mondiale de H1N1, care evidențiază vulnerabilitățile regiunii. În mod similar și mai recent, dacă virusurile de gripă aviară înalt patogenă (HPAI) de tip H5N1 dobândesc capacitatea de transmitere eficientă și susținută în rândul oamenilor, ar putea rezulta o pandemie de gripă, cu rate potențial ridicate de îmbolnăvire și deces la nivel mondial. Prin urmare, această epizootie continuă să reprezinte o amenințare importantă la adresa sănătății publice, care necesită promovarea unor măsuri de prevenire și îmbunătățirea în continuare a controalelor existente.

Aceste provocări evidențiază necesitatea unui răspuns coordonat în cazul unui incident biologic în regiunea OAS. Un astfel de răspuns ar trebui să implice mai mulți actori, printre care ministere (sănătate, agricultură, securitate, justiție, apărare, informații, transport, afaceri externe, comerț internațional, economie, știință și tehnologie etc.), comunitatea de aplicare a legii și alte entități de primă intervenție, entități din sectorul privat (în special industria și mediul academic) și societatea civilă.

Obiective

Acest proiect pe trei ani urmărește să consolideze practicile în materie de siguranță și securitate biologică în 11 țări din America Latină, în concordanță cu Rezoluția 1540 (2004), inclusiv instituirea și aplicarea unor măsuri eficace de prevenire a proliferării armelor biologice.

Activitățile, care sunt detaliate în secțiunea 5 de mai jos, se vor baza pe următoarele patru obiective-cheie:

consolidarea cadrelor normative naționale existente referitoare la siguranța și securitatea biologică în statele beneficiare;

încurajarea unei mai bune respectări a regimurilor internaționale prin promovarea colaborării și a cooperării între statele participante prin exerciții inovatoare, cum ar fi exercițiile de evaluare inter pares, și, de asemenea, prin sprijinirea țărilor participante în ceea ce privește transmiterile de informații și declarațiile lor referitoare la instrumentele relevante privind armele biologice;

întărirea capacității sectorului public și privat de a securiza armele biologice prin activități de formare;

crearea unei comunități regionale sau a unei rețele regionale de actori din sectorul privat și public implicați în siguranța și securitatea biologică.

Selectarea agenției de punere în aplicare și coordonarea cu alte inițiative de finanțare relevante

Agenția de punere în aplicare – Organizația Statelor Americane (OAS)

Comitetul interamerican împotriva terorismului al Organizației Statelor Americane (OAS/CICTE) sprijină în mod activ eforturile de neproliferare în America începând din 2005. În 2010, OAS/CICTE a primit un mandat specific pentru a ajuta statele sale membre să pună în aplicare RCSONU 1540. De atunci, OAS/CICTE a sprijinit statele membre în diferite moduri: elaborarea unor planuri naționale de acțiune în temeiul RCSONU 1540, consolidarea cadrelor juridice și de reglementare; consolidarea capacității de prevenire și combatere a traficului și a contrabandei cu materiale nucleare, radiologice, biologice și chimice; promovarea schimbului de practici eficiente prin utilizarea metodologiei evaluării inter pares și facilitarea coordonării la nivel politic pentru a identifica domeniile de cooperare la nivel regional și subregional.

Din 2009, CICTE/OAS a condus mai multe exerciții naționale de gestionare a crizelor în caz de incidente biologice, care au avut scopul de a sensibiliza opinia publică cu privire la amenințările în materie de biosecuritate și de a aduce laolaltă funcționari și reprezentanți ai agențiilor și organizațiilor pentru a învăța cum să își coordoneze răspunsurile la un incident biologic. Ca răspuns, mai multe state membre ale OAS au solicitat în mod expres asistența CICTE pentru elaborarea sau actualizarea planurilor lor naționale de răspuns în cazul urgențelor de natură biologică.

Cel mai recent, CICTE a pus în aplicare un proiect pe trei ani finanțat de UE intitulat În sprijinul întăririi siguranței și securității biologice în America Latină, în concordanță cu punerea în aplicare a Rezoluției 1540 (2004) a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite cu privire la neproliferarea armelor de distrugere în masă și a vectorilor acestora (Decizia (PESC) 2019/2108 a Consiliului). Această inițiativă revoluționară a avut un rol esențial în încurajarea instituirii unor măsuri eficace de prevenire a proliferării armelor biologice și a vectorilor acestora în opt țări din America Latină (Argentina, Chile, Columbia, Republica Dominicană, Mexic, Panama, Paraguay și Uruguay). CICTE a contribuit, de asemenea, la recenta aprobare a unui decret în Uruguay și a unui proiect de lege în Paraguay, a contribuit la procesul de elaborare a legislației în Argentina și Columbia și a oferit consiliere cu privire la propunerile legislative din Republica Dominicană, precum și cu privire la o lege privind controlul strategic al tranzacțiilor comerciale sensibile, care este în curs de revizuire legislativă în Chile.

În plus, cu sprijinul Statelor Unite, OAS/CICTE a implementat recent și alte două proiecte privind aspecte conexe. Unul, intitulat Consolidarea regimurilor de control strategic în America Latină și zona Caraibilor (faza întâi 2020-2021), a implicat eforturi pentru a promova controale mai stricte privind transferul de produse sensibile, inclusiv de agenți biologici și chimici. Un al doilea proiect intitulat Combaterea comerțului ilicit cu materiale CBRN (chimice, biologice, radiologice și nucleare) în zonele de liber schimb din America Latină a fost pus în aplicare în 2022 pentru a preveni și a contracara proliferarea materialelor și tehnologiilor legate de armele de distrugere în masă în șase țări din America Latină (Argentina, Brazilia, Chile, Mexic, Panama și Paraguay) situate în patru zone de liber schimb prin securizarea și optimizarea lanțurilor de aprovizionare și consolidarea controalelor comerciale strategice.

Aceste eforturi, precum și alte eforturi pentru a îmbunătăți nivelul de pregătire și capacitățile de răspuns în caz de incidente biologice au dat rezultate importante. De exemplu, OAS/CICTE a dezvoltat o rețea de peste 240 de profesioniști în domeniul politic și cel tehnic (inclusiv oameni de știință și personal de laborator) din întreaga regiune, care beneficiază în prezent de cursuri de formare virtuale sau în persoană. Prin intermediul acestui nou proiect, OAS/CICTE va valorifica rețeaua existentă și va promova accesul la o platformă creată de OAS, cu contacte, publicații, biblioteci, activități și evenimente din partea organizațiilor internaționale, a grupurilor de reflecție, a organizațiilor neguvernamentale, printre altele, pe teme legate de biosiguranță și biosecuritate etc. Aceste tipuri de rețele s-au dovedit esențiale pentru schimbul de informații în timp util.

Prototip interactiv al platformei: https://xd.adobe.com/view/68f5f48c-1813-4dff-8840-b5113a7c9a22-3da6/?fullscreen&hints=off

Cadrul regional al OAS oferă un avantaj comparativ datorită caracterului transnațional al amenințărilor, care implică în mod necesar cooperarea între țările învecinate pentru a răspunde acestor provocări. De asemenea, contribuie la asigurarea eficienței și evită dublarea eforturilor. De fapt, ca urmare a unui acord între CICTE/OAS și Biroul pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA), coordonatorul la nivelul emisferei pentru America în vederea implementării RCSONU 1540 este găzduit în cadrul OAS/CICTE începând din 2017. Acest rol esențial de lider a permis CICTE/OAS să preia conducerea în ceea ce privește promovarea unei mai bune înțelegeri regionale a importanței rezoluției, precum și în ceea ce privește punerea în aplicare la nivel național și regional a măsurilor sale.

În acest sens, OAS – în calitate de organizație regională de prim rang din America – se află într-o poziție unică în emisferă pentru a-și demonstra eficacitatea datorită rețelei sale existente de puncte de contact naționale, prezenței sale extinse în întreaga regiune și capacității sale de a lucra pe teren cu țările beneficiare propuse. În ceea ce privește elaborarea politicilor, OAS/CICTE va continua să lucreze prin intermediul organismelor politice majore din cadrul OAS, precum Comitetul pentru securitatea emisferei din cadrul Consiliului permanent al OAS, și prin intermediul reuniunilor periodice anuale ale CICTE.

Propunerea prezentată mai jos este menită să valorifice eforturile menționate mai sus și să consolideze în continuare nivelul de pregătire a regiunii și punerea în aplicare a măsurilor privind biosecuritatea și biosiguranța.

Coordonarea cu alte inițiative de finanțare relevante

Ca practică generală, OAS/CICTE își coordonează activitățile cu alte agenții și organizații care primesc fonduri atât de la aceleași guverne și organisme internaționale donatoare, cât și de la astfel de guverne și organisme diferite.

OAS/CICTE are un parteneriat strategic de lungă durată cu Biroul pentru Probleme de Dezarmare al ONU (UNODA) – inclusiv cu biroul său regional din America Latină UNLIREC – și cu Grupul de experți al Comitetului 1540, pentru a raționaliza și a facilita asistența tehnică și consolidarea capacităților în regiune în contextul RCSONU 1540.

OAS/CICTE colaborează deja îndeaproape cu organizațiile care primesc sprijin din partea Uniunii Europene pentru acțiuni legate de activitățile propuse în cadrul acestui proiect. Pe lângă cele enumerate mai sus, printre alte entități se numără Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice (BWC-ISU), Centrul regional pentru pace, dezarmare și dezvoltare în America Latină și în regiunea Caraibilor (UNLIREC) și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA). Coordonarea cu aceste organisme va fi efectuată de către o echipă de conducere la sediul OAS, pentru a se asigura faptul că toate eforturile sunt complementare și pentru a se evita duplicarea, precum și pentru a garanta că activitățile din cadrul proiectului sunt aliniate la obligațiile în temeiul RCSONU 1540 și al BWC.

Activitățile propuse vor viza factorii de decizie, legiuitorii și oamenii de știință din domeniul științelor vieții din sectorul public și cel privat care lucrează în domeniul biosiguranței și biosecurității. Activitățile includ cursuri de formare în persoană pentru țările beneficiare, precum și un curs de formare online pentru a ajunge la un număr și mai mare de beneficiari din regiune. Pentru formare și sarcini foarte specializate, OAS poate, de asemenea, să încheie contracte de sprijin pe termen scurt (de exemplu experți, formatori și cercetători) și va colabora cu partenerii săi în aceste domenii (inclusiv cu BWC-ISU, UNODA, OMSA și UE și mediul academic) pentru a se asigura că personalul îndeplinește toate cerințele tehnice, inclusiv, acolo unde este posibil, pe baza listelor de experți ținute de respectivele organizații.

De asemenea, acest proiect este în mod clar în concordanță cu Decizia Consiliului European din 2019 de sprijinire a punerii în aplicare a BWC în afara UE, contribuind la reducerea amenințării proliferării armelor biologice în regiune. În acest scop, proiectul ar contribui la asigurarea faptului că cadrele juridice și de reglementare ale guvernelor sunt adecvate pentru a lua în considerare progresele rapide în domeniul științelor vieții și că respectă standardele internaționale actuale.

Întrucât evaluarea cuprinzătoare din 2022 precizează în mod clar că nivelurile și sfera măsurilor de securitate și de responsabilizare din regiune rămân reduse, sunt necesare eforturi suplimentare pentru a promova o mai mare siguranță și securitate biologică în întreaga regiune. S-au înregistrat progrese importante, în special datorită contribuției financiare a Uniunii Europene, dar mai sunt încă multe de făcut. Această nouă fază a programului ar contribui la valorificarea numeroaselor rezultate deja obținute, la includerea altor țări din regiune și la asigurarea unui impact susținut al investițiilor financiare și tehnice semnificative deja realizate.

Descrierea proiectului

Descriere

Proiectul va reuni autorități naționale, reprezentanți ai sectorului privat și ai societății civile, precum și experți internaționali din până la 11 state din America Latină pentru a explora măsurile care pot fi luate pentru a asigura consolidarea capacităților în materie de siguranță și securitate biologică în aceste domenii. Proiectul va urmări să valorifice experiența anterioară a secretariatului cu privire la aceste chestiuni în America, împreună cu rețeaua sa bine stabilită de contacte și parteneri, inclusiv profesioniști care au participat la proiectul implementat în perioada 2019-2024 în domeniul biosiguranței și biosecurității.

Proiectul va utiliza o abordare pe două niveluri, care include atât activități naționale, cât și activități subregionale. Eforturile la nivel național se vor axa pe cooperarea cu fiecare stat membru al OAS în vederea consolidării capacităților naționale, a elaborării de acte legislative și de reglementări și a dezvoltării unor planuri de acțiune specifice fiecărei țări pentru consolidarea capacităților operaționale. La nivel regional, activitățile de consolidare a capacităților se vor axa pe promovarea schimbului de informații și de bune practici, precum și pe definirea parametrilor structurali, de fond și de funcționare din perspectiva unei abordări regionale.

În plus, ca parte a abordării sale regionale, proiectul va urmări să valorifice un proces de evaluare inter pares care a fost dezvoltat în ultimii ani, în temeiul căruia statele convin în mod voluntar să coopereze pentru a-și evalua reciproc punctele forte și punctele slabe în punerea în aplicare a obligațiilor prevăzute de RCSONU 1540 și pentru a identifica practici eficace și domenii pentru continuarea cooperării bilaterale. În urma celor trei exerciții reușite de evaluare inter pares în temeiul RCSONU 1540 în regiune – între Chile și Columbia (2017), Republica Dominicană și Panama (2019) și Paraguay și Uruguay (2019) –, a exercițiului de monitorizare dintre Republica Dominicană și Panama (2022) și a activităților programate pentru 2023 cu Mexic, Brazilia și Chile (septembrie/octombrie 2023) și Uruguay și Chile (octombrie 2023), proiectul va urmări să lanseze exerciții suplimentare de evaluare inter pares pentru aceste state. Unele dintre aceste exerciții suplimentare de evaluare inter pares ar urma să aibă un accent specific (de exemplu, orientate spre controlul comercial strategic și/sau spre domeniul biologic), pentru țările care nu au întreprins încă astfel de exerciții.

În cele din urmă, proiectul urmărește să promoveze și să consolideze cooperarea continuă dintre țări, să încurajeze bunele practici și să stimuleze practica de publicare a documentelor tehnice (pe lângă rapoartele finale prezentate de state) pentru a reflecta progresele înregistrate în aceste evaluări inter pares.

Metodologie

Structura organizatorică

Acest proiect va fi pus în aplicare de către OAS/CICTE, în coordonare cu statele membre ale OAS care beneficiază de sprijin. Echipa OAS/CICTE de conducere a proiectului va fi alcătuită din trei membri ai personalului și un asistent pentru sprijin administrativ/financiar, la sediul OAS din Washington DC, în coordonare cu personal contractual extern, în funcție de activitățile specifice care urmează să fie executate, sub supravegherea generală și îndrumarea secretarului executiv al CICTE.

După cum s-a menționat mai sus, personalul contractual extern va include un specialist juridic și un specialist tehnic pentru consolidarea capacităților. Pentru formarea și sarcinile foarte specializate, OAS poate, de asemenea, să încheie contracte de sprijin pe termen scurt (experți, formatori și cercetători) de pe listele de experți ale altor organizații partenere la nivel tehnic, inclusiv BWC-ISU, UNODA, OMSA și Uniunea Europeană.

Echipa OAS/CICTE de conducere a programului se va coordona în mod direct cu autoritățile naționale ale statelor membre care au solicitat anterior sprijin în ceea ce privește Rezoluția 1540 (2004). În mai multe cazuri, OAS a încheiat acorduri de cooperare pentru a acorda asistență statelor membre în ceea ce privește punerea în aplicare a RCSONU 1540, care vor constitui baza asistenței tehnice.

Abordarea tehnică

Cererile de asistență legislativă și tehnică vor necesita o evaluare inițială și o analiză a legislației și a reglementărilor existente, care urmează a fi efectuate de un specialist juridic în coordonare cu echipa de conducere a proiectului și cu autoritățile relevante din țările beneficiare prin intermediul misiunilor de asistență legislativă și tehnică, pentru a identifica lacunele și prioritățile specifice fiecărei țări. Constatările și lecțiile învățate din proiectul anterior privind biosiguranța și biosecuritatea vor fi utilizate ca bază pentru viitoarele cursuri de formare. Rețeaua regională creată în rândul participanților la cursurile în persoană și cele online deschise și în masă (MOOC) va fi, de asemenea, utilizată pentru a distribui informații tehnice actualizate privind domeniile biosiguranței și biosecurității, cu scopul de a crea un forum de discuții pentru aceste subiecte și de a consolida cooperarea regională.

Activitățile de promovare și consolidare a cooperării naționale ar urma să includă:

analiza legislației și a reglementărilor existente în țările beneficiare în vederea identificării unor lacune specifice;

elaborarea și adoptarea listelor de control al agenților biologici și toxinelor (pe baza unor criterii de biosiguranță sau de biosecuritate, în funcție de clasificările riscurilor pentru agenții patogeni) și a listelor de control al exporturilor;

elaborarea și adoptarea unor planuri de răspuns la nivel național pentru amenințările biologice;

elaborarea de orientări naționale pentru protecția agenților biologici împotriva difuzării accidentale sau deliberate, inclusiv măsuri eficace adecvate care să permită trasarea și securizarea unor astfel de elemente în etapa de producție, utilizare, depozitare sau transport, și protecția fizică a acestora;

elaborarea de orientări pentru înregistrarea, compilarea și transmiterea informațiilor solicitate de BWC ISU în ceea ce privește măsurile de consolidare a încrederii.

Activitățile de promovare și consolidare a cooperării regionale ar urma să includă:

dezvoltarea activităților ulterioare de consolidare a capacităților și de cooperare pentru țările din regiune care au desfășurat exerciții de evaluare inter pares legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540;

crearea unor exerciții suplimentare de evaluare inter pares, cu un accent puternic pe obligațiile în temeiul RCSONU 1540 legate de armele biologice;

consolidarea rețelei regionale de profesioniști interesați să se implice în chestiuni de siguranță și securitate biologică;

elaborarea și publicarea de documente tehnice privind activitățile legate de evaluarea inter pares.

OAS/CICTE va desfășura cursuri de formare privind siguranța și securitatea biologică în fiecare dintre țările beneficiare pentru a sprijini asistența tehnică și legislativă și eforturile de cooperare regională avute în vedere în cadrul acestui proiect. Aceste cursuri de formare se vor baza pe eforturile anterioare, vor fi desfășurate de experți internaționali și vor fi coordonate de echipa de conducere a OAS/CICTE. Cursurile vor servi, de asemenea, la consolidarea capacităților și la crearea unui grup de formatori și a unor rețele de profesioniști din rândul diferitelor instituții științifice ale țărilor beneficiare. Aceste cadre de experți ar putea difuza în continuare cunoștințe, bune practici de laborator, tehnici și metode de gestionare a riscurilor biologice în laboratoare și în institutele de cercetare.

OAS/CICTE va colabora cu mediul academic și cu cercetătorii pentru a menține un curs online deja stabilit pentru personalul de laborator și factorii de decizie. Menținerea cursului respectiv va contribui la îmbunătățirea resurselor actuale pentru continuarea difuzării cunoștințelor și sporirea sensibilizării cu privire la biosiguranță, biosecuritate și bioetică în rândul personalului academic, al profesorilor, al studenților și al cercetătorilor din domeniul științelor vieții, precum și al altor părți interesate relevante. În plus, OAS/CICTE va elabora noi module sau cursuri MOOC privind știința responsabilă, cercetarea cu dublă utilizare, cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare (DURC) și mecanismele de supraveghere.

În cele din urmă, pe durata misiunilor de asistență tehnică și legislativă și a activităților regionale și subregionale incluse în propunere, se vor desfășura acțiuni de informare și de sensibilizare cu privire la biosiguranță, biosecuritate, RCSONU 1540 și punerea în aplicare a BWC în rândul factorilor de decizie, al parlamentarilor și al industriei.

Perspectiva de gen

Prin programul său legat de RCSONU 1540, OAS/CICTE joacă un rol major în sprijinirea eforturilor statelor membre pentru consolidarea capacității în vederea punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004) și a combaterii proliferării, precum și pentru promovarea egalității de gen. Toate aceste rezultate contribuie la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și completează eforturile statelor membre ale OAS de a pune în aplicare instrumentele relevante din domeniile regimului mondial de dezarmare și neproliferare.

OAS/CICTE va urmări să asigure echitatea de gen în cadrul procesului de angajare pentru a sprijini țările beneficiare ale proiectului și va încuraja țările beneficiare să implice în mod semnificativ femeile în toate etapele proiectului. Se va face un efort deosebit pentru a integra o perspectivă de gen și pentru a plasa femeile în centrul temelor aflate în discuție.

În plus, OAS/CICTE promovează eforturile în materie de diversitate, echitate, incluziune și accesibilitate (DEIA) prin intermediul unei politici instituționale privind egalitatea de gen, diversitatea și drepturile omului și al unui ghid de comunicare conceput pentru a se asigura că politicile, programele, proiectele și practicile iau în considerare și reprezintă vizual diferite grupuri, inclusiv grupurile vulnerabile. Fiecare proiect trece printr-un proces de autorizare interdepartamental formal, în cursul căruia experții OAS pe o anumită temă oferă feedback căruia responsabilii cu punerea în aplicare trebuie să îi dea curs.

OAS/CICTE este, de asemenea, ghidat de o politică instituțională împotriva hărțuirii sexuale. Înainte de a începe orice activitate, OAS/CICTE distribuie un cod de conduită pentru toți participanții (inclusiv autoritățile guvernamentale de rang înalt) pentru a asigura respectul, demnitatea și incluziunea în cadrul fiecărui program și pentru a încuraja raportarea oricărui comportament care lezează alte persoane.

Coordonarea externă

Pe lângă coordonarea și colaborarea cu autoritățile naționale din întreaga regiune, OAS își va coordona eforturile și va colabora cu alte instituții și organizații pe parcursul executării proiectului. Entitățile enumerate mai jos s-ar putea afla în situația de a oferi sprijin cu privire la chestiuni specifice și de a contribui la promovarea inițiativei în regiune:

Comitetul Consiliului de Securitate instituit în temeiul RCSONU 1540 și grupul său de experți;

Biroul pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA), inclusiv Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice;

Centrul regional al Organizației Națiunilor Unite pentru pace, dezarmare și dezvoltare în America Latină și în regiunea Caraibilor (UNLIREC);

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), inclusiv Organizația Panamericană a Sănătății (OPS);

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA);

organizații ale societății civile, universități și organizații din sectorul privat ale căror obiective sunt în conformitate cu obiectivele prezentei propuneri, inclusiv Sandia National Laboratories; Centrul James Martin pentru studii de neproliferare – CNS, Centrul Johns Hopkins pentru securitate sanitară, Federația internațională a asociațiilor în domeniul biosiguranței (IFBA) și alte asociații naționale în domeniul biosiguranței și biosecurității din țările beneficiare.

Obiectivele și activitățile proiectului

Obiectivul 1. Consolidarea cadrelor normative naționale existente referitoare la siguranța și securitatea biologică în fiecare dintre statele beneficiare ale proiectului.

Activități de sprijin

Activitatea 1.1: Revizuirea cadrelor legislative și de reglementare existente în fiecare stat beneficiar pentru a identifica lacunele și domeniile prioritare care trebuie abordate.

Activitatea 1.2: Furnizarea de asistență legislativă, după caz, inclusiv elaborarea de acte legislative și reglementări pentru a pune în aplicare, a actualiza sau a crea planuri naționale sau liste de control, pentru a actualiza sau a crea planuri naționale de răspuns/urgență pentru incidente biologice.

Activitatea 1.3: Efectuarea unei evaluări tehnice în fiecare stat beneficiar împreună cu principalele părți interesate de la nivel național pentru a evalua nevoile și a identifica lacunele legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540 și a BWC, care va face parte dintr-un raport de evaluare.

Activitatea 1.4: Pe baza nevoilor și resurselor și a constatărilor anterioare ale proiectelor deja puse în aplicare, facilitarea formării în unul dintre următoarele domenii sau în ambele domenii: punerea în aplicare a măsurilor de siguranță și securitate biologică în planul național de răspuns și/sau prevenire a amenințărilor biologice.

Activitatea 1.5: Contribuția la elaborarea de orientări naționale pentru protecția agenților biologici împotriva difuzării accidentale sau deliberate, precum și de orientări naționale privind trasarea și securizarea agenților biologici în etapa de producție, utilizare, depozitare sau transport și protecția fizică a acestora.

Activitatea 1.6: Dezvoltarea și furnizarea de sprijin in situ pe o platformă online în limba spaniolă cu scopul de a sprijini statele în procesul de înregistrare a instituțiilor pentru a facilita compilarea informațiilor conținute în măsurile de consolidare a încrederii care trebuie raportate către BWC-ISU.

Rezultate preconizate

Raport de evaluare care conține recomandări pentru fiecare stat și fiecare agenție.

Cel puțin o misiune de asistență legislativă pentru fiecare țară cu scopul de a oferi sprijin în elaborarea listelor de control și/sau a planurilor naționale și/sau a proiectelor de acte legislative/reglementări relevante.

Lista agenților patogeni în funcție de o clasificare a riscurilor și/sau liste de control al exporturilor conform nevoilor statului.

Un plan național pentru fiecare stat în parte, având în vedere lacunele și prioritățile sale.

Orientări care conțin măsuri pentru trasarea și securizarea agenților biologici în procesul de producție, utilizare, depozitare sau transport și protecția fizică a acestora.

Dezvoltarea de platforme online pentru rețele care să faciliteze consolidarea capacităților în domeniile siguranței și securității biologice.

Obiectivul 2. Încurajarea respectării regimurilor internaționale prin promovarea colaborării și a cooperării între statele beneficiare și prin acordarea de asistență în ceea ce privește transmiterile de informații și declarațiile referitoare la instrumentele relevante privind armele biologice.

Activități de sprijin

Activitatea 2.1: Facilitarea a până la trei exerciții de evaluare inter pares, cu un accent puternic, printre altele, pe măsurile de implementare a siguranței și securității biologice, controalele comerciale strategice și transportul agenților biologici.

Activitatea 2.2: Desfășurarea a trei ateliere regionale privind exercițiile de evaluare inter pares legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540.

Activitatea 2.3: Elaborarea și publicarea de documente tehnice privind activitățile legate de evaluarea inter pares.

Activitatea 2.4: Conceperea și dezvoltarea unui modul de formare, utilizând o platformă de cursuri online deschise și în masă (MOOC) recent dezvoltată cu scopul de a îndruma autoritățile naționale cu privire la modul de colectare și compilare a informațiilor relevante pentru măsurile de consolidare a încrederii și de transmitere a acestor informații către BWC-ISU (în completarea informațiilor furnizate de Ghidul pentru participarea la măsurile de consolidare a încrederii prevăzute în BWC, publicat de BWC-ISU în 2015).

Activitatea 2.5: Dezvoltarea unei activități regionale/subregionale pentru a sensibiliza cu privire la importanța și beneficiile potențiale ale transmiterii măsurilor de consolidare a încrederii către BWC-ISU.

Activitatea 2.6: Organizarea unei conferințe regionale privind biosiguranța și biosecuritatea, printre altele pentru a spori coordonarea principalelor agenții naționale și pentru a promova schimbul de informații cu sectorul academic, cu ONG-urile și cu alte părți interesate relevante.

Activitatea 2.7: Organizarea unei conferințe regionale privind stadiul punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004) în America pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la respectarea regimurilor relevante.

Rezultate preconizate

Sensibilizarea cu privire la respectarea obligațiilor internaționale în ceea ce privește RCSONU 1540 și BWC în sectoarele public și privat ale statelor beneficiare.

Facilitarea exercițiilor de evaluare inter pares pentru șase țări beneficiare.

O mai bună coordonare și cooperare între agențiile statelor beneficiare în ceea ce privește bunele practici în materie de siguranță și securitate biologică.

Consolidarea măsurilor de securitate în zonele de liber schimb în ceea ce privește materialele legate de armele biologice.

Sensibilizarea cu privire la respectarea obligațiilor internaționale în ceea ce privește BWC prin transmiterea de informații și declarații relevante și prin participarea factorilor de decizie la conferințele statelor părți și la alte foruri internaționale, după caz.

Obiectivul 3. Dezvoltarea de activități de formare în statele beneficiare în domeniul siguranței și securității biologice.

Activități de sprijin

Activitatea 3.1: Organizarea și desfășurarea a până la opt sesiuni de formare la nivel național, cu o abordare de tip formare a formatorilor, privind siguranța și securitatea biologică. Cursurile de formare în domeniul biosiguranței și biosecurității vor lua în considerare, printre alte subiecte, garanțiile privind agenții patogeni cu risc înalt, precum și materialele biologice sintetice ale acestora și infrastructura conexă în domeniul bioștiinței. Atât cursurile privind siguranța biologică, cât și cele privind securitatea biologică vor avea o componentă solidă de gestionare a riscurilor și vor implica promovarea unei culturi a siguranței și securității. Vor fi de asemenea luate în considerare subiecte precum cercetarea cu dublă utilizare, cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare și instituirea unor mecanisme de supraveghere.

Activitatea 3.2: Crearea unei rețele de formatori în materie de siguranță și securitate biologică în fiecare țară beneficiară și între alte state beneficiare.

Activitatea 3.3: Conceperea și dezvoltarea unui modul de formare, pornind de la platforma MOOC deja dezvoltată, cu scopul de a sensibiliza cu privire la cercetarea cu dublă utilizare, cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare, etică și științele vieții, codurile de conduită și posibile mecanisme de supraveghere, pentru a reduce riscul unei posibile utilizări abuzive a materialelor, a echipamentelor și a informațiilor, inclusiv a cunoștințelor implicite, în cursul procesului de cercetare.

Activitatea 3.4: Organizarea și desfășurarea (pot fi realizate în marja cursurilor de siguranță și securitate biologică) unui exercițiu de simulare utilizând un scenariu în care siguranța biologică și securitatea biologică ar trebui consolidate sau puse în aplicare. În cursul activității, vor fi luate în considerare subiecte legate de standardele internaționale, lanțul de custodie, separarea materialelor periculoase, precum și gestionarea riscurilor de transport.

Rezultate preconizate

Crearea în fiecare țară a unei rețele de formatori și specialiști în domeniul biosecurității și biosiguranței.

Crearea unor cursuri online deschise și desfășurarea a opt cursuri.

Formarea în țările beneficiare a unor oameni de știință din cadrul agențiilor în legătură cu biosecuritatea și biosiguranța.

Încurajarea certificărilor IFBA (Federația internațională a asociațiilor în domeniul biosiguranței) în rândul participanților la sesiunile de formare și crearea de asociații în domeniul biosiguranței/biosecurității/microbiologiei.

Obiectivul 4. Consolidarea unei comunități regionale sau a unei rețele regionale de părți interesate prin promovarea, în cadrul fiecărui stat beneficiar, a participării active a reprezentanților sectoarelor public și privat la foruri internaționale relevante în ceea ce privește siguranța și securitatea biologică.

Activități de sprijin

Activitatea 4.1 Acest proiect va urmări să extindă o rețea recent creată de profesioniști din domeniul științelor vieții. În plus, proiectul va urmări să promoveze interacțiunile dintre acești profesioniști din domeniul științelor vieții prin intermediul unor seminare online pentru a discuta diferite subiecte legate de expertiza lor și pentru a crea un spațiu pentru schimbul de experiență și de lecții învățate.

Activitatea 4.2 Promovarea participării profesioniștilor, a autorităților de înalt nivel și a tehnicienilor la forumuri internaționale, regionale și la alte niveluri cu privire la evenimente referitoare la siguranța și securitatea biologică, evenimente conexe și reuniuni care permit sporirea cunoștințelor și a participării active.

Rezultate preconizate

Crearea în regiune a unei rețele de formatori și specialiști în domeniul biosecurității și biosiguranței.

Creșterea gradului de sensibilizare a autorităților de înalt nivel și a tehnicienilor din cadrul acestora care promovează elaborarea de măsuri de reglementare pentru a pune în aplicare în mod eficace RCSONU 1540 și BWC.

Beneficiari

Beneficiarii direcți din statele beneficiare sunt instituțiile și autoritățile naționale responsabile cu punerea în aplicare a biosiguranței și biosecurității în 11 țări din America Latină (Argentina, Chile, Columbia, Costa Rica, Republica Dominicană, Ecuador, Mexic, Panama, Paraguay, Peru, Uruguay).

Vizibilitatea Uniunii Europene

OAS/CICTE se va asigura că toate activitățile proiectului recunosc Uniunea Europeană pentru sprijinul său financiar prin mijloace multiple. Comunicatele de presă, platformele de comunicare socială și interviurile cu presa de știri pentru manifestările cu vizibilitate ridicată vor evidenția sprijinul UE. Toate echipamentele, materialele tipărite sau software-ul donate țărilor beneficiare vor purta etichete menționând finanțarea de către Uniune. Personalul proiectului va purta logoul și/sau drapelul UE pe toate șepcile, salopetele sau uniformele de lucru, ca metodă clară de branding. Sprijinul Uniunii va fi făcut public și vizibil pe paginile de internet ale OAS și în publicațiile legate de proiect și de programele sprijinite.

Durata

Intervalul avut în vedere pentru executarea proiectului este de 36 de luni.

Cadrul general

Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectului va fi realizată de către OAS/CICTE prin intermediul programului său existent în temeiul RCSONU 1540.

Parteneri

OAS/CICTE va implementa proiectul în parteneriat cu autoritățile naționale din statele beneficiare, în colaborare cu partenerii strategici.

Raportare

Anual vor fi prezentate rapoarte descriptive privind progresele înregistrate și situația financiară, pentru a permite o monitorizare și o evaluare adecvate și la timp, iar OAS/CICTE va menține o comunicare strânsă cu donatorul.

consolidarea cadrelor normative naționale existente referitoare la siguranța și securitatea biologică în statele beneficiare;

încurajarea unei mai bune respectări a regimurilor internaționale prin promovarea colaborării și a cooperării între statele participante prin exerciții inovatoare, cum ar fi exercițiile de evaluare inter pares, și, de asemenea, prin sprijinirea țărilor participante în ceea ce privește transmiterile de informații și declarațiile lor referitoare la instrumentele relevante privind armele biologice;

întărirea capacității sectorului public și privat de a securiza armele biologice prin activități de formare;

crearea unei comunități regionale sau a unei rețele regionale de actori din sectorul privat și public implicați în siguranța și securitatea biologică.

analiza legislației și a reglementărilor existente în țările beneficiare în vederea identificării unor lacune specifice;

elaborarea și adoptarea listelor de control al agenților biologici și toxinelor (pe baza unor criterii de biosiguranță sau de biosecuritate, în funcție de clasificările riscurilor pentru agenții patogeni) și a listelor de control al exporturilor;

elaborarea și adoptarea unor planuri de răspuns la nivel național pentru amenințările biologice;

elaborarea de orientări naționale pentru protecția agenților biologici împotriva difuzării accidentale sau deliberate, inclusiv măsuri eficace adecvate care să permită trasarea și securizarea unor astfel de elemente în etapa de producție, utilizare, depozitare sau transport, și protecția fizică a acestora;

elaborarea de orientări pentru înregistrarea, compilarea și transmiterea informațiilor solicitate de BWC ISU în ceea ce privește măsurile de consolidare a încrederii.

dezvoltarea activităților ulterioare de consolidare a capacităților și de cooperare pentru țările din regiune care au desfășurat exerciții de evaluare inter pares legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540;

crearea unor exerciții suplimentare de evaluare inter pares, cu un accent puternic pe obligațiile în temeiul RCSONU 1540 legate de armele biologice;

consolidarea rețelei regionale de profesioniști interesați să se implice în chestiuni de siguranță și securitate biologică;

elaborarea și publicarea de documente tehnice privind activitățile legate de evaluarea inter pares.

Comitetul Consiliului de Securitate instituit în temeiul RCSONU 1540 și grupul său de experți;

Biroul pentru Probleme de Dezarmare al Organizației Națiunilor Unite (UNODA), inclusiv Unitatea de sprijin pentru punerea în aplicare a Convenției privind armele biologice;

Centrul regional al Organizației Națiunilor Unite pentru pace, dezarmare și dezvoltare în America Latină și în regiunea Caraibilor (UNLIREC);

Organizația Mondială a Sănătății (OMS), inclusiv Organizația Panamericană a Sănătății (OPS);

Organizația Mondială pentru Sănătatea Animalelor (OMSA);

organizații ale societății civile, universități și organizații din sectorul privat ale căror obiective sunt în conformitate cu obiectivele prezentei propuneri, inclusiv Sandia National Laboratories; Centrul James Martin pentru studii de neproliferare – CNS, Centrul Johns Hopkins pentru securitate sanitară, Federația internațională a asociațiilor în domeniul biosiguranței (IFBA) și alte asociații naționale în domeniul biosiguranței și biosecurității din țările beneficiare.

Activitatea 1.1: Revizuirea cadrelor legislative și de reglementare existente în fiecare stat beneficiar pentru a identifica lacunele și domeniile prioritare care trebuie abordate.

Activitatea 1.2: Furnizarea de asistență legislativă, după caz, inclusiv elaborarea de acte legislative și reglementări pentru a pune în aplicare, a actualiza sau a crea planuri naționale sau liste de control, pentru a actualiza sau a crea planuri naționale de răspuns/urgență pentru incidente biologice.

Activitatea 1.3: Efectuarea unei evaluări tehnice în fiecare stat beneficiar împreună cu principalele părți interesate de la nivel național pentru a evalua nevoile și a identifica lacunele legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540 și a BWC, care va face parte dintr-un raport de evaluare.

Activitatea 1.4: Pe baza nevoilor și resurselor și a constatărilor anterioare ale proiectelor deja puse în aplicare, facilitarea formării în unul dintre următoarele domenii sau în ambele domenii: punerea în aplicare a măsurilor de siguranță și securitate biologică în planul național de răspuns și/sau prevenire a amenințărilor biologice.

Activitatea 1.5: Contribuția la elaborarea de orientări naționale pentru protecția agenților biologici împotriva difuzării accidentale sau deliberate, precum și de orientări naționale privind trasarea și securizarea agenților biologici în etapa de producție, utilizare, depozitare sau transport și protecția fizică a acestora.

Activitatea 1.6: Dezvoltarea și furnizarea de sprijin in situ pe o platformă online în limba spaniolă cu scopul de a sprijini statele în procesul de înregistrare a instituțiilor pentru a facilita compilarea informațiilor conținute în măsurile de consolidare a încrederii care trebuie raportate către BWC-ISU.

Raport de evaluare care conține recomandări pentru fiecare stat și fiecare agenție.

Cel puțin o misiune de asistență legislativă pentru fiecare țară cu scopul de a oferi sprijin în elaborarea listelor de control și/sau a planurilor naționale și/sau a proiectelor de acte legislative/reglementări relevante.

Lista agenților patogeni în funcție de o clasificare a riscurilor și/sau liste de control al exporturilor conform nevoilor statului.

Un plan național pentru fiecare stat în parte, având în vedere lacunele și prioritățile sale.

Orientări care conțin măsuri pentru trasarea și securizarea agenților biologici în procesul de producție, utilizare, depozitare sau transport și protecția fizică a acestora.

Dezvoltarea de platforme online pentru rețele care să faciliteze consolidarea capacităților în domeniile siguranței și securității biologice.

Activitatea 2.1: Facilitarea a până la trei exerciții de evaluare inter pares, cu un accent puternic, printre altele, pe măsurile de implementare a siguranței și securității biologice, controalele comerciale strategice și transportul agenților biologici.

Activitatea 2.2: Desfășurarea a trei ateliere regionale privind exercițiile de evaluare inter pares legate de punerea în aplicare a RCSONU 1540.

Activitatea 2.3: Elaborarea și publicarea de documente tehnice privind activitățile legate de evaluarea inter pares.

Activitatea 2.4: Conceperea și dezvoltarea unui modul de formare, utilizând o platformă de cursuri online deschise și în masă (MOOC) recent dezvoltată cu scopul de a îndruma autoritățile naționale cu privire la modul de colectare și compilare a informațiilor relevante pentru măsurile de consolidare a încrederii și de transmitere a acestor informații către BWC-ISU (în completarea informațiilor furnizate de Ghidul pentru participarea la măsurile de consolidare a încrederii prevăzute în BWC, publicat de BWC-ISU în 2015).

Activitatea 2.5: Dezvoltarea unei activități regionale/subregionale pentru a sensibiliza cu privire la importanța și beneficiile potențiale ale transmiterii măsurilor de consolidare a încrederii către BWC-ISU.

Activitatea 2.6: Organizarea unei conferințe regionale privind biosiguranța și biosecuritatea, printre altele pentru a spori coordonarea principalelor agenții naționale și pentru a promova schimbul de informații cu sectorul academic, cu ONG-urile și cu alte părți interesate relevante.

Activitatea 2.7: Organizarea unei conferințe regionale privind stadiul punerii în aplicare a RCSONU 1540 (2004) în America pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la respectarea regimurilor relevante.

Sensibilizarea cu privire la respectarea obligațiilor internaționale în ceea ce privește RCSONU 1540 și BWC în sectoarele public și privat ale statelor beneficiare.

Facilitarea exercițiilor de evaluare inter pares pentru șase țări beneficiare.

O mai bună coordonare și cooperare între agențiile statelor beneficiare în ceea ce privește bunele practici în materie de siguranță și securitate biologică.

Consolidarea măsurilor de securitate în zonele de liber schimb în ceea ce privește materialele legate de armele biologice.

Sensibilizarea cu privire la respectarea obligațiilor internaționale în ceea ce privește BWC prin transmiterea de informații și declarații relevante și prin participarea factorilor de decizie la conferințele statelor părți și la alte foruri internaționale, după caz.

Activitatea 3.1: Organizarea și desfășurarea a până la opt sesiuni de formare la nivel național, cu o abordare de tip formare a formatorilor, privind siguranța și securitatea biologică. Cursurile de formare în domeniul biosiguranței și biosecurității vor lua în considerare, printre alte subiecte, garanțiile privind agenții patogeni cu risc înalt, precum și materialele biologice sintetice ale acestora și infrastructura conexă în domeniul bioștiinței. Atât cursurile privind siguranța biologică, cât și cele privind securitatea biologică vor avea o componentă solidă de gestionare a riscurilor și vor implica promovarea unei culturi a siguranței și securității. Vor fi de asemenea luate în considerare subiecte precum cercetarea cu dublă utilizare, cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare și instituirea unor mecanisme de supraveghere.

Activitatea 3.2: Crearea unei rețele de formatori în materie de siguranță și securitate biologică în fiecare țară beneficiară și între alte state beneficiare.

Activitatea 3.3: Conceperea și dezvoltarea unui modul de formare, pornind de la platforma MOOC deja dezvoltată, cu scopul de a sensibiliza cu privire la cercetarea cu dublă utilizare, cercetarea cu dublă utilizare care prezintă motive de îngrijorare, etică și științele vieții, codurile de conduită și posibile mecanisme de supraveghere, pentru a reduce riscul unei posibile utilizări abuzive a materialelor, a echipamentelor și a informațiilor, inclusiv a cunoștințelor implicite, în cursul procesului de cercetare.

Activitatea 3.4: Organizarea și desfășurarea (pot fi realizate în marja cursurilor de siguranță și securitate biologică) unui exercițiu de simulare utilizând un scenariu în care siguranța biologică și securitatea biologică ar trebui consolidate sau puse în aplicare. În cursul activității, vor fi luate în considerare subiecte legate de standardele internaționale, lanțul de custodie, separarea materialelor periculoase, precum și gestionarea riscurilor de transport.

Crearea în fiecare țară a unei rețele de formatori și specialiști în domeniul biosecurității și biosiguranței.

Crearea unor cursuri online deschise și desfășurarea a opt cursuri.

Formarea în țările beneficiare a unor oameni de știință din cadrul agențiilor în legătură cu biosecuritatea și biosiguranța.

Încurajarea certificărilor IFBA (Federația internațională a asociațiilor în domeniul biosiguranței) în rândul participanților la sesiunile de formare și crearea de asociații în domeniul biosiguranței/biosecurității/microbiologiei.

Activitatea 4.1 Acest proiect va urmări să extindă o rețea recent creată de profesioniști din domeniul științelor vieții. În plus, proiectul va urmări să promoveze interacțiunile dintre acești profesioniști din domeniul științelor vieții prin intermediul unor seminare online pentru a discuta diferite subiecte legate de expertiza lor și pentru a crea un spațiu pentru schimbul de experiență și de lecții învățate.

Activitatea 4.2 Promovarea participării profesioniștilor, a autorităților de înalt nivel și a tehnicienilor la forumuri internaționale, regionale și la alte niveluri cu privire la evenimente referitoare la siguranța și securitatea biologică, evenimente conexe și reuniuni care permit sporirea cunoștințelor și a participării active.

Crearea în regiune a unei rețele de formatori și specialiști în domeniul biosecurității și biosiguranței.

Creșterea gradului de sensibilizare a autorităților de înalt nivel și a tehnicienilor din cadrul acestora care promovează elaborarea de măsuri de reglementare pentru a pune în aplicare în mod eficace RCSONU 1540 și BWC.