Regulamentul (UE) 2023/2131 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 octombrie 2023 de modificare a Regulamentului (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului și a Deciziei 2005/671/JAI a Consiliului în ceea ce privește schimbul de informații digitale în cazurile de terorism

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 85,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Regulamentul (UE) 2018/1727 al Parlamentului European și al Consiliului a instituit Eurojust și stabilește sarcinile, competențele și funcțiile acestuia.

Decizia 2005/671/JAI a Consiliului precizează că, pentru a combate terorismul, este esențial ca serviciile relevante să dispună de informații cât mai complete și actualizate cu putință. Decizia respectivă impune autorităților competente ale statelor membre să furnizeze către Eurojust informații privind urmăririle penale și condamnările pentru infracțiuni de terorism, care afectează sau pot afecta două sau mai multe state membre.

Ca urmare a inconsecvențelor în interpretarea Deciziei 2005/671/JAI, în unele cazuri nu se face schimb de informații în timp util, schimbul de informații nu se face deloc, sau nu sunt transmise toate informațiile relevante. Eurojust trebuie să primească informații suficiente pentru a identifica legăturile dintre cercetările transfrontaliere.

Sprijinirea autorităților competente ale statelor membre în asigurarea celei mai bune coordonări posibile a cercetărilor și a urmăririlor penale, inclusiv identificarea legăturilor dintre cercetările și urmăririle penale respective, este o sarcină importantă a Eurojust în temeiul Regulamentului (UE) 2018/1727. Regulamentul respectiv permite Eurojust să adopte o abordare mai proactivă și să furnizeze servicii mai bune statelor membre, de exemplu prin sugerarea inițierii cercetărilor și prin identificarea nevoilor de coordonare, a cazurilor care posibil încalcă principiul ne bis in idem și a lacunelor în materie de urmărire penală.

În septembrie 2019, Eurojust a instituit Registrul judiciar european de combatere a terorismului pe baza Deciziei 2005/671/JAI, cu obiectivul specific de a identifica legăturile potențiale dintre procedurile judiciare împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni de terorism și posibilele nevoi de coordonare care decurg din astfel de legături.

Registrul judiciar european de combatere a terorismului a fost instituit după adoptarea Regulamentului (UE) 2018/1727 și, prin urmare, registrul respectiv nu este bine integrat în infrastructura tehnică a Eurojust și nici nu este menționat în Regulamentul (UE) 2018/1727. Prin urmare, este necesar să se remedieze această situație.

Pentru a combate terorismul în mod eficace, este esențial schimbul eficient de informații între autoritățile naționale competente și agențiile Uniunii în vederea cercetării sau a urmăririi penale a infracțiunilor de terorism. Este esențial să se dispună de informații cât mai complete și actualizate cu putință.

Organizațiile teroriste sunt implicate din ce în ce mai mult în alte forme grave de criminalitate și adesea fac parte din rețele organizate. Această implicare se referă la infracțiuni grave, cum ar fi traficul de persoane, traficul de droguri, infracțiuni financiare și spălarea banilor. Este necesar să se verifice încrucișat procedurile judiciare împotriva unor astfel de infracțiuni grave.

Pentru a permite Eurojust să identifice legăturile dintre procedurile judiciare transfrontaliere împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni de terorism, precum și legăturile dintre procedurile judiciare împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni de terorism și informațiile prelucrate în cadrul Eurojust cu privire la alte cazuri de infracțiuni grave, este esențial ca Eurojust să primească de la autoritățile naționale competente, cât mai devreme posibil, în conformitate cu dispozițiile relevante din prezentul regulament, informațiile care sunt necesare pentru a permite Eurojust să identifice legăturile respective prin verificări încrucișate.

Pentru a furniza date Eurojust, autoritățile naționale competente trebuie să știe exact ce tip de informații trebuie să transmită, în ce etapă a procedurilor penale naționale și în ce cazuri. Autoritățile naționale competente ar trebui să transmită informații către Eurojust într-un mod structurat, organizat, sistematic și semiautomat. O formă semiautomată este o formă în care modul utilizat pentru transmiterea informațiilor este parțial automat și parțial sub control uman. Se preconizează că modul de transmitere respectiv va duce la o creștere semnificativă a calității și pertinenței informațiilor primite de Eurojust.

Schimbul de date, stocarea și verificarea încrucișată a acestora vor crește semnificativ volumul de date prelucrate de Eurojust. Aceste elemente ar trebui luate în considerare atunci când se stabilesc, în cadrul procedurilor și cadrelor existente, resursele financiare, umane și tehnice necesare pentru Eurojust.

Directiva (UE) 2017/541 a Parlamentului European și a Consiliului, astfel cum a fost transpusă în dreptul intern, este punctul de referință pentru definirea infracțiunilor de terorism de către autoritățile naționale competente.

Este esențial să se facă schimb de date de identificare fiabile pentru ca Eurojust să identifice legăturile dintre cercetările privind terorismul și procedurile judiciare împotriva persoanelor suspectate de infracțiuni de terorism. De asemenea, este esențial ca Eurojust să creeze și să stocheze un set de date care să asigure identificarea fiabilă a persoanelor care sunt supuse unor astfel de cercetări sau proceduri judiciare în materie de terorism. Prin urmare, utilizarea datelor biometrice este importantă, ținând cont de incertitudinile privind datele alfanumerice, în special pentru resortisanții țărilor terțe, de faptul că persoanele suspectate utilizează uneori identități false sau duble și că datele biometrice sunt adesea singura legătură cu suspecții în faza de cercetare. Prin urmare, în cazul în care, în temeiul dreptului intern privind procedurile penale sau privind drepturile procedurale în cadrul procedurilor penale, autoritățile naționale competente stochează și colectează date biometrice și sunt autorizate să le transmită, autoritățile respective ar trebui să poată să facă schimb de astfel de date, atunci când sunt disponibile, cu Eurojust. Având în vedere caracterul sensibil al datelor biometrice și impactul pe care prelucrarea datelor biometrice îl are asupra respectării vieții private și de familie și asupra protecției datelor cu caracter personal, astfel cum sunt consacrate la articolele 7 și 8 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, aceste date ar trebui transmise într-un mod care respectă strict criteriile de necesitate, de proporționalitate și de limitare a scopului și numai în scopul identificării persoanelor care sunt supuse procedurilor penale legate de infracțiuni de terorism.

Întrucât informațiile privind legăturile existente cu alte proceduri judiciare prezintă cea mai mare utilitate într-un stadiu incipient al cercetării, este necesar ca autoritățile naționale competente să furnizeze informații către Eurojust de îndată ce cazul este înaintat unei autorități judiciare în conformitate cu dreptul intern. Ar trebui să se considere că un caz este înaintat unei autorități judiciare atunci când, de exemplu, autoritatea judiciară este informată cu privire la o cercetare în curs, aprobă sau dispune o măsură de cercetare sau decide să înceapă urmărirea penală, în funcție de dreptul intern aplicabil. În cazul în care o autoritate națională competentă are deja cunoștință de legături între procedurile penale din statul său membru și procedurile penale dintr-un alt stat membru, aceasta ar trebui să informeze Eurojust în consecință.

Având în vedere că, în tradițiile și sistemele juridice ale unor state membre, o autoritate judiciară nu supraveghează cercetările și este implicată doar în etape ulterioare ale procedurilor, prezentul regulament nu ar trebui să împiedice autoritățile naționale competente să furnizeze membrilor lor naționali informații privind cercetările în materie de terorism într-o etapă mai timpurie, în conformitate cu dreptul lor intern.

Pentru a asigura exactitatea datelor din Registrul judiciar european de combatere a terorismului, pentru a identifica legăturile sau a stabili identitatea unei persoane suspectate cât mai devreme în cadrul unei cercetări, precum și pentru a asigura respectarea termenelor, autoritățile naționale competente ar trebui să actualizeze informațiile pe care le-au furnizat. Aceste actualizări ar trebui să includă informații noi referitoare la persoana suspusă cercetării, decizii judiciare precum arestarea preventivă, deschiderea de proceduri judiciare, achitări și decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale, precum și cereri de cooperare judiciară sau legături identificate cu alte jurisdicții.

Autoritățile naționale competente nu ar trebui să fie obligate să facă schimb de informații privind infracțiunile de terorism cu Eurojust în stadiul incipient în cazul în care procedând astfel ar pune în pericol cercetările în curs sau siguranța unei persoane ori ar fi contrar intereselor esențiale de securitate ale statului membru în cauză. Astfel de derogări de la obligația de a face schimb de informații ar trebui să se aplice numai în circumstanțe excepționale și de la caz la caz. Atunci când se are în vedere o derogare de la obligația respectivă, autoritățile naționale competente ar trebui să țină seama în mod corespunzător de faptul că Eurojust tratează informațiile furnizate de autoritățile respective în conformitate cu dreptul Uniunii privind protecția datelor, ținând seama în același timp de confidențialitatea procedurilor judiciare.

În scopul schimbului de date sensibile între autoritățile naționale competente și Eurojust și al prelucrării acestor date, ar trebui utilizate canale de comunicare securizate, cum ar fi un sistem informatic descentralizat sau conexiunea de telecomunicații securizată menționată în Decizia 2008/976/JAI a Consiliului, pentru a proteja aceste date împotriva divulgării neautorizate și a atacurilor cibernetice. O astfel de utilizare nu ar trebui să aducă atingere evoluțiilor tehnologice viitoare.

Pentru a face schimb de date în condiții securizate și pentru a proteja integritatea comunicațiilor și a schimbului de date, sistemul de gestionare a cazurilor ar trebui să fie conectat la canale de comunicații securizate și să îndeplinească standarde ridicate de securitate cibernetică. Astfel de canale securizate de comunicare pot fi utilizate și pentru a conecta sistemul de gestionare a cazurilor cu alte sisteme de informații ale Uniunii, în măsura în care actele juridice de instituire a sistemelor respective prevăd accesul Eurojust.

Sistemele informatice descentralizate ar permite efectuarea unor schimburi securizate de date între autoritățile naționale competente și Eurojust, fără ca vreuna dintre instituțiile, organele, oficiile sau agențiile Uniunii să fie implicată în fondul unor astfel de schimburi de date. Sistemul informatic descentralizat ar trebui să fie alcătuit din sistemele informatice back-end ale statelor membre și ale Eurojust, care sunt interconectate prin puncte de acces interoperabile. Punctele de acces ale sistemului informatic descentralizat ar trebui să se bazeze pe e-CODEX.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament în ceea ce privește instituirea și utilizarea sistemului informatic descentralizat pentru cazurile reglementate de prezentul Regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Transmiterea de date nestructurate face necesară intervenția manuală, creează o sarcină administrativă suplimentară și reduce calitatea rezultatelor verificării încrucișate. Prin urmare, autoritățile naționale competente ar trebui să transmită datele într-un mod structurat, îndeplinind în același timp cerințele minime de interoperabilitate, astfel cum sunt definite în Cadrul european de interoperabilitate menționat în Comunicarea Comisiei din 23 martie 2017 intitulată Cadrul european de interoperabilitate – Strategie de implementare. În plus, transferul de date ar trebui să se efectueze automat cât mai mult posibil pentru a reduce sarcina administrativă a autorităților naționale competente și pentru a se asigura că datele necesare sunt furnizate în mod regulat și rapid.

Este necesar un sistem modernizat de gestionare a cazurilor pentru ca Eurojust să prelucreze datele sensibile cu caracter personal în condiții securizate. Noul sistem trebuie să integreze și să permită funcționalitățile Registrului judiciar european de combatere a terorismului și să îmbunătățească capacitatea Eurojust de a identifica legăturile, profitând totodată pe deplin, de regulă, de mecanismele existente la nivel național și la nivelul Uniunii de comparare a datelor biometrice.

Este important să se mențină controlul și responsabilitatea membrilor naționali în ceea ce privește datele pe care le primesc de la autoritățile naționale competente. Niciun fel de date operaționale cu caracter personal nu ar trebui să fie partajate cu un alt stat membru în mod implicit. Datele operaționale cu caracter personal ar trebui să fie partajate numai în măsura în care autoritățile naționale competente autorizează schimbul de date. Pentru a digitaliza și a accelera monitorizarea potențialelor legături, asigurând în același timp controlul deplin al datelor, ar trebui introduse coduri de utilizare.

În prezent, terorismul și criminalitatea gravă și organizată sunt fenomene foarte dinamice și globalizate, care afectează adesea două sau mai multe state membre. Deși terorismul avea deja o puternică componentă transnațională, utilizarea și disponibilitatea comunicațiilor electronice înseamnă că colaborarea transnațională dintre infractorii teroriști a crescut în mod semnificativ. Caracterul transnațional al unei infracțiuni de terorism poate să nu fie cunoscut atunci când cazul este înaintat către o autoritate judiciară, dar ar putea fi dezvăluit în timpul verificării încrucișate a datelor de către Eurojust. Cercetarea sau urmărirea penală a infracțiunilor de terorism necesită prin urmare coordonarea și cooperarea între autoritățile de urmărire penală sau o urmărire penală pe baze comune, astfel cum se prevede la articolul 85 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În privința cazurilor de terorism ar trebui să se facă schimb de informații în timp util cu Eurojust, cu excepția situației în care circumstanțele specifice ale cazului indică în mod clar că acesta are un caracter pur național.

Cercetările și urmăririle penale în cazurile de terorism sunt adesea împiedicate de lipsa schimbului de informații între autoritățile naționale de cercetare și de urmărire penală. Pentru a putea verifica în mod încrucișat noi cercetări privind terorismul în raport cu cercetări anterioare și pentru a identifica legături potențiale, este necesar să se asigure că perioada de păstrare a datelor despre orice cercetări și condamnări anterioare este adecvată pentru activitățile operaționale. Prin urmare, este necesar să se prelungească termenele de stocare a datelor în Registrul judiciar european de combatere a terorismului.

Posibilitatea de a verifica în mod încrucișat noi cercetări privind terorismul în raport cu cercetări anterioare ar putea identifica legături potențiale și implica necesitatea de a coopera. O astfel de verificare încrucișată ar putea dezvălui faptul că o persoană suspectată sau urmărită penal într-un caz în curs într-un stat membru a fost suspectată sau urmărită penal într-un caz încheiat într-un alt stat membru. De asemenea, ar putea identifica legături între cercetări sau urmăriri penale în curs care altfel ar fi putut rămâne ascunse. Acest lucru este valabil chiar și atunci când cercetările anterioare s-au încheiat printr-o achitare sau printr-o decizie definitivă de neîncepere a urmăririi penale. Prin urmare, este necesar să se stocheze datele privind orice cercetări anterioare, după caz, nu numai cu privire la condamnări.

Este necesar să se asigure că datele din cercetările care s-au încheiat printr-o achitare sau printr-o decizie definitivă de neîncepere a urmăririi penale sunt prelucrate numai în scopul urmăririi penale. Datele respective nu pot fi utilizate în alte scopuri decât pentru identificarea legăturilor cu cercetări și urmăriri penale în curs și pentru sprijinirea respectivelor cercetări și urmăriri penale. Cu excepția cazului în care autoritatea națională competentă decide altfel, de la caz la caz, Eurojust ar trebui să poată continua să prelucreze astfel de date operaționale. Dacă, după ce decizia de achitare sau de neîncepere a urmăririi penale devine definitivă, autoritatea națională competentă decide că nu este necesar să se prelucreze datele persoanelor achitate sau neurmărite penal, inclusiv datorită particularităților cazului sau datorită motivelor de achitare sau de neîncepere a urmăririi penale, datele respective ar trebui șterse.

Eurojust a încheiat 12 acorduri de cooperare cu țări terțe, care permit transferul de date operaționale cu caracter personal și detașarea unui procuror de legătură dintr-o țară terță la Eurojust. În plus, Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte permite detașarea unui procuror de legătură. În martie 2021, Consiliul a acordat Comisiei un mandat de negociere a unor acorduri de cooperare între Eurojust și alte 13 state terțe, și anume Algeria, Argentina, Armenia, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Columbia, Egipt, Israel, Iordania, Liban, Maroc, Tunisia și Turcia.

Deși Regulamentul (UE) 2018/1727 oferă un temei juridic pentru cooperarea și schimbul de date cu țările terțe, acesta nu conține norme privind aspectele formale și tehnice ale cooperării cu procurorii de legătură din țările terțe detașați la Eurojust, în special în ceea ce privește accesul acestora la sistemul de gestionare a cazurilor. Din motive de securitate juridică, Regulamentul (UE) 2018/1727 ar trebui să ofere un temei juridic explicit pentru cooperarea dintre Eurojust și procurorii de legătură din țările terțe și pentru accesul acestora la sistemul de gestionare a cazurilor. Eurojust ar trebui să implementeze garanții și măsuri de securitate adecvate pentru protecția datelor și a drepturilor fundamentale prin intermediul configurației tehnice actualizate și al unor norme interne stricte.

Atunci când prelucrează date operaționale cu caracter personal în conformitate cu prezentul regulament, Eurojust ar trebui să asigure un nivel ridicat de protecție a datelor. În ceea ce privește prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal, Eurojust este supus articolului 3 și capitolului IX din Regulamentul (UE) 2018/1725 al Parlamentului European și al Consiliului, precum și normelor specifice privind prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal prevăzute în Regulamentul (UE) 2018/1727, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) 2022/838 al Parlamentului European și al Consiliului și prin prezentul regulament. Dispozițiile respective se aplică prelucrării tuturor datele operaționale cu caracter personal prelucrate de Eurojust. În special, acestea se aplică tuturor datelor operaționale cu caracter personal prelucrate în sistemul de gestionare a cazurilor, indiferent dacă sunt prelucrate de membri naționali, de corespondenți naționali, de procurori de legătură sau de alte persoane autorizate în conformitate cu Regulamentul (UE) 2018/1727.

Deciziile prin care se stabilește dacă și în ce mod Eurojust ar trebui să sprijine coordonarea și cooperarea dintre autoritățile de cercetare și de urmărire penală ar trebui să le revină exclusiv autorităților competente ale statelor membre în cauză, sub rezerva dreptului intern aplicabil, a dreptului Uniunii sau a dreptului internațional, care cuprinde convențiile sau alte acorduri internaționale privind asistența reciprocă în materie penală.

Din motive de securitate juridică, ar trebui clarificată relația dintre schimbul de informații dintre autoritățile naționale competente privind cazurile de terorism și Eurojust în temeiul Deciziei 2005/671/JAI și al Regulamentului (UE) 2018/1727. Prin urmare, dispozițiile relevante ar trebui eliminate din Decizia 2005/671/JAI și ar trebui adăugate la Regulamentul (UE) 2018/1727.

Cu toate că unele autorități naționale competente sunt deja conectate la conexiunea de telecomunicații securizată menționată la articolul 9 din Decizia 2008/976/JAI, multe autorități naționale competente nu sunt încă conectate la conexiunea de telecomunicații securizată respectivă sau la canale de comunicare securizate. Pentru a se asigura că statele membre dispun de timp suficient pentru a pune o astfel de conexiune la dispoziția autorităților naționale competente, ar trebui să se acorde o perioadă de tranziție pentru punerea în aplicare.

În conformitate cu articolele 1 și 2 și cu articolul 4a alineatul (1) din Protocolul nr. 21 privind poziția Regatului Unit și a Irlandei cu privire la spațiul de libertate, securitate și justiție, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE) și la TFUE, și fără a aduce atingere articolului 4 din protocolul respectiv, Irlanda nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

În conformitate cu articolele 1 și 2 din Protocolul nr. 22 privind poziția Danemarcei anexat la TUE și la TFUE, Danemarca nu participă la adoptarea prezentului regulament, acesta nu este obligatoriu pentru respectivul stat membru și nu i se aplică.

Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor a fost consultată în conformitate cu articolul 42 din Regulamentul (UE) 2018/1725 și a emis un aviz la 26 ianuarie 2022,

Regulamentul (UE) 2018/1727 se modifică după cum urmează:

La articolul 3, alineatul (5) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 20 se modifică după cum urmează:

se introduce următorul alineat:

alineatul (8) se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 21 se modifică după cum urmează:

alineatul (9) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (10) se înlocuiește cu următorul text:

Se introduce următorul articol:

schimbul de informații ar pune în pericol o cercetare în curs sau siguranța unei persoane; sau

schimbul de informații ar fi contrar intereselor esențiale în materie de securitate ale statului membru în cauză.

Se introduc următoarele articole:

specificațiile tehnice care definesc metodele de comunicare prin mijloace electronice pentru sistemul informatic descentralizat;

specificațiile tehnice ale protocoalelor de comunicare;

obiectivele în materie de securitate a informațiilor și măsurile tehnice relevante care asigură standardele minime de securitate a informațiilor și un nivel ridicat de securitate cibernetică pentru prelucrarea și comunicarea informațiilor în cadrul sistemului informatic descentralizat;

obiectivele minime de disponibilitate și posibilele cerințe tehnice conexe pentru serviciile furnizate de sistemul informatic descentralizat;

înființarea unui comitet director care include reprezentanți ai statelor membre pentru a asigura funcționarea și întreținerea sistemului informatic descentralizat în vederea îndeplinirii obiectivelor prezentului regulament.

Articolele 23, 24 și 25 se înlocuiesc cu următorul text:

de a sprijini gestionarea și coordonarea cercetărilor și a urmăririlor penale pentru care Eurojust acordă asistență;

de a asigura accesul securizat la informațiile referitoare la cercetările și urmăririle penale în curs și schimbul de astfel de informații;

de a permite verificarea încrucișată a informațiilor și identificarea legăturilor;

de a permite extragerea datelor în scopuri operaționale și statistice;

de a facilita monitorizarea, pentru a se asigura că prelucrarea datelor operaționale cu caracter personal este legală și respectă prezentul regulament și normele aplicabile privind protecția datelor.

datele controlate de membrul național al statului lor membru;

datele controlate de membrii naționali ai altor state membre și la care membrul național al statului membru a primit acces, cu excepția cazului în care membrul național care controlează datele a refuzat acest acces.

Articolul 27 se modifică după cum urmează:

alineatul (4) se înlocuiește cu următorul text:

se adaugă următorul alineat:

persoanele în privința cărora, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în cauză, există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune care intră în sfera de competență a Eurojust;

persoanele care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune.

persoanele în privința cărora, în conformitate cu dreptul intern al statului membru în cauză, există motive serioase să se creadă că au săvârșit sau că urmează să săvârșească o infracțiune care intră în sfera de competență a Eurojust;

persoanele care au fost condamnate pentru o astfel de infracțiune.

Articolul 29 se modifică după cum urmează:

se introduce următorul alineat:

data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală;

cinci ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală a rămas definitivă sau doi ani în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale;

data la care Eurojust este informat cu privire la decizia autorității naționale competente în temeiul articolului 27 alineatul (5).;

alineatele (2) și (3) se înlocuiesc cu următorul text:

data la care acțiunea penală s-a prescris conform termenelor de prescripție ale tuturor statelor membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală;

cinci ani de la data la care hotărârea judecătorească a ultimului dintre statele membre vizate de cercetare sau de urmărirea penală a rămas definitivă sau doi ani în cazul unei achitări sau al unei decizii definitive de neîncepere a urmăririi penale;

data la care Eurojust este informat cu privire la decizia autorității naționale competente în temeiul articolului 27 alineatul (5).;

Se introduce următorul articol:

La articolul 80 se adaugă următoarele alineate:

Se adaugă următoarea anexă:

Decizia 2005/671/JAI se modifică după cum urmează:

La articolul 1, litera (c) se elimină.

Articolul 2 se modifică după cum urmează:

alineatul (2) se elimină;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (5) se elimină.

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Strasbourg, 4 octombrie 2023.Pentru Parlamentul EuropeanPreședintaR. MetsolaPentru ConsiliuPreședinteleJ. M. Albares Bueno

ANEXA III

Informații pentru identificarea persoanei suspectate, acuzate, condamnate sau achitate:

În cazul persoanelor fizice:

numele (numele de familie);

prenumele;

orice pseudonime;

data nașterii;

locul nașterii (localitatea și țara);

cetățenia sau cetățeniile;

actul de identitate (tipul și numărul documentului);

genul;

locul de reședință.

În cazul persoanelor juridice:

denumirea comercială;

forma juridică;

locul în care se află sediul social.

În cazul persoanelor fizice și juridice:

numerele de telefon;

adresele de e-mail;

detaliile privind conturile deținute la bănci sau la alte instituții financiare.

Informații privind infracțiunea de terorism:

informații privind persoanele juridice implicate în pregătirea sau comiterea unei infracțiuni de terorism;

calificarea juridică a infracțiunii în temeiul dreptului intern;

forma aplicabilă a infracțiunii grave din lista menționată în anexa I;

orice afiliere la o grupare teroristă;

tipul de terorism, cum ar fi jihadist, separatist, de stânga sau de dreapta;

rezumat succint al cazului.

Informații privind procedurile naționale:

stadiul procedurilor respective;

parchetul responsabil;

numărul cazului;

data inițierii procedurii judiciare oficiale;

legăturile cu alte cazuri conexe.

Informații suplimentare pentru identificarea persoanei suspectate:

datele dactiloscopice care au fost prelevate în conformitate cu dreptul intern în cursul unor proceduri penale;

fotografii.

Informații pentru identificarea persoanei suspectate, acuzate, condamnate sau achitate:

numele (numele de familie);

prenumele;

orice pseudonime;

data nașterii;

locul nașterii (localitatea și țara);

cetățenia sau cetățeniile;

actul de identitate (tipul și numărul documentului);

genul;

locul de reședință.

denumirea comercială;

forma juridică;

locul în care se află sediul social.

numerele de telefon;

adresele de e-mail;

detaliile privind conturile deținute la bănci sau la alte instituții financiare.

Informații privind infracțiunea de terorism:

informații privind persoanele juridice implicate în pregătirea sau comiterea unei infracțiuni de terorism;

calificarea juridică a infracțiunii în temeiul dreptului intern;

forma aplicabilă a infracțiunii grave din lista menționată în anexa I;

orice afiliere la o grupare teroristă;

tipul de terorism, cum ar fi jihadist, separatist, de stânga sau de dreapta;

rezumat succint al cazului.

Informații privind procedurile naționale:

stadiul procedurilor respective;

parchetul responsabil;

numărul cazului;

data inițierii procedurii judiciare oficiale;

legăturile cu alte cazuri conexe.

Informații suplimentare pentru identificarea persoanei suspectate:

datele dactiloscopice care au fost prelevate în conformitate cu dreptul intern în cursul unor proceduri penale;

fotografii.

numele (numele de familie);

prenumele;

orice pseudonime;

data nașterii;

locul nașterii (localitatea și țara);

cetățenia sau cetățeniile;

actul de identitate (tipul și numărul documentului);

genul;

locul de reședință.

denumirea comercială;

forma juridică;

locul în care se află sediul social.

numerele de telefon;

adresele de e-mail;

detaliile privind conturile deținute la bănci sau la alte instituții financiare.

informații privind persoanele juridice implicate în pregătirea sau comiterea unei infracțiuni de terorism;

calificarea juridică a infracțiunii în temeiul dreptului intern;

forma aplicabilă a infracțiunii grave din lista menționată în anexa I;

orice afiliere la o grupare teroristă;

tipul de terorism, cum ar fi jihadist, separatist, de stânga sau de dreapta;

rezumat succint al cazului.

stadiul procedurilor respective;

parchetul responsabil;

numărul cazului;

data inițierii procedurii judiciare oficiale;

legăturile cu alte cazuri conexe.

datele dactiloscopice care au fost prelevate în conformitate cu dreptul intern în cursul unor proceduri penale;

fotografii.