Regulamentul delegat (UE) 2023/2485 al Comisiei din 27 iunie 2023 de modificare a Regulamentului delegat (UE) 2021/2139 prin stabilirea unor criterii tehnice de examinare suplimentare pentru a determina condițiile în care anumite activități economice se califică drept activități care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice și pentru a stabili dacă activitățile respective nu aduc prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, în special articolul 10 alineatul (3) și articolul 11 alineatul (3),

Regulamentul (UE) 2020/852 stabilește cadrul general pentru a determina dacă o activitate economică se califică drept durabilă din punctul de vedere al mediului cu scopul de a stabili gradul în care o investiție este durabilă din punctul de vedere al mediului. Regulamentul respectiv se aplică măsurilor adoptate de Uniune sau de statele membre care stabilesc cerințe pentru participanții la piața financiară sau pentru emitenți în ceea ce privește produsele financiare sau obligațiunile corporative care sunt puse la dispoziție ca fiind durabile din punctul de vedere al mediului, pentru participanții la piața financiară care pun la dispoziție produse financiare, precum și pentru întreprinderile supuse obligației de a publica o declarație nefinanciară în temeiul articolului 19a din Directiva 2013/34/UE a Parlamentului European și a Consiliului sau o declarație nefinanciară consolidată în temeiul articolului 29a din directiva respectivă. Operatorii economici sau autoritățile publice care nu intră sub incidența Regulamentului (UE) 2020/852 pot aplica, de asemenea, regulamentul respectiv în mod voluntar.

Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 al Comisiei stabilește criteriile tehnice de examinare pentru a determina condițiile în care o anumită activitate economică se califică drept o activitate care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Criteriile tehnice de examinare privesc activitățile economice din nouă sectoare economice, selectate datorită ponderii lor semnificative în totalul emisiilor de gaze cu efect de seră și potențialului lor dovedit de a evita producerea de emisii de gaze cu efect de seră, de a reduce aceste emisii sau de a le elimina. În plus, aceste activități economice au un potențial dovedit de a permite evitarea, reducerea și eliminarea producerii de emisii de gaze cu efect de seră în alte sectoare și pentru alte activități economice sau de a asigura stocarea pe termen lung a unor astfel de emisii pentru alte sectoare și activități.

Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 nu acoperă toate activitățile economice care pot contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Pentru a facilita și mai mult investițiile durabile din punctul de vedere al mediului, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare suplimentare pentru activitățile economice care pot contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice fără a aduce prejudicii semnificative celorlalte obiective de mediu, dar care nu fac în prezent obiectul Regulamentului delegat (UE) 2021/2139. Activitățile economice suplimentare care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice acoperă în mare măsură sectorul transporturilor și lanțul său valoric. Activitățile economice suplimentare care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice acoperă în mare măsură activitățile care permit adaptarea la efectele inevitabile ale schimbărilor climatice, inclusiv desalinizarea și serviciile de prevenire și răspuns la dezastrele și situațiile de urgență cauzate de schimbările climatice.

Criteriile tehnice de examinare pentru aceste activități economice suplimentare ar trebui, atunci când este posibil, să urmeze clasificarea activităților economice prevăzută în sistemul de clasificare a activităților economice NACE Rev. 2 instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006 al Parlamentului European și al Consiliului. Pentru a facilita identificarea de către întreprinderi și participanții la piața financiară a activităților economice pentru care ar trebui stabilite criterii tehnice de examinare, descrierea specifică a unei activități economice ar trebui să conțină, de asemenea, trimiterile la codurile NACE care pot fi asociate cu activitatea în cauză. Trimiterile respective ar trebui înțelese ca fiind orientative și nu ar trebui să prevaleze asupra definiției specifice a activității economice furnizate în descrierea sa.

Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile economice care contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea ar trebui să asigure faptul că activitatea economică în cauză are un impact pozitiv asupra atenuării schimbărilor climatice sau a adaptării la acestea sau reduce impactul negativ asupra unei astfel de atenuări sau adaptări. Prin urmare, respectivele criterii tehnice de examinare ar trebui să se refere la pragurile sau nivelurile de performanță pe care activitatea economică ar trebui să le atingă pentru a se califica drept o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea. Criteriile tehnice de examinare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative ar trebui să asigure faptul că activitatea economică nu are un impact negativ semnificativ, inclusiv legat de schimbările climatice, asupra mediului. În consecință, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să specifice cerințele minime pe care activitatea economică ar trebui să le îndeplinească pentru a se califica drept activitate durabilă din punctul de vedere al mediului.

Criteriile tehnice de examinare pentru a determina dacă o activitate economică contribuie în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la acestea, prevăzute la articolul 9 din Regulamentul (UE) 2020/852, și pentru a stabili dacă activitatea economică respectivă nu aduce prejudicii semnificative vreunuia dintre celelalte obiective de mediu ar trebui să se bazeze, după caz, pe legislația, bunele practici, standardele și metodologiile existente în Uniunea Europeană, precum și pe standardele, practicile și metodologiile consacrate elaborate de entități publice recunoscute la nivel internațional. În cazul în care pentru un anumit domeniu de politică nu sunt disponibile astfel de standarde, practice și metodologii, criteriile tehnice de examinare ar trebui să se bazeze pe standardele consacrate elaborate de organisme private recunoscute la nivel internațional.

În temeiul articolului 19 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2020/852, criteriile tehnice de examinare urmează să țină seama de natura și amploarea activității economice și de sectorul la care se referă, inclusiv dacă activitatea economică este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 16 din regulamentul respectiv, sau o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv. Pentru a îndeplini cerința de la articolul 19 din Regulamentul (UE) 2020/852 într-un mod eficace și echilibrat, criteriile tehnice de examinare ar trebui să fie stabilite sub formă de prag cantitativ sau de cerință minimă, de îmbunătățire relativă, de set de cerințe calitative privind performanța, de cerințe bazate pe proces sau pe practici sau de descriere precisă a naturii activității economice în sine, dacă activitatea respectivă, prin natura sa, poate contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice sau la adaptarea la schimbările climatice. Criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de facilitare ar trebui în plus să asigure faptul că activitățile care permit în mod direct ca alte activități să își îmbunătățească performanța de mediu au un impact pozitiv substanțial asupra mediului și nu conduc la o situație de dependență de active dăunătoare pentru mediu. Pentru a asigura faptul că activitățile de tranziție rămân pe o traiectorie credibilă, convergentă cu obiectivul unei economii neutre din punct de vedere climatic, criteriile tehnice de examinare pentru activitățile de tranziție ar trebui să fie revizuite o dată la trei ani, astfel cum se prevede la articolul 19 alineatul (5) din Regulamentul (UE) 2020/852, ținând seama în mod corespunzător de modificările aduse dreptului Uniunii.

Fabricarea echipamentelor electrice are un rol important, contribuind substanțial la atenuarea schimbărilor climatice, în special prin promovarea utilizării surselor regenerabile de energie în rețelele electrice ale Uniunii și prin dezvoltarea de instalații de reîncărcare pentru vehiculele cu emisii zero și de instrumente inteligente de utilizare a energiei pentru gospodării. Pentru a debloca în continuare potențialul electrificării în Uniune și pentru a accelera și mai mult investițiile în producția de echipamente electrice, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru fabricarea echipamentelor electrice.

Fabricarea de vehicule cu emisii scăzute de dioxid de carbon, de dispozitive de mobilitate personală și de material rulant și infrastructură feroviare depinde de componente care joacă un rol esențial în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) sau, în cazul transportului feroviar, care sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru operarea și funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a trenurilor și a infrastructurii feroviare aliniate la taxonomie, dar care sunt adesea fabricate de întreprinderi care nu asamblează vehiculele respective sau alte mijloace de transport. Pentru a asigura faptul că rolul întreprinderilor respective și al componentelor pe care le produc în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice este recunoscut în mod corespunzător, fabricarea componentelor care sunt esențiale pentru furnizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau a altor mijloace de transport ar trebui inclusă ca activitate economică distinctă în Regulamentul delegat (UE) 2021/2139. Ar trebui incluse criterii tehnice de examinare pentru componentele care sunt decisive pentru performanța de mediu. Pentru vehicule, printre acestea se numără, în special, controlere, transformatoare, motoare electrice, porturi de încărcare și încărcătoare, convertizoare de curent continuu/continuu, invertoare de putere, alternatoare, regulatoare, sisteme de frânare recuperativă, frâne cu tehnologii de reducere a rezistenței la înaintare, sisteme de gestionare termică, sisteme de transmisie, sisteme de stocare și alimentare cu hidrogen, dispozitive electronice atunci când sunt necesare pentru funcționarea grupurilor motopropulsoare, sisteme de transmisie, sisteme de suspensie de cea mai bună clasă care conduc la îmbunătățiri ale eficienței energetice, orice dispozitive auxiliare atunci când acestea sunt necesare pentru vehiculele cu emisii scăzute de dioxid de carbon și atunci când acestea sunt mult mai eficiente din punct de vedere energetic decât soluțiile alternative, sisteme aerodinamice active pentru vehiculele cu emisii scăzute de dioxid de carbon care reduc rezistența aerului și remorci care încorporează tehnologii de economisire a energiei, cum ar fi o combinație de frânare recuperativă sau îmbunătățiri aerodinamice. Pentru transportul feroviar, printre acestea se numără, în special, elementele constitutive feroviare, astfel cum sunt prevăzute în anexa I la Directiva (UE) 2016/797 a Parlamentului European și a Consiliului.

Pneurile reprezintă 20 % din consumul de energie al unui vehicul și, ca atare, fabricarea lor ar putea, grație inovării, să contribuie la atingerea țintei în materie de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră care corespunde întregului sector al transporturilor. De asemenea, pneurile pot contribui la o economie mai circulară. În consecință, deși fabricarea pneurilor nu este inclusă în domeniul de aplicare al activității de fabricare a componentelor care sunt esențiale pentru realizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculelor cu emisii scăzute de dioxid de carbon, va fi necesar să se efectueze o evaluare aprofundată a fabricării pneurilor pentru a se stabili criterii tehnice de examinare specifice pentru activitatea respectivă, ținând seama în mod corespunzător de cerințele legale prevăzute în cele mai recente propuneri legislative ale Uniunii și de cele mai bune practici, în special în ceea ce privește eliberarea de microplastice, poluarea aerului, zgomotul, emisiile directe de gaze cu efect de seră și sfârșitul ciclului de viață. Între timp, fabricarea pneurilor continuă să fie o activitate eligibilă în temeiul secțiunii 3.6 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 privind alte tehnologii cu emisii scăzute de dioxid de carbon. În special în cazul vehiculelor rutiere din categoria M, pneurile ar trebui să fie conforme cu cerințele privind zgomotul exterior de rulare aferente clasei celei mai înalte care este utilizată și cu coeficientul de rezistență la rulare (care influențează eficiența energetică a vehiculului) aferent celor două cele mai înalte clase care sunt utilizate, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE) 2020/740 al Parlamentului European și al Consiliului și cum se poate verifica în baza de date europeană a produselor pentru etichetare energetică (EPREL). În plus, pneurile ar trebui să îndeplinească cerințele incluse în propunerea Euro 7 în ceea ce privește abraziunea pneurilor.

În comunicarea sa din 9 decembrie 2020 intitulată Strategia pentru o mobilitate durabilă și inteligentă – înscrierea transporturilor europene pe calea viitorului, Comisia a subliniat că toate modurile de transport sunt indispensabile pentru sistemul de transport și că aviația joacă un rol esențial în promovarea coeziunii, a conectivității și a accesului la piața internă pentru toate regiunile. Aviația are un potențial important de a-și reduce emisiile de gaze cu efect de seră, de a contribui la decarbonizarea transporturilor și, prin urmare, de a contribui în mod substanțial la atenuarea schimbărilor climatice. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru fabricarea aeronavelor, închirierea aeronavelor, transportul aerian de pasageri și de mărfuri și operațiunile de handling la sol pentru transportul aerian. Transportul aerian comercial cu emisii zero, operat cu zero emisii directe de CO2 sau exclusiv pe bază de combustibili de aviație durabili, nu este încă disponibil din punct de vedere tehnologic. Până când un astfel de transport aerian comercial cu emisii zero va fi disponibil din punct de vedere tehnologic, transportul aerian ar trebui să fie considerat o activitate de tranziție, cu criterii tehnice de examinare bazate pe cele mai bune tehnologii disponibile pentru corpul aeronavei și eficiența consumului de combustibil al motoarelor și pe potențialul de a reduce substanțial emisiile de gaze cu efect de seră pe parcursul ciclului de viață al aeronavelor prin utilizarea progresivă a combustibililor de aviație durabili. Pentru a facilita finanțarea celor mai eficiente și a celor mai ecologice aeronave, evitându-se în același timp o situație de dependență de active cu o intensitate mai mare a emisiilor de dioxid de carbon și fără a împiedica dezvoltarea transportului aerian comercial cu emisii zero, rata de înlocuire, care reflectă proporția de aeronave retrase definitiv de la utilizare pentru aeronavele livrate la nivel mondial, ar trebui să se aplice numai veniturilor generate de activitățile care respectă criteriile tehnice de examinare. Comisia, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Siguranța Aviației instituită prin Regulamentul (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului, poate publica rata de înlocuire pentru a-i ajuta pe operatorii economici în ceea ce privește furnizarea de informații. Având în vedere caracterul tranzitoriu al activităților și pentru a ține seama de evoluția pieței tehnologiilor aeronavelor, criteriile tehnice de examinare pentru fabricarea aeronavelor ar trebui să fie aplicabile până în 2032 și, până la data respectivă, criteriile tehnice de examinare respective ar trebui să fie revizuite pentru a se asigura conformitatea cu articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, în funcție de evoluțiile tehnologice. În plus, nivelul de utilizare sau de amestec al combustibililor de aviație durabili reprezentat în criteriile tehnice de examinare ar trebui revizuit o dată la trei ani pentru a se ține seama de tehnologiile emergente în materie de combustibili de aviație durabili și de disponibilitatea actuală și preconizată a combustibililor de aviație durabili pe piață. Cu toate acestea, în domeniul adaptării la schimbările climatice, anumite activități legate de gestionarea riscurilor de dezastre pot fi sprijinite numai prin aeronave special concepute și echipate în acest sens. Prin urmare, ar putea fi necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare separate într-o etapă ulterioară pentru fabricarea aeronavelor respective.

Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 stabilește criterii tehnice de examinare pentru principalele activități de transport pe apă. Criteriile tehnice de examinare aplicabile după 2025 pentru navele de navigație interioară reflectă o reducere treptată a emisiilor până în 2050, pe baza evaluării intensității gazelor cu efect de seră generate de energia utilizată de navele de transport pe căile navigabile interioare, pe baza emisiilor de la sondă la siaj. Pentru a asigura utilizabilitatea criteriilor tehnice de examinare aplicabile transportului maritim de mărfuri și de pasageri și pentru a alinia respectivele criterii tehnice de examinare la valorile de referință recent adoptate la nivel internațional și la nivelul Uniunii, criteriile tehnice de examinare ar trebui actualizate. Aceste valori de referință includ faza 3 a indicelui nominal de eficiență energetică al Organizației Maritime Internaționale aplicabil de la 1 ianuarie 2025, indicele de eficiență energetică al unei nave existente, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2023, și limitele intensității emisiilor de gaze cu efect de seră pentru energia utilizată la bord, astfel cum au fost stabilite printr-un regulament (UE) 2023/1805 al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE, aplicabil de la 1 ianuarie 2025. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu transportul feroviar, criteriile tehnice de examinare pentru infrastructura de transport pe căile navigabile interioare ar trebui revizuite și ar trebui să includă modernizarea infrastructurii de transport pe căile navigabile interioare, deoarece această infrastructură este esențială pentru a asigura navigația navelor cu emisii zero pe căile navigabile. Pentru a asigura condiții de concurență echitabile cu infrastructurile de transport feroviar, rutier și naval, criteriile tehnice de examinare pentru infrastructura aeroportuară cu emisii scăzute de dioxid de carbon ar trebui revizuite pentru a include transbordarea între modurile de transport.

În Comunicarea Comisiei din 24 februarie 2021 de stabilire a Strategiei UE privind adaptarea la schimbările climatice se evidențiază faptul că atât frecvența, cât și gravitatea fenomenelor climatice și meteorologice extreme este în creștere, iar acest lucru a dus, la rândul său, la creșterea numărului de dezastre legate de schimbările climatice și a daunelor cauzate de acestea în ultimele două decenii.

Serviciile de urgență salvează vieți, protejează bunurile și mediul, ajută comunitățile afectate de dezastre și sprijină redresarea în timpul situațiilor de urgență. Frecvența crescută a dezastrelor naturale cauzată de schimbările climatice face ca serviciile de urgență să aibă un rol și mai important. Serviciile de urgență nu sunt însă suficient echipate pentru a face față amplorii, naturii și frecvenței situațiilor de urgență în aceste condiții climatice modificate. Prin urmare, activitățile serviciilor de urgență trebuie să includă soluții de adaptare pentru a se adapta la impactul schimbărilor climatice și, o dată adaptate, să ofere soluții de adaptare pentru a îmbunătăți reziliența generală a unei zone și a societății. Pentru a accelera și mai mult investițiile în aceste servicii de urgență care sporesc reziliența globală, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru astfel de activități economice.

Se preconizează că încălzirea globală va duce la o intensitate mai mare a precipitațiilor și la perioade mai lungi de secetă în Europa. Precipitațiile abundente duc periodic la inundații în întreaga Uniune. Pentru a stimula noi investiții în soluții de adaptare la inundații, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru a preveni riscul de inundații și pentru a proteja comunitățile de consecințele acestora.

Efectele schimbărilor climatice, inclusiv evapotranspirația crescută și secetele mai frecvente, pot amplifica deficitul de apă, care poate pune în pericol aprovizionarea cu apă, care, la rândul său, poate duce la supraexploatarea resurselor de apă subterană și de apă de suprafață și la creșterea concurenței pentru aceste resurse. În conformitate cu măsurile de atenuare, astfel cum sunt prevăzute în ierarhia măsurilor de gestionare a apei, înainte de a fi avute în vedere măsuri de desalinizare a apei, trebuie avute în vedere măsuri fezabile de utilizare eficientă a apei și, ulterior, măsuri fezabile de reutilizare a apei. În același timp, este necesar să se stimuleze investițiile în desalinizarea apei marine sau salmastre, care pot reduce supraexploatarea resurselor de apă existente și pot oferi totodată o soluție-tampon de stabilizare în fața deficitului de apă dulce. Prin urmare, este necesar să se stabilească criterii tehnice de examinare pentru desalinizarea apei marine sau salmastre.

Consultanța și soluțiile software care permit gestionarea riscurilor climatice au potențialul de a oferi soluții de adaptare care să sprijine întreprinderile în ceea ce privește previzionarea, proiectarea, gestionarea și monitorizarea riscurilor climatice actuale sau preconizate. Prin urmare, este necesar să se stabilească, pentru activitățile respective, criteriile tehnice de examinare pe baza cărora să se determine dacă o activitate economică se califică drept activitate care contribuie în mod substanțial la adaptarea la schimbările climatice prin furnizarea de soluții de adaptare, în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852.

Apendicele C la anexele I și II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 (denumit în continuare apendicele C) stabilește criteriile tehnice generice de examinare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative pentru prevenirea și controlul poluării în ceea ce privește diferitele activități. Apendicele respectiv specifică criteriile pentru utilizarea și prezența substanțelor chimice. Până în prezent, acesta a prevăzut derogări în anumite cazuri, în care utilizarea acestor substanțe chimice s-a dovedit a fi esențială pentru societate. Aceste derogări ridică unele preocupări în ceea ce privește securitatea juridică și verificarea pentru întreprinderi și participanții la piața financiară, legate de absența unei definiții clare a conceptului de utilizare esențială. Prin urmare, în așteptarea unor orientări suplimentare care să clarifice modul în care operatorii ar trebui să evalueze conformitatea și să furnizeze dovezi privind conformitatea cu viitoarele principii orizontale ale Comisiei privind utilizarea esențială a substanțelor chimice, ar trebui aduse modificări specifice acestui apendice, iar conceptul de utilizare esențială pentru societate ar trebui înlocuit cu criterii care să ofere mai multă securitate juridică și a căror respectare poate fi verificată mai ușor. În așteptarea acestor orientări suplimentare, conceptul de utilizare esențială pentru societate ar trebui, prin urmare, înlocuit cu cerința ca nicio altă substanță sau tehnologie alternativă adecvată să nu fie disponibilă pe piață și ca substanțele să fie utilizate în condiții controlate.

Pentru a îmbunătăți și mai mult utilizabilitatea apendicelui C, ar trebui aduse modificări punctuale suplimentare literei (f) din apendicele respectiv pentru a specifica o limită minimă de concentrație pentru substanțele care prezintă motive de îngrijorare deosebită conținute într-un anumit produs și o dată de referință pentru evaluarea conformității cu cerința specificată la litera respectivă. În plus, litera (g) din apendicele C ar trebui eliminată și înlocuită cu un nou paragraf care să specifice o limită minimă de concentrație și domeniul de aplicare al cerinței specificate în paragraful respectiv.

Întrucât este probabil că toate sectoarele economiei vor fi afectate de schimbările climatice, toate vor trebui să se adapteze pentru a face față impactului negativ al schimbărilor climatice actuale și al celor preconizate. Prin urmare, trebuie să se stabilească în viitor criterii tehnice de examinare pentru contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice pentru toate sectoarele și activitățile economice care fac obiectul criteriilor tehnice de examinare referitoare la contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice prevăzute în prezentul regulament.

Pentru a aborda anumite inconsecvențe tehnice și juridice identificate de la aplicarea Regulamentului delegat (UE) 2021/2139, ar trebui aduse modificări specifice regulamentului respectiv.

Prin urmare, Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 ar trebui modificat în consecință.

Prezentul regulament este în concordanță cu obiectivul neutralității climatice prevăzut la articolul 2 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2021/1119 al Parlamentului European și al Consiliului și asigură realizarea de progrese în materie de adaptare, astfel cum se menționează la articolul 5 din regulamentul respectiv.

Pentru a sincroniza aplicarea prezentului regulament cu raportarea prevăzută în Regulamentul delegat (UE) 2021/2178 al Comisiei, prezentul regulament ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2024, cu excepția modificării literei (g) din apendicele C. Pentru a oferi suficient timp întreprinderilor să se conformeze modificării respective, aceasta ar trebui să se aplice de la 1 ianuarie 2025,

Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:

Anexa I se modifică în conformitate cu anexa I la prezentul regulament.

Anexa II se modifică în conformitate cu anexa II la prezentul regulament.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2024.

Cu toate acestea, punctul 28 din anexa I și punctul 26 din anexa II se aplică de la 1 ianuarie 2025.

Adoptat la Bruxelles, 27 iunie 2023.Pentru ComisiePreședintaUrsula von der Leyen

ANEXA I

Modificări aduse anexei I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139

Anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:

Secțiunea 3.3 subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare se modifică după cum urmează:

subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice se modifică după cum urmează:

la litera (l), se adaugă următorul punct (v):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.*2Cerințe EEDI specificate ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.*3Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.*4Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.

Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

Cerințe EEDI specificate ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.

Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.

Se adaugă următoarele secțiuni 3.18, 3.19, 3.20 și 3.21:

3.18.Fabricarea de componente auto și de mobilitateDescrierea activitățiiFabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor de mobilitate pentru dispozitivele de mobilitate personală cu emisii zero și a sistemelor, a componentelor, a unităților tehnice separate, a pieselor și a pieselor de schimb destinate vehiculelor și mobilității, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctele 18-21 și punctul 23 din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului*1, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule și autobuze din categoriile M1, M2, M3, N1, N2 și N3, și la articolul 3 punctele 15-18 și punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*2, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule din categoria L care îndeplinesc criteriile stabilite în prezenta secțiune și care sunt esențiale pentru furnizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculului.Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3. și 3.6. din prezenta anexă.În cazul în care se aplică secțiunile 3.2 și 3.4 din prezenta anexă, activitățile economice din această categorie se exclud din prezenta secțiune.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22.2, C26.1, C26.2, 26.3, 26.4, C28.14, C28.15, C29.2, C29.3 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare3.19.Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviarDescrierea activitățiiFabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea și reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de elementele constitutive feroviare enumerate în detaliu la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.Aceste elemente constitutive și servicii sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru exploatarea și funcționarea, pe întreaga sa durată de viață, a materialului rulant feroviar care este conform cu secțiunea 3.3 din prezenta anexă.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C30.2, C27.1, C27.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3 și 3.6 din prezenta anexă.O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare3.20.Fabricarea, instalarea și întreținerea echipamentelor electrice de înaltă, medie și joasă tensiune pentru transportul și distribuția de energie electrică, care au ca rezultat sau permit o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climaticeDescrierea activitățiiActivitatea economică constă în dezvoltarea, fabricarea, instalarea, întreținerea sau asigurarea service-ului pentru produse electrice, echipamente sau sisteme sau programe software care vizează obținerea de reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sistemele de transport și distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă tensiune grație electrificării, eficienței energetice, integrării energiei din surse regenerabile sau conversiei eficiente a energiei electrice.Activitatea economică include sisteme de integrare a surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică, de interconectare sau de sporire a automatizării, a flexibilității și a stabilității rețelei, de gestionare a modulării cererii, de dezvoltare de mijloace de transport sau sisteme de generare de căldură cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau de implementare a tehnologiilor de contorizare inteligentă pentru îmbunătățirea substanțială a eficienței energetice.Activitatea economică din această categorie nu include echipamentele de producere a energiei termice și electrice și aparatele electrice.În cazul în care o activitate economică intră sub incidența prezentei secțiuni și a secțiunii 4.9 din prezenta anexă, se aplică secțiunea 4.9 din prezenta anexă.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C26.51, C27.1, C27.3, C27.9, C33.13, C33.14 și C33.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare3.21.Fabricarea aeronavelorDescrierea activitățiiFabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea aeronavelor și a pieselor și echipamentelor aeronavelor*11.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special C30.3 și C33.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare*1Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).*2Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).*3Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858.*4Astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858.*5Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).*6Conform definiției de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013.*7Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).*8Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari (JO L 152, 22.5.2014, p. 1).*9Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice și variatoarelor de viteză în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 cu privire la cerințele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulație fără etanșare independente și pompelor de circulație fără etanșare integrate în produse și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 640/2009 al Comisiei (JO L 272, 25.10.2019, p. 74).*10Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).*11Activitatea include fabricarea de piese și echipamente și furnizarea de servicii conexe, precum și de servicii de întreținere, reparare și revizie generală (MRO), în măsura în care acestea pot fi legate de un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățesc sau mențin nivelul de eficiență al aeronavei.*12Volumul 3 (emisii de CO2) din standardul de protecție a mediului al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) inclus în anexa 16 la Convenția de la Chicago, prima ediție.

Fabricarea de componente auto și de mobilitate

Descrierea activității

Fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor de mobilitate pentru dispozitivele de mobilitate personală cu emisii zero și a sistemelor, a componentelor, a unităților tehnice separate, a pieselor și a pieselor de schimb destinate vehiculelor și mobilității, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctele 18-21 și punctul 23 din Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului*1, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule și autobuze din categoriile M1, M2, M3, N1, N2 și N3, și la articolul 3 punctele 15-18 și punctul 21 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului*2, omologate de tip, proiectate și construite pentru a fi utilizate numai la vehicule din categoria L care îndeplinesc criteriile stabilite în prezenta secțiune și care sunt esențiale pentru furnizarea și îmbunătățirea performanței de mediu a vehiculului.

Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3. și 3.6. din prezenta anexă.

În cazul în care se aplică secțiunile 3.2 și 3.4 din prezenta anexă, activitățile economice din această categorie se exclud din prezenta secțiune.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C22.2, C26.1, C26.2, 26.3, 26.4, C28.14, C28.15, C29.2, C29.3 și C33.17, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Fabricarea de elemente constitutive de material rulant feroviar

Descrierea activității

Fabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea și reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de elementele constitutive feroviare enumerate în detaliu la punctul 2.7 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

Aceste elemente constitutive și servicii sunt esențiale pentru performanța de mediu, pentru exploatarea și funcționarea, pe întreaga sa durată de viață, a materialului rulant feroviar care este conform cu secțiunea 3.3 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C30.2, C27.1, C27.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie sunt excluse din secțiunile 3.3 și 3.6 din prezenta anexă.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Fabricarea, instalarea și întreținerea echipamentelor electrice de înaltă, medie și joasă tensiune pentru transportul și distribuția de energie electrică, care au ca rezultat sau permit o contribuție substanțială la atenuarea schimbărilor climatice

Descrierea activității

Activitatea economică constă în dezvoltarea, fabricarea, instalarea, întreținerea sau asigurarea service-ului pentru produse electrice, echipamente sau sisteme sau programe software care vizează obținerea de reduceri substanțiale ale emisiilor de gaze cu efect de seră în sistemele de transport și distribuție a energiei electrice de înaltă, medie și joasă tensiune grație electrificării, eficienței energetice, integrării energiei din surse regenerabile sau conversiei eficiente a energiei electrice.

Activitatea economică include sisteme de integrare a surselor regenerabile de energie în rețeaua electrică, de interconectare sau de sporire a automatizării, a flexibilității și a stabilității rețelei, de gestionare a modulării cererii, de dezvoltare de mijloace de transport sau sisteme de generare de căldură cu emisii scăzute de dioxid de carbon sau de implementare a tehnologiilor de contorizare inteligentă pentru îmbunătățirea substanțială a eficienței energetice.

Activitatea economică din această categorie nu include echipamentele de producere a energiei termice și electrice și aparatele electrice.

În cazul în care o activitate economică intră sub incidența prezentei secțiuni și a secțiunii 4.9 din prezenta anexă, se aplică secțiunea 4.9 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special codurile C26.51, C27.1, C27.3, C27.9, C33.13, C33.14 și C33.2, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Fabricarea aeronavelor

Descrierea activității

Fabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea aeronavelor și a pieselor și echipamentelor aeronavelor*11.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special C30.3 și C33.16, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Regulamentul (UE) 2018/858 al Parlamentului European și al Consiliului din 30 mai 2018 privind omologarea și supravegherea pieței autovehiculelor și remorcilor acestora, precum și ale sistemelor, componentelor și unităților tehnice separate destinate vehiculelor respective, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 715/2007 și (CE) nr. 595/2009 și de abrogare a Directivei 2007/46/CE (JO L 151, 14.6.2018, p. 1).

Regulamentul (UE) nr. 168/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 15 ianuarie 2013 privind omologarea și supravegherea pieței pentru vehiculele cu două sau trei roți și pentru cvadricicluri (JO L 60, 2.3.2013, p. 52).

Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul (UE) 2018/858.

Astfel cum sunt definite la articolul 4 alineatul (1) literele (a) și (b) din Regulamentul (UE) 2018/858.

Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 aprilie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru autoturismele noi și pentru vehiculele utilitare ușoare noi și de abrogare a Regulamentelor (CE) nr. 443/2009 și (UE) nr. 510/2011 (JO L 111, 25.4.2019, p. 13).

Conform definiției de la articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 168/2013.

Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 de stabilire a standardelor de performanță privind emisiile de CO2 pentru vehiculele grele noi și de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 595/2009 și (UE) 2018/956 ale Parlamentului European și ale Consiliului și a Directivei 96/53/CE a Consiliului (JO L 198, 25.7.2019, p. 202).

Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei din 21 mai 2014 privind punerea în aplicare a Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului în ceea ce privește transformatoarele de putere mici, medii și mari (JO L 152, 22.5.2014, p. 1).

Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei din 1 octombrie 2019 de stabilire a cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile motoarelor electrice și variatoarelor de viteză în temeiul Directivei 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului, de modificare a Regulamentului (CE) nr. 641/2009 cu privire la cerințele de proiectare ecologică aplicabile pompelor de circulație fără etanșare independente și pompelor de circulație fără etanșare integrate în produse și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 640/2009 al Comisiei (JO L 272, 25.10.2019, p. 74).

Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 octombrie 2009 de instituire a unui cadru pentru stabilirea cerințelor în materie de proiectare ecologică aplicabile produselor cu impact energetic (JO L 285, 31.10.2009, p. 10).

Activitatea include fabricarea de piese și echipamente și furnizarea de servicii conexe, precum și de servicii de întreținere, reparare și revizie generală (MRO), în măsura în care acestea pot fi legate de un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățesc sau mențin nivelul de eficiență al aeronavei.

Volumul 3 (emisii de CO2) din standardul de protecție a mediului al Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI) inclus în anexa 16 la Convenția de la Chicago, prima ediție.

În secțiunea 4.4, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

Regulamentul (UE) nr. 528/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2012 privind punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide (JO L 167, 27.6.2012, p. 1).

În secțiunea 4.9, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, punctul 2 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1*1.

*1CEI EN 50588-1 Transformatoare de putere medie de 50 Hz, a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV.

CEI EN 50588-1 Transformatoare de putere medie de 50 Hz, a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV.

În secțiunea 4.26, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 4.27, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 4.28, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 6.3, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 6.5, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei din 5 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) 2017/1151 al Comisiei în scopul îmbunătățirii încercărilor și procedurilor de omologare de tip referitoare la emisii pentru vehiculele ușoare de pasageri și comerciale, inclusiv a celor referitoare la conformitatea în funcționare și la emisiile generate în condiții reale de conducere și în scopul introducerii de dispozitive pentru monitorizarea consumului de combustibil și de energie electrică (JO L 301, 27.11.2018, p. 1).*2Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).*3Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE (JO L 158, 27.5.2014, p. 131).

Regulamentul (UE) 2018/1832 al Comisiei din 5 noiembrie 2018 de modificare a Directivei 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului, a Regulamentului (CE) nr. 692/2008 al Comisiei și a Regulamentului (UE) 2017/1151 al Comisiei în scopul îmbunătățirii încercărilor și procedurilor de omologare de tip referitoare la emisii pentru vehiculele ușoare de pasageri și comerciale, inclusiv a celor referitoare la conformitatea în funcționare și la emisiile generate în condiții reale de conducere și în scopul introducerii de dispozitive pentru monitorizarea consumului de combustibil și de energie electrică (JO L 301, 27.11.2018, p. 1).

Directiva 2009/33/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind promovarea vehiculelor de transport rutier nepoluante și eficiente din punct de vedere energetic (JO L 120, 15.5.2009, p. 5).

Regulamentul (UE) nr. 540/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind nivelul sonor al autovehiculelor și al amortizoarelor de zgomot de înlocuire, de modificare a Directivei 2007/46/CE și de abrogare a Directivei 70/157/CEE (JO L 158, 27.5.2014, p. 131).

În secțiunea 6.6, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

Secțiunea 6.7 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

*1Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

Secțiunea 6.8 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

Secțiunea 6.9 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

Secțiunea 6.10 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă următoarele litere (e) și (f):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.*2Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.*3Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din 27.6.2023: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).*4Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.*5Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE (JO L 330, 10.12.2013, p. 1).*6Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei din 19 decembrie 2016 de stabilire a listei europene a instalațiilor de reciclare a navelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor (JO L 345, 20.12.2016, p. 119).*7Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).*8Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 132, 21.5.2016, p. 58).*9[versiunea din 27.6.2023: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Sulphur-oxides- (SOx)-%E2 %80 %93-Regulation-14.aspx]*10În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.*11[versiunea din 27.6.2023: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Nitrogenoxides-(NOx)-–-Regulation-13.aspx]*12În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.

Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din 27.6.2023: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).

Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

Regulamentul (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind reciclarea navelor și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1013/2006 și a Directivei 2009/16/CE (JO L 330, 10.12.2013, p. 1).

Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2323 a Comisiei din 19 decembrie 2016 de stabilire a listei europene a instalațiilor de reciclare a navelor în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1257/2013 al Parlamentului European și al Consiliului privind reciclarea navelor (JO L 345, 20.12.2016, p. 119).

Directiva (UE) 2019/883 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind instalațiile portuare de preluare pentru predarea deșeurilor provenite de la nave, de modificare a Directivei 2010/65/UE și de abrogare a Directivei 2000/59/CE (JO L 151, 7.6.2019, p. 116).

Directiva (UE) 2016/802 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2016 privind reducerea conținutului de sulf din anumiți combustibili lichizi (JO L 132, 21.5.2016, p. 58).

[versiunea din 27.6.2023: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Sulphur-oxides- (SOx)-%E2 %80 %93-Regulation-14.aspx]

În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

[versiunea din 27.6.2023: http://www.imo.org/en/OurWork/Environment/PollutionPrevention/AirPollution/Pages/Nitrogenoxides-(NOx)-–-Regulation-13.aspx]

În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

Secțiunea 6.11 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă următoarele litere (d) și (e):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.*2Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.*3Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din 27.6.2023: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).*4Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.*5În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.*6În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

Cerințe EEDI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și cincea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare pentru EEDI se adaugă la factorul de reducere procentuală a EEDI.

Cerințe EEXI definite ca factor de reducere procentuală, care trebuie aplicat valorii de referință a EEDI, astfel cum a fost convenit de Comitetul pentru protecția mediului marin al Organizației Maritime Internaționale în cadrul celei de a șaptezeci și șasea sesiuni a acestuia. Punctele procentuale definite în criteriile tehnice de examinare din taxonomie pentru EEXI trebuie adăugate la factorul de reducere procentuală al EEXI. Indicele de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI), obligatoriu de la 1 ianuarie 2023 pentru toate navele din transportul maritim de mărfuri/pasageri, pentru a măsura eficiența energetică a acestora și pentru a iniția colectarea de date pentru raportarea indicatorului anual de intensitate a carbonului (CII) operațional și a calificativului acordat pe baza CII. (versiunea din 27.6.2023: https://www.imo.org/en/MediaCentre/HotTopics/Pages/EEXI-CII-FAQ.aspx).

Intensitatea gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave este verificată de o parte terță independentă și calculată ca fiind cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră per unitate de energie în conformitate cu metodologia și valorile implicite specificate într-un regulament al Parlamentului European și al Consiliului privind utilizarea combustibililor din surse regenerabile și cu emisii scăzute de dioxid de carbon în transportul maritim și de modificare a Directivei 2009/16/CE.

În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

Secțiunea 6.12. se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.*2În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.*3În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

Combustibilii care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare specificate în secțiunile 3.10 și 4.13 din prezenta anexă.

În ceea ce privește extinderea cerințelor aplicabile în zona de control al emisiilor la alte mări ale Uniunii, țările care se învecinează cu Marea Mediterană analizează în prezent oportunitatea creării unei ECA relevante în temeiul cadrului juridic al Convenției de la Barcelona.

În ceea ce privește mările din Uniune, cerința se aplică începând cu 2021 pentru Marea Baltică și Marea Nordului.

În secțiunea 6.13, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Secțiunea 6.14 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Fabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea, reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de unul dintre următoarele elemente:Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25.99, C27.9, C30.20, F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21, și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.;

Fabricarea, instalarea, consultanța tehnică, recondiționarea, modernizarea, repararea, întreținerea, reconversia produselor, a echipamentelor, a sistemelor și a programelor software legate de unul dintre următoarele elemente:

accesorii de cale ferată asamblate;

elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special C25.99, C27.9, C30.20, F42.12, F42.13, M71.12, M71.20, F43.21, și H52.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d) la punctul 1:

instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, septembrie 2016: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509/*2Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).*3Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).*4Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (versiune codificată) (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

Protocolul UE pentru gestionarea deșeurilor din construcții și demolări, septembrie 2016: https://ec.europa.eu/docsroom/documents/20509/

Directiva 2002/49/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 25 iunie 2002 privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental – Declarația Comisiei în cadrul comitetului de conciliere referitoare la Directiva privind evaluarea și gestiunea zgomotului ambiental (JO L 189, 18.7.2002, p. 12).

Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică (JO L 206, 22.7.1992, p. 7).

Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (versiune codificată) (JO L 20, 26.1.2010, p. 7).

În secțiunea 6.15, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Secțiunea 6.16. se modifică după cum urmează:

subsecțiunea Descrierea activității se înlocuiește cu următorul text:

Descrierea activitățiiConstruirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a navelor sau pentru operațiunile proprii ale portului, precum și a infrastructurii destinate transbordării și transferului modal, precum și instalațiilor de servicii și sistemelor de gestionare a traficului.Activitățile economice din această categorie exclud dragarea căilor navigabile.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.;

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, exploatarea și întreținerea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a navelor sau pentru operațiunile proprii ale portului, precum și a infrastructurii destinate transbordării și transferului modal, precum și instalațiilor de servicii și sistemelor de gestionare a traficului.

Activitățile economice din această categorie exclud dragarea căilor navigabile.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006. O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (1) litera (i) din Regulamentul (UE) 2020/852, în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (e):

modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 3, 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

*1Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].*2În cazul activităților din țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.*3În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua: 1. o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; 2. o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.*4Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

În cazul activităților din țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua: 1. o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; 2. o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind prevenirea și gestionarea introducerii și răspândirii speciilor alogene invazive (JO L 317, 4.11.2014, p. 35).

Secțiunea 6.17 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Descrierea activității, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Descrierea activitățiiConstruirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare, precum și a infrastructurii destinate transbordării cu transportul feroviar și pe apă.;

Descrierea activității

Construirea, modernizarea, întreținerea și exploatarea infrastructurii necesare pentru funcționarea cu zero emisii de CO2 la țeava de evacuare a aeronavelor sau pentru operațiunile proprii ale aeroportului și pentru alimentarea cu energie electrică la sol din sursă fixă și cu aer precondiționat a aeronavelor staționare, precum și a infrastructurii destinate transbordării cu transportul feroviar și pe apă.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d):

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

Se adaugă următoarele puncte 6.18, 6.19 și 6.20:

6.18.Închirierea de aeronaveDescrierea activitățiiÎnchirierea și leasingul de aeronave și de piese și echipamente pentru aeronave*1.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special N77.35, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare6.19.Transportul aerian de pasageri și de mărfuriDescrierea activitățiiAchiziționarea, finanțarea și exploatarea aeronavelor, inclusiv a celor pentru transportul de pasageri și de mărfuri.Activitatea economică nu include leasingul aeronavelor menționat în secțiunea 6.18.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H51.1 și H51.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare6.20.Operațiuni de handling la sol pentru transportul aerianDescrierea activitățiiFabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea, achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea echipamentelor și activități de servicii conexe transportului aerian (handling la sol), inclusiv activitățile de servicii la sol în aeroporturi și manipularea încărcăturilor, inclusiv încărcarea și descărcarea mărfurilor din aeronave.Activitatea economică include:Activitatea economică nu include vehiculele pentru transportul pasagerilor și al echipajului și pentru realimentarea aeronavelor cu combustibil în interiorul aeroportului care fac obiectul secțiunilor 3.3, 6.3 și 6.6 din prezenta anexă.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H52.23, H52.24 și H52.29, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.Criteriile tehnice de examinare*1Activitatea include închirierea de piese și echipamente în măsura în care acestea pot fi asociate cu un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățește sau menține nivelul de eficiență al aeronavei.

Închirierea de aeronave

Descrierea activității

Închirierea și leasingul de aeronave și de piese și echipamente pentru aeronave*1.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu un cod NACE, în special N77.35, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Transportul aerian de pasageri și de mărfuri

Descrierea activității

Achiziționarea, finanțarea și exploatarea aeronavelor, inclusiv a celor pentru transportul de pasageri și de mărfuri.

Activitatea economică nu include leasingul aeronavelor menționat în secțiunea 6.18.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H51.1 și H51.21, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie nu îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială stabilit la litera (a) din prezenta secțiune, activitatea este o activitate de tranziție, astfel cum se menționează la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția ca aceasta să îndeplinească celelalte criterii tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Operațiuni de handling la sol pentru transportul aerian

Descrierea activității

Fabricarea, repararea, întreținerea, revizia generală, recondiționarea, proiectarea, reconversia și modernizarea, achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea echipamentelor și activități de servicii conexe transportului aerian (handling la sol), inclusiv activitățile de servicii la sol în aeroporturi și manipularea încărcăturilor, inclusiv încărcarea și descărcarea mărfurilor din aeronave.

Activitatea economică include:

vehicule pentru dirijarea la sol a aeronavelor și alte servicii pe platformă;

echipamente pentru îmbarcarea pasagerilor, inclusiv navete rapide pentru pasageri, scări rulante;

echipamente pentru manipularea bagajelor și a mărfurilor, inclusiv încărcătoare cu bandă, tractoare pentru bagaje, încărcătoare pentru puntea inferioară, transpaleți de aeroport, încărcătoare pentru puntea principală;

echipamente de catering, inclusiv cărucioare pentru alimente reci, cu excepția echipamentelor cu unități de refrigerare acționate de un motor cu ardere internă;

echipamente de întreținere, inclusiv standuri și platforme de întreținere;

tractoare de remorcare pentru aeronave;

echipamente de degivrare pentru aeronave și de degivrare a motoarelor;

pluguri de zăpadă și alte echipamente de deszăpezire și de degivrare a suprafețelor;

echipamente de rulare neautonomă.

Activitatea economică nu include vehiculele pentru transportul pasagerilor și al echipajului și pentru realimentarea aeronavelor cu combustibil în interiorul aeroportului care fac obiectul secțiunilor 3.3, 6.3 și 6.6 din prezenta anexă.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special H52.23, H52.24 și H52.29, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Criteriile tehnice de examinare

Activitatea include închirierea de piese și echipamente în măsura în care acestea pot fi asociate cu un tip eligibil de aeronavă și îmbunătățește sau menține nivelul de eficiență al aeronavei.

În secțiunea 7.1, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.*2CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.*3ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).*4Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.*5Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Prelevare.

Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.

ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).

Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Prelevare.

În secțiunea 7.2, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.*2ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).*3Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 4.6.2021: https://www.iso.org/standard/51812.html).

Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

În apendicele B se introduce următorul paragraf:

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului*1,*2, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei*3 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.*1Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).*2Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.*3Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei din 17 mai 2017 de stabilire a unor criterii și standarde metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine și a specificațiilor și metodelor standardizate de monitorizare și evaluare, precum și de abrogare a Deciziei 2010/477/UE (JO L 125, 18.5.2017, p. 43).

Activitatea nu împiedică atingerea unei stări ecologice bune a apelor marine sau nu deteriorează apele marine care se află deja într-o stare ecologică bună, astfel cum este definită la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului*1,*2, ținând seama de Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei*3 în ceea ce privește criteriile și standardele metodologice relevante pentru descriptorii respectivi.

Directiva 2008/56/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 17 iunie 2008 de instituire a unui cadru de acțiune comunitară în domeniul politicii privind mediul marin (Directiva-cadru Strategia pentru mediul marin) (JO L 164, 25.6.2008, p. 19).

Definiția prevăzută la articolul 3 punctul 5 din Directiva 2008/56/CE prevede, în special, că starea ecologică bună se determină pe baza descriptorilor calitativi prevăzuți în anexa I la directiva respectivă.

Decizia (UE) 2017/848 a Comisiei din 17 mai 2017 de stabilire a unor criterii și standarde metodologice privind starea ecologică bună a apelor marine și a specificațiilor și metodelor standardizate de monitorizare și evaluare, precum și de abrogare a Deciziei 2010/477/UE (JO L 125, 18.5.2017, p. 43).

În apendicele C, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

substanțelor, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1;

*1Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la litera (f) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de a fabrica, de a introduce pe piață sau de a utiliza substanțele menționate la litera (f) de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

În apendicele C, litera (g) se elimină.

În apendicele C, după litera (f) se adaugă următorul paragraf:

În plus, activitatea nu duce la fabricarea, prezența în produsul sau rezultatul final sau introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una dintre clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1.*1Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de fabricație, de prezență în produsul sau rezultatul final, de introducere pe piață sau de utilizare a substanțelor menționate în prezentul paragraf de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

În plus, activitatea nu duce la fabricarea, prezența în produsul sau rezultatul final sau introducerea pe piață a altor substanțe, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute în Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 pentru una dintre clasele sau categoriile de pericol menționate la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1.

Comisia va revizui excepțiile de la interdicția de fabricație, de prezență în produsul sau rezultatul final, de introducere pe piață sau de utilizare a substanțelor menționate în prezentul paragraf de îndată ce va fi publicat principiile orizontale privind utilizarea esențială a substanțelor chimice.

Secțiunea 3.3 subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare se modifică după cum urmează:

subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice se modifică după cum urmează:

la litera (l), se adaugă următorul punct (v):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

la litera (l), se adaugă următorul punct (v):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

Se adaugă următoarele secțiuni 3.18, 3.19, 3.20 și 3.21:

Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea componentelor care sunt esențiale pentru realizarea și îmbunătățirea performanței de mediu pentru următoarele vehicule:

dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

vehicule desemnate ca vehicule din categoriile M2 și M3*3, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule comerciale ușoare*4, cu zero emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului*5;

vehicule din categoria L*6 cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercările de determinare a emisiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;

vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt vehicule grele cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului*7.

Activitatea economică constă în fabricarea, repararea, întreținerea, recondiționarea, reconversia și modernizarea dispozitivelor de mobilitate personală a căror propulsie se datorează activității fizice a utilizatorului, unui motor cu zero emisii sau unei combinații de motor cu zero emisii și activitate fizică.

dispozitive de transport urban, suburban și rutier de călători, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

vehicule desemnate ca vehicule din categoriile M2 și M3*3, cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

vehicule din categoriile M1 și N1 clasificate drept vehicule comerciale ușoare*4, cu zero emisii specifice de CO2, astfel cum sunt definite la articolul 3 alineatul (1) litera (h) din Regulamentul (UE) 2019/631 al Parlamentului European și al Consiliului*5;

vehicule din categoria L*6 cu emisii de CO2 la țeava de evacuare egale cu 0 g CO2e/km, calculate în conformitate cu încercările de determinare a emisiilor prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 168/2013;

vehicule din categoriile N2 și N3, precum și N1, clasificate drept vehicule grele care nu sunt destinate transportului de combustibili fosili, cu o masă maximă tehnic admisibilă a vehiculului încărcat care nu depășește 7,5 tone și care sunt vehicule grele cu emisii zero, astfel cum sunt definite la articolul 3 punctul 11 din Regulamentul (UE) 2019/1242 al Parlamentului European și al Consiliului*7.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) care sunt conforme cu secțiunea 3.3 din anexa I la prezentul regulament;

trenuri, vagoane de călători și vagoane de marfă cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) atunci când sunt exploatate pe o linie dotată cu infrastructura necesară și care utilizează un motor convențional atunci când o astfel de infrastructură nu este disponibilă (hibrid), care sunt conforme cu secțiunea 3.3 din anexa I la prezentul regulament.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

Activitatea constă în fabricarea, instalarea sau întreținerea unuia sau mai multora dintre următoarele elemente sau în furnizarea de servicii de întreținere, reparații și consultanță tehnică esențiale pentru funcționarea, pe întreaga lor durată de viață, a unuia sau mai multora dintre următoarele:

stații de încărcare a vehiculelor electrice și infrastructură electrică de sprijin pentru electrificarea transporturilor, instalată în principal pentru a permite încărcarea vehiculelor electrice.

dispozitive de conexiune pentru fire și cabluri electrice și electronice purtătoare și nepurtătoare de curent pentru transport și distribuție pentru conectarea circuitelor electrice și transformatoarele care îndeplinesc cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) pentru transformatoarele de putere mari prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei*8, precum și transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, conforme cu cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în seria de standarde EN 50708, cu condiția ca aceste dispozitive și transformatoare să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sistem sau la îmbunătățirea eficienței energetice;

produse, echipamente și sisteme electrice de joasă tensiune, care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică și contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile sau îmbunătățesc eficiența energetică, și anume:

întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;

sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;

tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale – instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;

echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă și medie tensiune care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică, care sunt integrate pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile sau care îmbunătățesc eficiența energetică.

echipamente, sisteme și servicii de modulare a consumului și de mutare a vârfurilor de sarcină care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică și susțin stabilitatea rețelei, care includ:

soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;

centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.

senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;

echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, sisteme de comunicații, echipamente software și de comandă, produse, sisteme și servicii pentru eficiența energetică sau integrarea energiei din surse regenerabile:

echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;

tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;

sisteme de gestionare a microrețelelor;

sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;

contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;

variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;

motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei*9, mai exact:

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;

sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;

tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale – instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;

soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;

centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.

senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;

echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;

tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;

sisteme de gestionare a microrețelelor;

sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;

contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;

variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;

motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei*9, mai exact:

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

Următoarele elemente nu sunt conforme:

infrastructura destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață. Această excludere se aplică numai echipamentelor care sunt utilizate direct pentru conectarea sau consolidarea conexiunii existente la o centrală de producere a energiei electrice cu o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață;

produse, echipamente, sisteme și programe software care sunt instalate în infrastructuri destinate extracției, transportului, distribuției, stocării, fabricării sau transformării combustibililor fosili.

Echipamentele de comutație cu mediu izolant sau de rupere care utilizează sau a căror funcționare se bazează pe gaze cu un potențial de încălzire globală mai mare de 10 nu sunt conforme.

Toate produsele, echipamentele și sistemele respectă cerințele obligatorii de performanță energetică și de eficiență a materialelor prevăzute în Directiva 2009/125/CE a Parlamentului European și a Consiliului*10. Producătorii țin seama de cele mai recente cerințe de performanță aplicabile în Uniune.

stații de încărcare a vehiculelor electrice și infrastructură electrică de sprijin pentru electrificarea transporturilor, instalată în principal pentru a permite încărcarea vehiculelor electrice.

dispozitive de conexiune pentru fire și cabluri electrice și electronice purtătoare și nepurtătoare de curent pentru transport și distribuție pentru conectarea circuitelor electrice și transformatoarele care îndeplinesc cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) pentru transformatoarele de putere mari prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 al Comisiei*8, precum și transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, conforme cu cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în seria de standarde EN 50708, cu condiția ca aceste dispozitive și transformatoare să contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile în sistem sau la îmbunătățirea eficienței energetice;

produse, echipamente și sisteme electrice de joasă tensiune, care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică și contribuie la creșterea ponderii energiei din surse regenerabile sau îmbunătățesc eficiența energetică, și anume:

întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;

sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;

tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale – instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;

echipamente de comutație și dispozitive de comandă de înaltă și medie tensiune care asigură o mai mare controlabilitate a sistemului de energie electrică, care sunt integrate pentru a mări ponderea energiei din surse regenerabile sau care îmbunătățesc eficiența energetică.

echipamente, sisteme și servicii de modulare a consumului și de mutare a vârfurilor de sarcină care sporesc flexibilitatea sistemului de energie electrică și susțin stabilitatea rețelei, care includ:

soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;

centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.

senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;

echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, sisteme de comunicații, echipamente software și de comandă, produse, sisteme și servicii pentru eficiența energetică sau integrarea energiei din surse regenerabile:

echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;

tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;

sisteme de gestionare a microrețelelor;

sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;

contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;

variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;

motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei*9, mai exact:

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

întrerupătoare de joasă tensiune, echipamente de comutație, tablouri de distribuție, tablouri de bord sau centre de comandă care sunt conectabile, automatizate sau echipate cu dispozitive de măsurare a puterii sau a energiei și care sunt conforme cu IEC TR 63196 Echipamente de comutație și de comandă de joasă tensiune și ansamblurile acestora – Eficiență energetică;

sisteme electronice pentru locuințe și clădiri (HBES), astfel cum sunt menționate în seria EN IEC 63044, în cazul în care produsele și sistemele respective sunt necesare pentru măsurarea, controlul și reducerea consumului de energie;

tehnologii care permit creșterea eficienței energetice a instalațiilor de joasă tensiune, recunoscute în temeiul HD 60364-8-1: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-1: Eficiența energetică și HD 60364-8-82: Instalații electrice de joasă tensiune – Partea 8-82: Aspecte funcționale – instalații electrice de joasă tensiune ale prosumatorului, inclusiv contoare de energie și de putere, afișajul extern al clienților, compensarea puterii, compensarea fazelor și filtrarea, precum și sistemele eficiente acționate de motoare electrice;

soluții pentru transmiterea de informații către utilizatori pentru a acționa de la distanță asupra furnizării sau a consumului, inclusiv centre de date cu privire la clienți;

centre de control automatizate pentru gestionarea sarcinii și componentele principale ale acestora (tablouri de distribuție, contactoare, relee, disjunctoare, comutatoare automate de transfer).

în cazul în care nu sunt incluse în secțiunea 8.2, programe software avansate și analize menite să maximizeze eficiența și automatizarea rețelelor de energie electrică sau integrarea resurselor energetice descentralizate, la nivelul rețelei de energie electrică sau al unei industrii, care includ:

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

în cazul în care nu este inclus în secțiunea 8.2, software care sprijină proiectarea și planificarea de noi rețele sau modernizări ale rețelei.

senzori meteorologici pentru prognozarea producției de energie electrică din surse regenerabile;

controlere și relee de conectare autonome sau integrate care permit o utilizare eficientă a surselor electrice și a sarcinilor electrice;

echipamente de descărcare a sarcinii și de mutare a vârfurilor de sarcină pentru gestionarea sarcinii și echipamente de comutare a surselor, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN IEC 62962:2019 Cerințe speciale pentru echipamentele de descărcare a sarcinii;

camere de comandă avansate, automatizarea substațiilor electrice, capacități de reglare a tensiunii;

software de operare care permite operatorilor să simuleze exploatarea rețelelor în scopul asigurării stabilității rețelei, al gestionării resurselor energetice distribuite sau al îmbunătățirii performanței rețelei.

echipamente care permit schimbul specific de energie electrică din surse regenerabile între utilizatori;

tehnologii sau servicii de schimb de baterii, care sprijină electrificarea transporturilor;

sisteme de gestionare a microrețelelor;

sisteme de gestionare a energiei sau a puterii, sisteme de control al energiei sau al puterii și sisteme SCADA pentru gestionarea consumului de putere;

contactoare, demaroare și comenzi ale motoarelor care sunt conectabile sau automatizate și permit controlul de la distanță sau automatizat al consumului de energie electrică și optimizarea variației sarcinii;

variatoare de viteză și alte soluții de variatoare de viteză, cu excepția demaroarelor ușoare, care permit eficiența energetică în aplicațiile motoarelor electrice, în cazul în care echipamentele sunt conforme cu EN 61800-9-1: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-1: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Cerințe generale pentru definirea standardelor de eficiență energetică pentru echipamentele de acționare de putere prin abordarea produsului extins (EPA) și modelele semianalitice (SAM) și EN 61800-9-2: Sisteme de acționare de putere cu turație electrică reglabilă. Partea 9-2: Proiectare ecologică pentru acționări electrice de putere, demaroare de motoare, electronică de putere și aplicațiile acestora de acționare – Indicatori de eficiență energetică pentru sistemele de acționare de putere și demaroarele de motoare;

motoare electrice de joasă tensiune cu o clasă de eficiență energetică (în conformitate cu EN 60034-30-1: Mașini electrice rotative. Partea 30-1: Clasele de energie pentru motoarele cu curent alternativ alimentate de la rețea (codul IE) care depășesc cerințele stabilite în Regulamentul (UE) 2019/1781 al Comisiei*9, mai exact:

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

motoare de medie și înaltă tensiune cu o putere nominală mai mare de 1000 kW și o clasă de eficiență energetică IE 4 sau mai mare în conformitate cu proiectul de standard IEC 60034-30-3.

motoare monofazate cu o putere utilă nominală de 0,12 kW sau mai mare și o clasă de eficiență IE3 sau mai mare;

motoare cu siguranță sporită Ex eb cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli și o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au: (i) o clasă de eficiență IE 5 pentru motoarele cu 2,4 sau 6 poli și o putere nominală cuprinsă între 75 kW și 200 kW; (ii) o clasă de eficiență IE 4 sau mai mare pentru toate celelalte motoare;

motoare trifazate cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,12 kW și 0,75 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, care nu sunt motoare cu siguranță sporită Ex eb și care au o clasă de eficiență IE 3 sau mai mare;

motoare trifazate numai cu variator de viteză (VSD) cu o putere utilă nominală cuprinsă între 0,75 kW și 1000 kW, cu 2, 4, 6 sau 8 poli, clasificate în conformitate cu EN IEC TS 60034-30-2 și o clasă de eficiență IE5;

infrastructura destinată creării unei conexiuni directe sau extinderii unei conexiuni directe existente între o stație electrică sau o rețea și o instalație de producere a energiei electrice care are o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață. Această excludere se aplică numai echipamentelor care sunt utilizate direct pentru conectarea sau consolidarea conexiunii existente la o centrală de producere a energiei electrice cu o intensitate a emisiilor de gaze cu efect de seră mai mare de 100 g CO2e/kWh, măsurată pe întreaga durată a ciclului de viață;

produse, echipamente, sisteme și programe software care sunt instalate în infrastructuri destinate extracției, transportului, distribuției, stocării, fabricării sau transformării combustibililor fosili.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

până la 31 decembrie 2027, aeronavele, altele decât cele produse pentru aviația de afaceri privată sau comercială, care respectă marjele specificate mai jos și sunt limitate de rata de înlocuire pentru a se asigura că livrarea nu duce la creșterea numărului de aeronave la nivel mondial:

care au o masă maximă la decolare mai mare de 5,7 t și mai mică sau egală cu 60 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 11 % mai mică decât noua limită de tip prevăzută în standardul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI)*12;

care au o masă maximă la decolare mai mare de 60 t și mai mică sau egală cu 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 2 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI;

care au o masă maximă la decolare mai mare de 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 1,5 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI.

între 1 ianuarie 2028 și 31 decembrie 2032, aeronavele care îndeplinesc criteriile tehnice de examinare stabilite la litera (b) din prezenta subsecțiune și care sunt autorizate să funcționeze cu un amestec de 100 % de combustibili de aviație durabili.

care au o masă maximă la decolare mai mare de 5,7 t și mai mică sau egală cu 60 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 11 % mai mică decât noua limită de tip prevăzută în standardul Organizației Aviației Civile Internaționale (OACI)*12;

care au o masă maximă la decolare mai mare de 60 t și mai mică sau egală cu 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 2 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI;

care au o masă maximă la decolare mai mare de 150 t și o valoare metrică certificată a emisiilor de CO2 cu cel puțin 1,5 % mai mică decât noua limită de tip a standardului OACI.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB;

amendamentul 10 la volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.

În secțiunea 4.4, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 4.9, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, punctul 2 litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1*1.

În secțiunea 4.26, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

În secțiunea 4.27, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

În secțiunea 4.28, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Criterii suplimentare aferente principiului de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 3 se înlocuiește cu următorul text:

temperatura maximă a corpului de apă dulce receptor după amestecare; și

diferența maximă de temperatură dintre apa de răcire evacuată și corpul de apă dulce receptor.

În secțiunea 6.3, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 6.5, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 6.6, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

Secțiunea 6.7 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

Secțiunea 6.8 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

Secțiunea 6.9 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

Secțiunea 6.10 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă următoarele litere (e) și (f):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

Secțiunea 6.11 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă următoarele litere (d) și (e):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

Secțiunea 6.12. se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

Prevenirea și controlul poluării

În secțiunea 6.13, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Secțiunea 6.14 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

accesorii de cale ferată asamblate;

elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d) la punctul 1:

instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului*3;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului*4. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE.

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor.

accesorii de cale ferată asamblate;

elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.;

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului*3;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului*4. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE.

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor.

În secțiunea 6.15, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Secțiunea 6.16. se modifică după cum urmează:

subsecțiunea Descrierea activității se înlocuiește cu următorul text:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (e):

modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 3, 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă;

în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul ecologic bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către corpul de apă respectiv a unei stări bune/a unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);

măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;

măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;

în Uniune, se previne introducerea de specii alogene invazive sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*4;

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor și la gestionarea speciilor alogene invazive.

modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).;

proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă;

în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul ecologic bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către corpul de apă respectiv a unei stări bune/a unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);

măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;

măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;

în Uniune, se previne introducerea de specii alogene invazive sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*4;

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor și la gestionarea speciilor alogene invazive.

Secțiunea 6.17 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Descrierea activității, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d):

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

Se adaugă următoarele puncte 6.18, 6.19 și 6.20:

aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

aeronave livrate înainte de 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b) sau (c);

aeronave livrate după 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b) sau (c) și angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă:

fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie

să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21;

nu respectă marjele prevăzute în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme.

fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de 6 luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie

să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21;

nu respectă marjele prevăzute în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de 6 luni înainte de livrarea aeronavei conforme.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării, în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

pentru alte aeronave decât avioanele-cargo: amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; pentru avioanele-cargo: amendamentul 13 la Volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;

amendamentul 10 la Volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.

aeronave cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare);

până la 31 decembrie 2029, aeronave achiziționate înainte de 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b) sau (c);

până la 31 decembrie 2029, aeronave achiziționate după 11. decembrie.2023, care respectă criteriile tehnice de examinare menționate în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b) sau (c) și angajamentul ca o altă aeronavă neconformă din flotă:

fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie

să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21;

nu respectă marjele definite în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de șase luni înainte de livrarea aeronavei conforme;

nu respectă marjele definite în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de șase luni înainte de livrarea aeronavei conforme;

începând cu 1 ianuarie 2030, aeronava care îndeplinește criteriile tehnice de examinare specificate la litera (b) sau (c) de mai sus, exploatată cu o proporție minimă de combustibili de aviație durabili (SAF) ce corespunde unui procent de 15 % în 2030, care ar urma să crească ulterior cu 2 puncte procentuale anual;

aeronavele exploatate cu o proporție minimă de combustibili de aviație durabili (SAF) care corespunde unui procent SAF de 5 % în 2022, care ar urma să crească ulterior cu 2 puncte procentuale anual.

fie să fie retrasă definitiv din circulație în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care nu se aplică rata de înlocuire; fie

să fie retrasă definitiv din flotă în termen de șase luni de la livrarea aeronavelor conforme, caz în care rata de conformitate cu taxonomia a aeronavelor eligibile este limitată de rata de înlocuire prevăzută în secțiunea 3.21;

nu respectă marjele definite în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de șase luni înainte de livrarea aeronavei conforme;

nu respectă marjele definite în secțiunea 3.21, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, litera (b);

are cel puțin 80 % din greutatea maximă la decolare a aeronavei conforme;

a rămas în flotă cu cel puțin 12 luni înainte de a fi retrasă;

deține o dovadă de navigabilitate care a fost emisă cu mai puțin de șase luni înainte de livrarea aeronavei conforme;

pentru alte aeronave decât avioanele-cargo: amendamentul 13 la volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago, în care suma diferențelor la toate cele trei puncte de măsurare dintre nivelurile maxime de zgomot și nivelurile maxime de zgomot permise specificate la punctele 14.4.1.1, 14.4.1.2 și 14.4.1.3 nu trebuie să fie mai mică de 22 EPNdB; pentru avioanele-cargo: amendamentul 13 la Volumul I (zgomot), capitolul 14 din anexa 16 la Convenția de la Chicago;

amendamentul 10 la Volumul II (emisiile motoarelor), capitolele 2 și 4 din anexa 16 la Convenția de la Chicago.

vehicule pentru dirijarea la sol a aeronavelor și alte servicii pe platformă;

echipamente pentru îmbarcarea pasagerilor, inclusiv navete rapide pentru pasageri, scări rulante;

echipamente pentru manipularea bagajelor și a mărfurilor, inclusiv încărcătoare cu bandă, tractoare pentru bagaje, încărcătoare pentru puntea inferioară, transpaleți de aeroport, încărcătoare pentru puntea principală;

echipamente de catering, inclusiv cărucioare pentru alimente reci, cu excepția echipamentelor cu unități de refrigerare acționate de un motor cu ardere internă;

echipamente de întreținere, inclusiv standuri și platforme de întreținere;

tractoare de remorcare pentru aeronave;

echipamente de degivrare pentru aeronave și de degivrare a motoarelor;

pluguri de zăpadă și alte echipamente de deszăpezire și de degivrare a suprafețelor;

echipamente de rulare neautonomă.

În secțiunea 7.1, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 7.2, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

În apendicele B se introduce următorul paragraf:

În apendicele C, litera (f) se înlocuiește cu următorul text:

substanțelor, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1;

În apendicele C, litera (g) se elimină.

În apendicele C, după litera (f) se adaugă următorul paragraf:

subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice se modifică după cum urmează:

la litera (l), se adaugă următorul punct (v):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

la litera (l), se adaugă următorul punct (v):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

la litera (m), se adaugă următorul punct (iv):

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*3 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*4 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan.;

instalarea transformatoarelor de transport și distribuție care respectă cerințele pentru faza 2 (1 iulie 2021) prevăzute în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 548/2014 și, pentru transformatoarele de putere medie a căror tensiune cea mai ridicată pentru echipamente nu depășește 36 kV, cerințele privind nivelul AA0 aplicabile pierderilor fără sarcină prevăzute în standardul EN 50588-1*1.

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 4 se înlocuiește cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (c):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, intensitatea medie anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave sau al unei flote comerciale în cursul unei perioade de raportare*1 nu trebuie să depășească următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045 până la 31 decembrie 2049;

0 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2050.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

Activitatea de recondiționare permite atingerea unuia sau mai multora dintre următoarele obiective:

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

reduce consumul de combustibil al navei de pasageri din apele interioare cu cel puțin 15 % exprimat per unitate de energie per călătorie completă (croazieră completă de pasageri), după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative și acostarea) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model;

reduce consumul de combustibil al navei de transport de marfă din apele interioare cu cel puțin 15 %, exprimat per unitate de energie pe tonă-kilometru, după cum o demonstrează un calcul comparativ pentru zonele de navigație reprezentative (inclusiv profilurile de sarcină reprezentative) în care nava urmează să opereze sau prin intermediul rezultatelor încercărilor sau simulărilor model.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă următoarele litere (e) și (f):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea criteriului de la litera (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă următoarele litere (d) și (e):

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, începând cu 1 ianuarie 2026, navele care pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 au o valoare a indicelui nominal de eficiență energetică (EEDI) obținut echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 20 de puncte procentuale sub cerințele EEDI aplicabile la 1 aprilie 2022*2 și:

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

în cazul în care respectarea literei (a) nu este fezabilă din punct de vedere tehnologic și economic, de la 1 ianuarie 2026, pe lângă o valoare a indicelui de eficiență energetică obținut al unei nave existente (EEXI) echivalentă cu reducerea liniei de referință EEDI cu cel puțin 10 puncte procentuale sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023*3, intensitatea medie anuală a gazelor cu efect de seră generate de consumul de energie la bordul unei nave în cursul unei perioade de raportare*4 nu depășește următoarele limite:

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

sunt capabile să se racordeze la rețeaua de energie electrică în dană;

pentru navele alimentate cu gaz, demonstrează utilizarea unor măsuri și tehnologii de ultimă generație pentru a atenua emisiile legate de pierderile de metan;

76,4 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2026 până la 31 decembrie 2029;

61,1 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2030 până la 31 decembrie 2034;

45,8 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2035 până la 31 decembrie 2039;

30,6 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2040 până la 31 decembrie 2044;

15,3 g CO2e/MJ de la 1 ianuarie 2045.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4 și 5 se înlocuiesc cu următorul text:

Prevenirea și controlul poluării

Activitatea respectă unul sau mai multe dintre criteriile de mai jos:

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

activitatea de recondiționare reduce consumul de combustibil al navei cu cel puțin 15 %, valoare exprimată în grame de combustibil pe tonaj deadweight per milă marină pentru navele de marfă sau pe tonaj brut per milă marină pentru navele de pasageri, astfel cum s-a demonstrat prin dinamica computațională a fluidelor (CFD), prin încercări ale rezervorului sau prin calcule tehnice similare;

permite navelor să obțină o valoare a indicelui de eficiență energetică al unei nave existente (EEXI) cu cel puțin 10 % sub cerințele EEXI aplicabile la 1 ianuarie 2023, dacă navele pot funcționa cu combustibili cu zero emisii directe (la țeava de evacuare) sau cu combustibili din surse regenerabile*1 și au capacitatea de a se racorda la rețeaua de energie electrică în dană și sunt echipate cu tehnologie de racordare la rețeaua de energie electrică.;

în subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

accesorii de cale ferată asamblate;

elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d) la punctul 1:

instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE a Consiliului*3;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE și al Directivei 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului*4. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE.

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor.

accesorii de cale ferată asamblate;

elementele constitutive feroviare detaliate la punctele 2.2-2.6 din anexa II la Directiva (UE) 2016/797.

instrumentele digitale permit o creștere a eficienței, a capacității sau a economiilor de energie.;

subsecțiunea Descrierea activității se înlocuiește cu următorul text:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, la punctul 1 se adaugă litera (e):

modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctele 3, 4, 5 și 6 se înlocuiesc cu următorul text:

proiectul nu implică nicio deteriorare și nu compromite obținerea unei stări bune sau a unui potențial ecologic bun al corpului de apă specific la care se referă;

în cazul în care proiectul riscă să deterioreze starea bună/potențialul ecologic bun a(l) corpului de apă specific la care se referă sau să compromită atingerea de către corpul de apă respectiv a unei stări bune/a unui potențial bun, o astfel de deteriorare nu este semnificativă și este justificată de o analiză detaliată costuri-beneficii, care demonstrează ambele elemente de mai jos:

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

motivele imperative de interes public major sau faptul că beneficiile preconizate pe care le poate aduce proiectul planificat de infrastructură de navigație în ceea ce privește atenuarea schimbărilor climatice sau adaptarea la schimbările climatice depășesc costurile pentru mediu și societate cauzate de deteriorarea stării apelor;

faptul că motivele imperative de interes public major sau beneficiile preconizate a fi generate de activitate nu pot fi obținute, din motive de fezabilitate tehnică sau de costuri disproporționate, prin mijloace alternative care ar conduce la un rezultat mai bun în ceea ce privește mediul (cum ar fi soluțiile bazate pe natură, o altă locație, reabilitarea/renovarea infrastructurii existente sau utilizarea tehnologiilor care nu perturbă continuitatea râurilor).

măsuri de asigurare a unor condiții cât mai apropiate de continuitatea neperturbată (inclusiv măsuri de asigurare a continuității longitudinale și laterale, a unui debit ecologic minim și a unui debit minim al sedimentelor);

măsuri de protejare sau îmbunătățire a condițiilor morfologice și a habitatelor speciilor acvatice;

măsuri de reducere a efectelor negative ale eutrofizării.

reutilizarea și utilizarea materiilor prime secundare și a componentelor reutilizate în produsele fabricate;

o proiectare care asigură o durabilitate ridicată, posibilitatea de reciclare, dezasamblarea ușoară și adaptabilitatea produselor fabricate;

o gestionare a deșeurilor care acordă prioritate reciclării în detrimentul eliminării în procesul de fabricație;

informații despre substanțele care prezintă motive de îngrijorare pe parcursul întregului ciclu de viață al produselor fabricate și trasabilitatea acestor substanțe.

în Uniune, în ceea ce privește siturile Natura 2000: activitatea nu are efecte semnificative asupra siturilor Natura 2000, având în vedere obiectivele lor de conservare, pe baza unei evaluări corespunzătoare efectuate în conformitate cu articolul 6 alineatul (3) din Directiva 92/43/CEE;

în Uniune, în orice zonă: activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a populațiilor de specii protejate în temeiul Directivelor 92/43/CEE și 2009/147/CE. De asemenea, activitatea nu afectează negativ refacerea sau menținerea într-o stare de conservare favorabilă a tipurilor de habitate în cauză și protejate în temeiul Directivei 92/43/CEE;

în Uniune, se previne introducerea de specii alogene invazive sau răspândirea lor este gestionată în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 1143/2014 al Parlamentului European și al Consiliului*4;

în afara Uniunii, activitățile se desfășoară în conformitate cu legislația aplicabilă referitoare la conservarea habitatelor și a speciilor și la gestionarea speciilor alogene invazive.

modernizarea infrastructurii existente, necesară pentru a permite transferul modal și a asigura adecvarea acestei infrastructuri pentru utilizarea de către navele cu zero emisii directe de CO2 (la țeava de evacuare) și care a făcut obiectul unei evaluări verificate a imunizării la schimbările climatice în conformitate cu Comunicarea Comisiei – Orientări tehnice referitoare la imunizarea infrastructurii la schimbările climatice în perioada 2021-2027 (2021/C 373/01).;

în subsecțiunea Descrierea activității, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice, se adaugă litera (d):

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

infrastructura și instalațiile sunt destinate transbordării mărfurilor cu transportul feroviar și pe apă: infrastructura pentru terminale și suprastructurile pentru încărcarea, descărcarea și transbordarea mărfurilor.

vehicule pentru dirijarea la sol a aeronavelor și alte servicii pe platformă;

echipamente pentru îmbarcarea pasagerilor, inclusiv navete rapide pentru pasageri, scări rulante;

echipamente pentru manipularea bagajelor și a mărfurilor, inclusiv încărcătoare cu bandă, tractoare pentru bagaje, încărcătoare pentru puntea inferioară, transpaleți de aeroport, încărcătoare pentru puntea principală;

echipamente de catering, inclusiv cărucioare pentru alimente reci, cu excepția echipamentelor cu unități de refrigerare acționate de un motor cu ardere internă;

echipamente de întreținere, inclusiv standuri și platforme de întreținere;

tractoare de remorcare pentru aeronave;

echipamente de degivrare pentru aeronave și de degivrare a motoarelor;

pluguri de zăpadă și alte echipamente de deszăpezire și de degivrare a suprafețelor;

echipamente de rulare neautonomă.

substanțelor, ca atare, în amestecuri sau într-un articol, cu o concentrație de peste 0,1 % din greutate (g/g), care îndeplinesc criteriile prevăzute la articolul 57 din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006 și care sunt identificate în conformitate cu articolul 59 alineatul (1) din regulamentul respectiv pentru o perioadă de cel puțin 18 luni, cu excepția cazului în care operatorii estimează, pe baza unor dovezi documentate, că nu sunt disponibile pe piață alte substanțe sau tehnologii alternative adecvate și că acestea sunt utilizate în condiții controlate*1;

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 10

Tabelul 11

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 14

Tabelul 15

Tabelul 16

Tabelul 17

Tabelul 18

Tabelul 19

Tabelul 20

Tabelul 21

Tabelul 22

Tabelul 23

Tabelul 24

Tabelul 25

ANEXA IIModificări aduse anexei II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139

Anexa II la Regulamentul delegat (UE) 2021/2139 se modifică după cum urmează:

În secțiunea 3.13, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 6 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 4.14, subsecțiunea Descrierea activității, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.22, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special D35.22, F42.21 și H49.50, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În secțiunea 4.14, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 1 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 5.6, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E37.00 și F42.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Se introduce următoarea secțiune 5.13:

5.13.DesalinizareaDescrierea activitățiiConstruirea, exploatarea, modernizarea, extinderea și reînnoirea instalațiilor de desalinizare în vederea producerii de apă care să fie distribuită în sistemele de alimentare cu apă potabilă.Activitatea economică include captarea apei marine sau salmastre, pretratarea (cum ar fi tratarea menită să îndepărteze contaminanții, acumularea de tartru sau ancrasarea membranei), tratarea propriu-zisă (cum ar fi osmoza inversă cu ajutorul tehnologiei membranelor), posttratarea (dezinfectarea și condiționarea) și stocarea apei prelucrate. Activitatea economică include, de asemenea, eliminarea saramurii (apă respinsă), care se realizează prin intermediul unor conducte sau guri de scurgere de adâncime care asigură diluarea sau prin alte tehnici de deversare a saramurii pentru instalațiile situate în zone mai în interiorul continentului (de exemplu pentru desalinizarea apei salmastre).Activitatea economică poate fi aplicată apelor cu niveluri diferite de salinitate, atât timp cât aceste ape nu se califică drept ape dulci, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 2000/60/CE.Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare*1Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.*2Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/*3De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.*4Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).*5A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].*6În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apelor și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că: 1. se evaluează impactul activităților asupra stării sau a potențialului ecologic identificat al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e); și 2. se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil; 3. neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și se iau toate măsurile practice pentru a se atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.*7Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).*8Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].*9În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.*10În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua: 1. o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; 2. o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

Desalinizarea

Descrierea activității

Construirea, exploatarea, modernizarea, extinderea și reînnoirea instalațiilor de desalinizare în vederea producerii de apă care să fie distribuită în sistemele de alimentare cu apă potabilă.

Activitatea economică include captarea apei marine sau salmastre, pretratarea (cum ar fi tratarea menită să îndepărteze contaminanții, acumularea de tartru sau ancrasarea membranei), tratarea propriu-zisă (cum ar fi osmoza inversă cu ajutorul tehnologiei membranelor), posttratarea (dezinfectarea și condiționarea) și stocarea apei prelucrate. Activitatea economică include, de asemenea, eliminarea saramurii (apă respinsă), care se realizează prin intermediul unor conducte sau guri de scurgere de adâncime care asigură diluarea sau prin alte tehnici de deversare a saramurii pentru instalațiile situate în zone mai în interiorul continentului (de exemplu pentru desalinizarea apei salmastre).

Activitatea economică poate fi aplicată apelor cu niveluri diferite de salinitate, atât timp cât aceste ape nu se califică drept ape dulci, astfel cum sunt definite în anexa II la Directiva 2000/60/CE.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special E36.00 și F42.9, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/

De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apelor și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că: 1. se evaluează impactul activităților asupra stării sau a potențialului ecologic identificat al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e); și 2. se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil; 3. neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și se iau toate măsurile practice pentru a se atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.

Directiva 2014/89/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iulie 2014 de stabilire a unui cadru pentru amenajarea spațiului maritim (JO L 257, 28.8.2014, p. 135).

Procedura prin care autoritatea competentă stabilește dacă proiectele enumerate în anexa II la Directiva 2011/92/UE trebuie să facă obiectul unei evaluări a impactului asupra mediului [astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din directiva menționată].

În cazul activităților din țările terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care impun obligația de a realiza o evaluare a impactului sau de a parcurge etapa de încadrare, de exemplu, Standardul de performanță nr. 1 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Evaluarea și gestionarea riscurilor sociale și de mediu.

În cazul activităților localizate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale echivalente care au drept obiectiv conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică și care impun obligația de a efectua: 1. o procedură de încadrare pentru a determina dacă, pentru o activitate dată, este necesară o evaluare adecvată a impactului posibil asupra habitatelor și speciilor protejate; 2. o astfel de evaluare adecvată în cazul în care în etapa de încadrare se determină că este necesară, de exemplu Standardul de performanță nr. 6 al Corporației Financiare Internaționale (CFI): Conservarea biodiversității și gestionarea durabilă a resurselor naturale vii.

În secțiunea 6.3, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

Titlul secțiunii 6.5 se înlocuiește cu următorul text:

Transportul cu motociclete, autoturisme și vehicule utilitare ușoare.

Secțiunea 6.5. se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Descrierea activității, primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M1*1, N1*2, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007, sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri)*3.;

Achiziționarea, finanțarea, închirierea, leasingul și exploatarea vehiculelor desemnate ca vehicule din categoria M1*1, N1*2, ambele intrând sub incidența Regulamentului (CE) nr. 715/2007, sau L (vehicule cu 2 și 3 roți, precum și cvadricicluri)*3.;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.*2Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.*3Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858.*4Regulamentul (UE) 2018/1832.

Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (a) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b) punctul (i) din Regulamentul (UE) 2018/858.

Astfel cum sunt menționate la articolul 4 alineatul (1) din Regulamentul (UE) 2018/858.

Regulamentul (UE) 2018/1832.

În secțiunea 6.6, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

Regulamentul (UE) nr. 582/2011 al Comisiei din 25 mai 2011 de punere în aplicare și de modificare a Regulamentului (CE) nr. 595/2009 al Parlamentului European și al Consiliului cu privire la emisiile provenite de la vehicule grele (Euro VI) și de modificare a anexelor I și III la Directiva 2007/46/CE a Parlamentului European și a Consiliului (JO L 167, 25.6.2011, p. 1).

Secțiunea 6.12 se modifică după cum urmează:

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, titlul Contribuția substanțială la atenuarea schimbărilor climatice se înlocuiește cu titlul Contribuția substanțială la adaptarea la schimbările climatice;

în subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 6.13, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.12, F42.13, F43.21, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În secțiunea 6.15, subsecțiunea Descrierea activității, al doilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi clasificate la mai multe coduri NACE, în special F42.11, F42.13, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În secțiunea 6.16, subsecțiunea Descrierea activității, al treilea paragraf se înlocuiește cu următorul text:

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special F42.91, M71.12 și M71.20, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În secțiunea 7.1, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.*2CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea eliberării de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor din aerul de interior.*3ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă.*4Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.*5Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Prelevare.

Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor, inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate, izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, cum ar fi cele pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea eliberării de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor din aerul de interior.

ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă.

Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

Seria ISO 18400 privind calitatea solului – Prelevare.

În secțiunea 7.2, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 5 se înlocuiește cu următorul text:

*1Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.*2CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.*3ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/51812.html).*4Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

Se aplică vopselelor și lacurilor, panourilor pentru tavan, pardoselilor (inclusiv adezivilor și materialelor de etanșare asociate), izolației interioare și tratamentelor suprafețelor interioare, de exemplu pentru tratarea umezelii și a mucegaiului.

CEN/TS 16516: 2013, Produse pentru construcții – Evaluarea emisiei de substanțe periculoase – Determinarea emisiilor în aerul de interior.

ISO 16000-3:2011, Aerul de interior – Partea 3: Determinarea formaldehidei și a altor compuși carbonilici din aerul de interior și din aerul camerei de încercare – Metoda de prelevare activă (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/51812.html).

Pragurile de emisie pentru compușii organici volatili cancerigeni se referă la o perioadă de încercare de 28 de zile.

În secțiunea 7.3, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 7.4, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 7.5, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

În secțiunea 7.6, subsecțiunea Criteriile tehnice de examinare, subsecțiunea privind principiul de a nu aduce prejudicii semnificative, punctul 2 se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce următoarea secțiune 8.4:

8.4.Software care permite gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acesteaDescrierea activitățiiActivități de dezvoltare sau programare de software care vizează furnizarea de software pentru:Activitatea economică nu include dezvoltarea și programarea de software ca parte a activităților de inginerie și a consultanței tehnice conexe care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și ca parte a consultanței pentru gestionarea riscurilor climatice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 9.3 din prezenta anexă).Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J62.01 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare*1Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/*2Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.*3Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68507.html).*4ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68508.html).*5Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change*6Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030*7Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

Software care permite gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea

Descrierea activității

Activități de dezvoltare sau programare de software care vizează furnizarea de software pentru:

prognoza, proiecția și monitorizarea riscurilor climatice;

sisteme de alertă timpurie pentru riscurile climatice;

gestionarea riscurilor climatice.

Activitatea economică nu include dezvoltarea și programarea de software ca parte a activităților de inginerie și a consultanței tehnice conexe care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și ca parte a consultanței pentru gestionarea riscurilor climatice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 9.3 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE J62.01 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/

Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.

Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68507.html).

ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68508.html).

Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change

Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030

Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

Se introduce următoarea secțiune 9.3:

9.3.Consultanță pentru gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acesteaDescrierea activitățiiFurnizarea sau contractarea de activități de consultanță care să permită întreprinderilor sau organizațiilor să gestioneze riscurile climatice fizice.Activitatea economică se desfășoară având cel puțin unul dintre următoarele obiective:Activitatea economică nu include consultanța tehnică legată de activitățile de inginerie care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și consultanța ca parte a dezvoltării sau programării de software care să permită gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 8.4 din prezenta anexă).Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M74.90 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.Criteriile tehnice de examinare*1Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/*2Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.*3Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68507.html).*4ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68508.html).*5Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change*6Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030*7Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).*8A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

Consultanță pentru gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea

Descrierea activității

Furnizarea sau contractarea de activități de consultanță care să permită întreprinderilor sau organizațiilor să gestioneze riscurile climatice fizice.

Activitatea economică se desfășoară având cel puțin unul dintre următoarele obiective:

furnizarea sau sprijinirea efectuării de evaluări ale impactului climatic, ale vulnerabilității climatice sau ale riscurilor climatice;

elaborarea, punerea în aplicare, monitorizarea sau evaluarea strategiilor, a planurilor sau a măsurilor de gestionare a riscurilor climatice fizice.

Activitatea economică nu include consultanța tehnică legată de activitățile de inginerie care vizează în mod specific adaptarea la schimbările climatice (a se vedea secțiunea 9.1 din prezenta anexă), cercetarea, dezvoltarea și inovarea apropiate de piață (a se vedea secțiunea 9.2 din prezenta anexă) și consultanța ca parte a dezvoltării sau programării de software care să permită gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 8.4 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE M74.90 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

O activitate economică din această categorie este o activitate de facilitare în conformitate cu articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852 în cazul în care îndeplinește criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/

Cum ar fi serviciile Copernicus și Serviciul de alertă timpurie Galileo, gestionat de Comisia Europeană.

Standardul ISO 14090:2019, Adaptarea la schimbările climatice – Principii, cerințe și orientări (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68507.html).

ISO 14091:2021, Adaptarea la schimbările climatice – Orientări privind vulnerabilitatea, impactul și evaluarea riscurilor (versiunea din 27.6.2023: https://www.iso.org/standard/68508.html).

Orientările tehnice privind evaluarea și planificarea cuprinzătoare a riscurilor în contextul schimbărilor climatice, https://www.undrr.org/publication/technical-guidance-comprehensive-risk-assessment-and-planning-context-climate-change

Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre pentru perioada 2015-2030, https://www.undrr.org/publication/sendai-framework-disaster-risk-reduction-2015-2030

Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://ec.europa.eu/info/research-and-innovation/research-area/environment/nature-based-solutions_en/).

A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

Se introduce următorul titlu pentru secțiunea 14:

Gestionarea riscului de dezastre.

Se introduc următoarele secțiuni 14.1 și 14.2:

14.1.Servicii de urgențăDescrierea activitățiiCriteriile tehnice de examinare14.2.Infrastructura de prevenire a riscului de inundații și de protecție în caz de inundațiiDescrierea activitățiiActivitatea se referă la măsurile structurale*25 și nestructurale*26 care vizează prevenirea și protecția persoanelor, a ecosistemelor, a patrimoniului cultural și a infrastructurii împotriva inundațiilor, în conformitate cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului*27.Criteriile tehnice de examinare*1De exemplu, Orientările Organizației Mondiale a Sănătății privind unitățile de asistență medicală reziliente la schimbările climatice și durabile din punctul de vedere al mediului, 2020, disponibile la adresa: https://www.who.int/publications/i/item/9789240012226 și Organizația Mondială a Sănătății; 2020. Licență: CC BY-NC-SA 3.0 IGO) Organizația Mondială a Sănătății, Smart Hospitals Toolkit (Set de instrumente pentru spitale inteligente), Organizația Panamericană a Sănătății, 2017, disponibil la adresa: https://cdn.who.int/media/docs/default-source/climate-change/smart-hospital-toolkit-paho.pdf*2De exemplu, Orientările din 2020 ale Grupului consultativ internațional pentru căutare și salvare (International Search and Rescue Advisory Group – INSARAG), Volume II: Preparedness and response (Volumul II: Pregătire și răspuns) și Volume III: Operational Field Guidance (Volumul III: Orientări operaționale pe teren), Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), disponibile la adresa: www.insarag.org*3Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).*4Pregătire înseamnă o stare de promptitudine și o capabilitate a mijloacelor umane și materiale, a structurilor, comunităților și organizațiilor, obținute ca urmare a unor acțiuni prealabile, care permit asigurarea unui răspuns rapid și eficace la dezastre.*5Un modul în sensul prezentei anexe derivă din definiția bazată pe articolul 4 alineatul (6) din Decizia nr. 1313/2013/UE de instituire a unui mecanism de protecție civilă al Uniunii, și anume: o formă de organizare a capabilităților statelor membre autosuficientă și autonomă […] sau o echipă operațională mobilă […], care reprezintă o combinație de mijloace umane și materiale care poate fi descrisă sub aspectul capacității sale de intervenție sau prin sarcina (sarcinile) pe care este capabilă să o (le) îndeplinească;. Mijloacele materiale includ transportul necesar pentru a sprijini intervenția de urgență, după caz. Exemple de mijloace materiale necesare pentru diferite tipuri de module de intervenție în caz de urgență sunt prevăzute în Deciziile de punere în aplicare 2014/762/UE și (UE) 2019/570 (UCPM), de exemplu, mijloacele materiale legate de stingerea incendiilor pe cale aeriană sau la sol, cum ar fi elicopterele, aeronavele și vehiculele, bărcile de salvare și mijloacele aeriene de evacuare medicală.*6Asistență în materie de protecție civilă înseamnă echipele, experții sau modulele destinate protecției civile, împreună cu echipamentele aferente, precum și materialele sau ajutoarele necesare pentru atenuarea consecințelor imediate ale unui dezastru. Articolul 2 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei [notificată cu numărul C(2014) 7489].*7Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.*8Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/*9De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.*10Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/environment/nature-based-solutions_en).*11A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].*12Emisii de GES din categoria 1 înseamnă emisiile directe de gaze cu efect de seră care provin din surse deținute sau controlate de operator, inclusiv emisiile de GES generate din transportul terestru, pe apă și aerian în situații de urgență.*13Emisii de GES din categoria 2 înseamnă emisiile indirecte de gaze cu efect de seră provenite din producerea energiei electrice consumate de operator.*14Emisii de GES din categoria 3 înseamnă toate emisiile indirecte de gaze cu efect de seră care nu sunt incluse în categoria 2. A se vedea Climate Charter (Carta privind clima), Calculatorul amprentei de carbon în domeniul umanitar, 2023, pentru orientări privind modul de calculare a amprentei de carbon a organizațiilor umanitare, https://www.climate-charter.org/humanitarian-carbon-calculator/*15Regulamentul (UE) nr. 517/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 aprilie 2014 privind gazele fluorurate cu efect de seră și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 842/2006 (JO L 150, 20.5.2014, p. 195).*16Astfel cum sunt definite în lista deșeurilor din Decizia 2000/532/CE.*17Cum ar fi spumele de stingere a incendiilor, agenții de stingere a incendiilor, agenții de ignifugare.*18A se vedea manualul elaborat de Comitetul Internațional al Crucii Roșii, Medical Waste Management (Gestionarea deșeurilor medicale), 2011, disponibil la adresa: https://www.icrc.org/en/doc/assets/files/publications/icrc-002-4032.pdf*19Directiva 2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind deșeurile și de abrogare a anumitor directive (JO L 312, 22.11.2008, p. 3).*20Protocolul și orientările UE privind deșeurile din construcții și demolări, Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri, disponibil la: https://single-market-economy.ec.europa.eu/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en*21Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării) (JO L 334, 17.12.2010, p. 17).*22Regulamentul (CE) nr. 1005/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanțele care diminuează stratul de ozon (JO L 286, 31.10.2009, p. 1).*23Incluse în Natura 2000 Viewer (Vizualizatorul rețelei Natura 2000), a se vedea Agenția Europeană de Mediu, https://natura2000.eea.europa.eu/*24Inclusiv impactul care rezultă din înființarea și funcționarea taberelor de ajutor în caz de dezastre, impactul asupra zonelor bogate în biodiversitate din cauza introducerii/deversării accidentale de materiale periculoase sau din cauza lipsei asigurării protecției în timpul intervențiilor legate de materialele periculoase.*25Care implică structuri de inginerie civilă.*26Care nu implică structuri de inginerie civilă.*27Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații (JO L 288, 6.11.2007, p. 27).*28Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.*29Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/*30De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.*31Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/environment/nature-based-solutions_en).*32A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].*33În cazul activităților desfășurate în țări terțe, în conformitate cu legislația națională aplicabilă sau cu standardele internaționale care urmăresc obiective echivalente privind starea bună a apei și potențialul ecologic bun, prin norme procedurale și de fond echivalente, și anume un plan de gestionare a utilizării și protecției apei elaborat în consultare cu părțile interesate relevante, care să asigure că: 1. se evaluează impactul activităților asupra stării sau a potențialului ecologic identificat al corpului sau corpurilor de apă potențial afectat(e); și 2. se evită deteriorarea stării bune/potențialului ecologic bun sau împiedicarea atingerii unei stări bune/unui potențial ecologic bun sau, în cazul în care acest lucru nu este posibil; 3. neatingerea acestor obiective este justificată de lipsa unor alternative de mediu mai bune care nu sunt disproporționat de costisitoare/nu sunt fezabile din punct de vedere tehnic, și se iau toate măsurile practice pentru a atenua impactul negativ asupra stării corpului de apă.*34Protocolul și orientările UE privind deșeurile din construcții și demolări, Piață Internă, Industrie, Antreprenoriat și IMM-uri (europa.eu) https://single-market-economy.ec.europa.eu/content/eu-construction-and-demolition-waste-protocol-0_en

Servicii de urgență

Descrierea activității

Activități ale serviciilor de urgență, inclusiv:

coordonarea răspunsului în caz de dezastre pentru înființarea și operarea de instalații și echipe de evaluare, coordonare sau pregătire, cum ar fi centrele permanente de coordonare a răspunsului în caz de urgență sau centrele de coordonare a operațiunilor la fața locului, în locațiile în care survenit o situație de urgență. Operațiile de intervenție de urgență includ comanda, evaluarea sau analiza, planificarea, stabilirea de legături sau coordonarea, comunicarea și acoperirea mediatică;

serviciile de sănătate de urgență, și anume acordarea primului ajutor de urgență și asistența medicală acordată pacienților pe teren, în spitale temporare de campanie, inclusiv în spitale militare sau în unități medicale care tratează pacienți în regim spitalicesc sau ambulatoriu care au fost afectați de o situație de urgență, ținând seama de orientările internaționale recunoscute pentru utilizarea spitalelor de campanie*1. Acestea includ:

primirea pacienților, realizarea de screeninguri și clasificarea pacienților pe profiluri (triaj) la locul dezastrului sau într-o unitate medicală;

acordarea primului ajutor;

stabilizarea pacienților și transferul urgențelor grave, traumatice și netraumatice, după caz, pregătirea pacienților pentru a fi transportați într-o unitate medicală în vederea continuării tratamentului;

acordarea de asistență medicală avansată în vederea menținerii funcțiilor vitale;

servicii de anestezie, imagistică, sterilizare, laborator și transfuzie de sânge legate de situații de urgență în materie de sănătate;

efectuarea unei intervenții chirurgicale vizând limitarea deteriorării funcțiilor vitale, a unei intervenții chirurgicale generale de urgență;

îngrijire pentru urgențe minore, traumatice și netraumatice;

evacuarea medicală a victimelor dezastrelor, inclusiv folosind mijloace de transport terestru, fluvial și aerian;

ajutor în caz de dezastre, și anume activități ad-hoc la fața locului în urma unui dezastru, cum ar fi înființarea și gestionarea centrelor de evacuare în coordonare cu structurile existente, cu autoritățile locale și cu organizațiile internaționale, până la preluarea acestor sarcini de către autoritățile locale sau organizațiile umanitare, și furnizarea de produse de primă necesitate (cum ar fi medicamente, alimente, apă, îmbrăcăminte călduroasă, pături pentru persoanele afectate de dezastru), în timpul și imediat după producerea dezastrului. Acestea includ:

desemnarea pregătitoare și asigurarea disponibilității unităților improvizate de ajutor în caz de dezastre, cum ar fi centrele comunitare de evacuare, punctele de distribuire a apei, a alimentelor și a ajutorului, precum și alte structuri similare;

instruirea personalului de intervenție în caz de dezastre în cazul în care are loc o predare a responsabilităților;

operațiuni de căutare și salvare, cum ar fi căutarea, localizarea și salvarea victimelor aflate în pericol sau în pericol iminent, care sunt blocate într-o situație de inundații, se află sub dărâmături, s-au rătăcit, sunt blocate sau izolate fără a avea capacități sau mijloace de evacuare, sunt date dispărute pe uscat și pe apă. Activitățile sunt efectuate în conformitate cu orientările internaționale*2. Acestea includ:

căutări la sol, pe apă și din aer, inclusiv cu câini de căutare sau cu echipamente tehnice de căutare;

salvare, inclusiv ridicare și deplasare;

ajutor pentru salvarea de vieți și furnizarea de produse de primă necesitate;

spargere, pătrundere și tăiere;

hamuri speciale pentru operațiuni de salvare;

realizarea de cofraje de susținere;

intervenții legate de materialele periculoase, cum ar fi detectarea și izolarea materialelor periculoase, limitate la cazurile în care acestea sunt desfășurate în timpul sau în perioada imediat ulterioară unui incident legat de materialele periculoase, în scopul reducerii imediate a riscurilor, activități are includ: decontaminarea solurilor și a apelor subterane la locul poluării, fie in situ, fie ex situ, prin metode mecanice, chimice sau biologice; decontaminarea instalațiilor sau a siturilor industriale, inclusiv a centralelor și a amplasamentelor nucleare; decontaminarea și curățarea apelor de suprafață în urma poluării accidentale, de exemplu prin colectarea poluanților sau prin aplicarea de substanțe chimice; curățarea scurgerilor de petrol și a altor poluări survenite la nivelul solului, în apele de suprafață, în oceane și mări, inclusiv în zonele costiere; reducerea utilizării azbestului, a vopselelor cu plumb și a altor materiale toxice. Acestea includ:

identificarea pericolelor de natură chimică și detectarea pericolelor de natură radiologică cu ajutorul unei combinații de echipamente portabile, mobile și de laborator;

colectarea, manipularea și pregătirea probelor biologice, chimice și radiologice care urmează a fi analizate mai aprofundat în altă parte;

aplicarea unui model științific adecvat pentru anticiparea pericolelor;

reducerea imediată a riscurilor, inclusiv izolarea pericolelor, neutralizarea pericolelor și tratarea sau decontaminarea la fața locului a persoanelor, a animalelor și a echipamentelor, care pot include măsuri imediate de remediere în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (a) din Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului*3;

stingerea și prevenirea incendiilor, cum ar fi administrarea și funcționarea brigăzilor regulate și auxiliare de pompieri în cadrul activităților de prevenire și stingere a incendiilor, precum și de combatere terestră, acvatică și aeriană a incendiilor;

răspunsul și asistența în materie de protecție tehnică în fața unui pericol climatic, atunci când sunt desfășurate în timpul unei situații de urgență și în perioada imediat următoare acesteia. Acestea includ:

pomparea de mare capacitate, cum ar fi operațiuni de pompare în zonele inundate și asistență la stingerea incendiilor prin pomparea apei;

purificarea, stocarea și livrarea apei prin unități mobile de purificare și stocare a apei;

transportul personalului și al materialelor de intervenție în situații de urgență;

instalarea, întreținerea și operarea sistemelor de comunicații în situații de urgență pentru a asigura comunicațiile în timpul situațiilor de urgență și după acestea;

instalarea, întreținerea și operarea sistemelor de producere a energiei electrice de urgență în timpul situațiilor de urgență și după acestea;

limitarea inundațiilor pentru consolidarea structurilor existente și construirea de noi baraje pentru a împiedica o nouă revărsare a râurilor, a bazinelor și a căilor navigabile atunci când nivelul apelor crește.

Activitățile economice din această categorie includ, de asemenea, activități de pregătire*4 legate direct de serviciile de urgență, cum ar fi:

elaborarea și actualizarea planurilor relevante pentru a asigura pregătirea activităților de răspuns în situații de urgență;

formarea personalului și a experților și, după caz, a voluntarilor și a animalelor de asistență și consolidarea capacităților acestora;

înființarea unor structuri de formare care să fie utilizate pentru instruire în vederea intervenției în caz de pericol climatic;

achiziționarea, depozitarea, modernizarea și întreținerea mijloacelor materiale, inclusiv a părților modulelor*5 ca parte a asistenței în materie de protecție civilă*6, necesare pentru atenuarea consecințelor imediate ale unui dezastru;

achiziționarea, instalarea, repararea, operarea, întreținerea și monitorizarea de la distanță a alarmelor de incendiu și a sistemelor de alertă timpurie;

activități educaționale și de sensibilizare cu privire la riscurile de dezastre, desfășurate de furnizorii de servicii de urgență din comunitate sau care sunt destinate anumitor părți interesate sau grupuri-țintă.

Activitățile economice menționate la punctele 1 și 2 sunt incluse pentru situația în care pot contribui la abordarea dezastrelor sau a impactului acestora legate de pericolele climatice.

Activitățile și activele al căror scop principal este altul decât furnizarea de servicii civile de urgență pot fi incluse numai atunci când sprijină intervențiile civile de urgență în cazul dezastrelor ce pot fi atribuite climei.

Activitățile economice din această categorie nu includ activitățile desfășurate în cadrul activității Infrastructuri de prevenire și protecție a riscurilor de inundații (a se vedea secțiunea 14.2 din prezenta anexă).

Activitățile economice din această categorie nu includ activitățile desfășurate de un operator răspunzător pentru daunele aduse mediului în conformitate cu Directiva 2004/35/CE.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu mai multe coduri NACE, în special A2.40, B9.10, E39.00, H52.23, N80.20, Q84, O84.25, Q86.10, Q86.90 și Q88.99, în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

Infrastructura de prevenire a riscului de inundații și de protecție în caz de inundații

Descrierea activității

Activitatea se referă la măsurile structurale*25 și nestructurale*26 care vizează prevenirea și protecția persoanelor, a ecosistemelor, a patrimoniului cultural și a infrastructurii împotriva inundațiilor, în conformitate cu Directiva 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului*27.

Măsurile structurale întreprinse includ:

diguri, îndiguiri de râuri;

diguri de apărare maritimă, diguri de apărare împotriva inundațiilor cauzate de furtuni violente, ziduri de protecție costieră, epiuri și diguri sparge-val;

bazine-tampon amplasate pe linia albiei majore a râurilor (online) și în afara acesteia (offline) pentru reținerea și controlul inundațiilor în rețelele de drenaj naturale și artificiale;

măsuri de control al inundațiilor prin creșterea capacității de retenție a bazinelor hidrografice, cum ar fi realizarea unor bazine-tampon distribuite sau a unor structuri deversoare;

structuri hidraulice pentru reglarea debitului de apă, cum ar fi stații de pompare, ecluze, stavile;

structuri de control al sedimentelor.

Măsurile nestructurale întreprinse includ:

campanii de sensibilizare cu privire la inundații;

modelarea și prognozarea inundațiilor, cartografierea pericolelor și a riscurilor de inundații;

amenajarea teritoriului în zonele predispuse la inundații, cu scopul de a reduce riscurile de inundații, de exemplu prin aplicarea de restricții în ceea ce privește utilizarea terenurilor și prin aplicarea criteriilor de protecție prin intermediul codurilor în materie de construcții;

sisteme de alertă timpurie în caz de inundații.

Activitatea include proiectarea, construcția, extinderea, reabilitarea, modernizarea și operarea măsurilor structurale sau nestructurale.

Activitățile din această categorie nu includ planificarea, construirea, extinderea și operarea de măsuri la scară largă de gestionare a inundațiilor sau a secetei bazate pe natură și de măsuri de refacere a zonelor umede care fac obiectul activității Soluții bazate pe natură pentru prevenirea și protecția împotriva riscurilor de inundații și de secetă [a se vedea secțiunea 3.1 din anexa I la Regulamentul delegat (UE) 2023/xxx]. De asemenea, activitatea nu include infrastructura pentru transportul pe apă, cum ar fi căile navigabile, porturile și porturile de agrement (a se vedea secțiunea 6.16 din prezenta anexă), intervenția de urgență în caz de inundații (a se vedea secțiunea 14.1 din prezenta anexă), consultanța privind gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 9.3) și software-ul care permite gestionarea riscurilor climatice fizice și adaptarea la acestea (a se vedea secțiunea 8.4).

Activitățile din această categorie nu includ construirea, modificarea sau eliminarea structurilor de reținere a apei amplasate pe linia albiei majore a râurilor (online), care au ca rezultat îndiguiri, în principal în scopul utilizării energiei hidroelectrice sau al efectuării de irigații.

Activitățile economice din această categorie ar putea fi asociate cu codul NACE F42.91 în conformitate cu nomenclatorul statistic al activităților economice instituit prin Regulamentul (CE) nr. 1893/2006.

În cazul în care o activitate economică din această categorie îndeplinește criteriul privind contribuția substanțială menționat la punctul 5, activitatea este o activitate de facilitare, astfel cum se menționează la articolul 11 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (UE) 2020/852, cu condiția să îndeplinească criteriile tehnice de examinare stabilite în prezenta secțiune.

Criteriile tehnice de examinare

De exemplu, Orientările Organizației Mondiale a Sănătății privind unitățile de asistență medicală reziliente la schimbările climatice și durabile din punctul de vedere al mediului, 2020, disponibile la adresa: https://www.who.int/publications/i/item/9789240012226 și Organizația Mondială a Sănătății; 2020. Licență: CC BY-NC-SA 3.0 IGO) Organizația Mondială a Sănătății, Smart Hospitals Toolkit (Set de instrumente pentru spitale inteligente), Organizația Panamericană a Sănătății, 2017, disponibil la adresa: https://cdn.who.int/media/docs/default-source/climate-change/smart-hospital-toolkit-paho.pdf

De exemplu, Orientările din 2020 ale Grupului consultativ internațional pentru căutare și salvare (International Search and Rescue Advisory Group – INSARAG), Volume II: Preparedness and response (Volumul II: Pregătire și răspuns) și Volume III: Operational Field Guidance (Volumul III: Orientări operaționale pe teren), Biroul Organizației Națiunilor Unite pentru coordonarea afacerilor umanitare (OCHA), disponibile la adresa: www.insarag.org

Directiva 2004/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 21 aprilie 2004 privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului (JO L 143, 30.4.2004, p. 56).

Pregătire înseamnă o stare de promptitudine și o capabilitate a mijloacelor umane și materiale, a structurilor, comunităților și organizațiilor, obținute ca urmare a unor acțiuni prealabile, care permit asigurarea unui răspuns rapid și eficace la dezastre.

Un modul în sensul prezentei anexe derivă din definiția bazată pe articolul 4 alineatul (6) din Decizia nr. 1313/2013/UE de instituire a unui mecanism de protecție civilă al Uniunii, și anume: o formă de organizare a capabilităților statelor membre autosuficientă și autonomă […] sau o echipă operațională mobilă […], care reprezintă o combinație de mijloace umane și materiale care poate fi descrisă sub aspectul capacității sale de intervenție sau prin sarcina (sarcinile) pe care este capabilă să o (le) îndeplinească;. Mijloacele materiale includ transportul necesar pentru a sprijini intervenția de urgență, după caz. Exemple de mijloace materiale necesare pentru diferite tipuri de module de intervenție în caz de urgență sunt prevăzute în Deciziile de punere în aplicare 2014/762/UE și (UE) 2019/570 (UCPM), de exemplu, mijloacele materiale legate de stingerea incendiilor pe cale aeriană sau la sol, cum ar fi elicopterele, aeronavele și vehiculele, bărcile de salvare și mijloacele aeriene de evacuare medicală.

Asistență în materie de protecție civilă înseamnă echipele, experții sau modulele destinate protecției civile, împreună cu echipamentele aferente, precum și materialele sau ajutoarele necesare pentru atenuarea consecințelor imediate ale unui dezastru. Articolul 2 alineatul (2) din Decizia de punere în aplicare 2014/762/UE a Comisiei din 16 octombrie 2014 de stabilire a normelor de punere în aplicare a Deciziei nr. 1313/2013/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind un mecanism de protecție civilă al Uniunii și de abrogare a Deciziilor 2004/277/CE, Euratom și 2007/606/CE, Euratom ale Comisiei [notificată cu numărul C(2014) 7489].

Scenariile pentru viitor includ mai multe traiectorii reprezentative ale evoluției concentrației (RCP) stabilite de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice, și anume RCP2.6, RCP4.5, RCP6.0 și RCP8.5.

Rapoarte de evaluare privind schimbările climatice: impact, adaptare și vulnerabilitate, publicate periodic de Grupul interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), organismul Organizației Națiunilor Unite pentru evaluarea aspectelor științifice legate de rezultatele schimbărilor climatice, https://www.ipcc.ch/reports/

De exemplu, serviciile Copernicus gestionate de Comisia Europeană.

Soluțiile bazate pe natură sunt definite ca soluții inspirate și sprijinite de natură, care sunt eficiente din punctul de vedere al costurilor, oferă simultan beneficii de mediu, sociale și economice și contribuie la consolidarea rezilienței. Aceste soluții aduc într-o mai mare măsură și în mod mai diversificat natura, precum și elementele și procesele naturale în orașe, în peisajele terestre și marine, prin intervenții sistemice adaptate la realitatea locală și eficiente din punctul de vedere al resurselor. Așadar, soluțiile bazate pe natură sunt benefice pentru biodiversitate și sprijină furnizarea unei game de servicii ecosistemice (versiunea din 27.6.2023: https://research-and-innovation.ec.europa.eu/research-area/environment/nature-based-solutions_en).

A se vedea Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor: Infrastructurile ecologice – Valorificarea capitalului natural al Europei [COM(2013) 249 final].

Emisii de GES din categoria 1 înseamnă emisiile directe de gaze cu efect de seră care provin din surse deținute sau controlate de operator, inclusiv emisiile de GES generate din transportul terestru, pe apă și aerian în situații de urgență.

Emisii de GES din categoria 2 înseamnă emisiile indirecte de gaze cu efect de seră provenite din producerea energiei electrice consumate de operator.