Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/2427 a Comisiei din 6 decembrie 2022 de stabilire a concluziilor privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT), în temeiul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale, pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic [notificată cu numărul C(2022) 8788] (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), în special articolul 13 alineatul (5),

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) reprezintă referința pentru stabilirea condițiilor de autorizare a instalațiilor care fac obiectul capitolului II din Directiva 2010/75/UE, iar autoritățile competente ar trebui să stabilească valori-limită de emisie care să asigure faptul că, în condiții normale de funcționare, emisiile nu depășesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, prevăzute în concluziile privind BAT.

În conformitate cu articolul 13 alineatul (4) din Directiva 2010/75/UE, forumul compus din reprezentanți ai statelor membre, ai industriilor implicate și ai organizațiilor neguvernamentale care promovează protecția mediului, instituit prin Decizia Comisiei din 16 mai 2011, a transmis Comisiei, la 11 mai 2022, avizul său referitor la conținutul propus al documentului de referință privind BAT pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic. Avizul forumului a fost pus la dispoziția publicului.

Concluziile privind BAT prevăzute în anexa la prezenta decizie țin seama de avizul forumului asupra conținutului propus al documentului de referință privind BAT. Concluziile conțin elementele-cheie ale documentului de referință privind BAT.

Măsurile prevăzute de prezenta decizie sunt conforme cu avizul comitetului instituit prin articolul 75 alineatul (1) din Directiva 2010/75/UE,

Se adoptă concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale din sectorul chimic, astfel cum sunt prevăzute în anexă.

Prezenta decizie se adresează statelor membre.

Adoptată la Bruxelles, 6 decembrie 2022.Pentru ComisieVirginijus SinkevičiusMembru al Comisiei

ANEXĂ

Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile (BAT) pentru sistemele comune de gestionare și tratare a gazelor reziduale în industria chimică

DOMENIU DE APLICARE

Prezentele concluzii privind BAT se referă la următoarea activitate menționată în anexa I la Directiva 2010/75/UE: 4. Industria chimică (și anume, dacă nu se specifică altfel, toate procesele de producție incluse în categoriile de activități enumerate la punctele 4.1-4.6 din anexa I).

Mai precis, prezentele concluzii privind BAT se referă în principal la emisiile în aer provenite din activitatea sus-menționată.

Prezentele concluzii privind BAT nu se referă la următoarele:

Emisiile în aer provenite din producerea clorului, a hidrogenului și a hidroxidului de sodiu/potasiu prin electroliza saramurii. Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de clor și produse clorosodice (CAK).

Emisiile dirijate în aer provenite din producerea următorilor compuși chimici în procese continue, când capacitatea totală de producție a respectivilor compuși chimici depășește 20 kt/an:

olefine inferioare produse prin procesul de cracare cu abur;

formaldehidă;

oxid de etilenă și etilenglicoli;

fenol din cumen;

dinitrotoluen din toluen, toluen diamină din dinitrotoluen, diizocianat de toluen din toluen diamină, metilen difenil diamină din anilină, diizocianat de metilen-difenil din metilen difenil diamină;

diclorură de etilenă (EDC) și clorură de vinil monomer (cloroetenă) (VCM);

peroxid de hidrogen (apă oxigenată).

Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC).

În domeniul de aplicare al prezentelor concluzii privind BAT sunt incluse însă emisiile dirijate în aer de oxizi de azot (NOX) și de monoxid de carbon (CO) provenite din tratarea termică a gazelor reziduale rezultate din procesele de producție sus-menționate.

Emisiile în aer provenite din producerea următoarelor substanțe chimice anorganice:

amoniac;

nitrat de amoniu;

nitrat de calciu și amoniu;

carbură de calciu;

clorură de calciu;

nitrat de calciu;

negru-de-fum;

clorură feroasă;

sulfat feros (și anume sulfat feros cristalizat și produse conexe, cum ar fi sărurile acidului clorosulfonic);

acid fluorhidric;

fosfați anorganici;

acid azotic;

îngrășăminte pe bază de azot, fosfor sau potasiu (simple sau compuse);

acid fosforic;

carbonat de calciu precipitat;

carbonat de sodiu (și anume sodă calcinată);

clorat de sodiu;

silicat de sodiu;

acid sulfuric;

dioxid de siliciu amorf sintetic;

dioxid de titan și produse conexe;

uree;

soluție de uree și nitrat de amoniu.

Acestea sar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari (LVIC).

Emisiile în aer provenite din reformarea cu abur, precum și din purificarea fizică și reconcentrarea acidului sulfuric uzat, cu condiția ca aceste procese să fie direct asociate cu un proces de producție menționat la punctul 2 sau 3 de mai sus.

Emisiile în aer provenite din producerea oxidului de magneziu prin procedeul uscat. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru producerea cimentului, a varului și a oxidului de magneziu (CLM).

Emisiile în aer provenite din următoarele:

Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului din 25 noiembrie 2015 privind limitarea emisiilor în atmosferă a anumitor poluanți provenind de la instalații medii de ardere (JO L 313, 28.11.2015, p. 1).

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice cu o putere termică instalată totală mai mică de 1 MW;

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice utilizate la producerea olefinelor inferioare, a diclorurii de etilenă și/sau a clorurii de vinil monomer, astfel cum se menționează la punctul 2 de mai sus. Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC).

Emisiile în aer provenite din instalațiile de incinerare a deșeurilor. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru incinerarea deșeurilor (WI).

Emisiile în aer provenite din depozitarea, transferul și manipularea lichidelor, a gazelor lichefiate și a solidelor, când acestea nu sunt direct asociate cu activitatea specificată în anexa I la Directiva 2010/75/UE: 4. Industria chimică. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru emisiile rezultate din depozitare (EFS).

Emisiile în aer provenite din depozitarea, transferul și manipularea lichidelor, a gazelor lichefiate și a solidelor sunt incluse, însă, în domeniul de aplicare al prezentelor concluzii privind BAT, dacă aceste procese sunt direct asociate cu procesul de producție chimică specificat ca domeniu de aplicare în prezentele concluzii privind BAT.

Emisiile în aer provenite din sistemele de răcire indirectă. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru sistemele de răcire industriale (ICS).

Printre alte concluzii privind BAT care sunt complementare pentru activitățile cuprinse în prezentele concluzii privind BAT se numără cele pentru sistemele comune de tratare/gestionare a apelor reziduale și a gazelor reziduale în sectorul chimic (CWW).

Alte concluzii privind BAT și documente de referință care ar putea fi relevante pentru activitățile vizate de prezentele concluzii privind BAT sunt următoarele:

producția de clor și produse clorosodice (CAK);

fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (LVIC-AAF);

fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari – substanțe solide și alte produse (LVIC-S);

producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC);

fabricarea de produse chimice organice fine (OFC);

producția de polimeri (POL);

fabricarea produselor chimice anorganice speciale (SIC);

rafinarea petrolului și a gazului (REF);

efectele economice și intersectoriale (ECM);

emisiile rezultate din depozitare (EFS);

eficiența energetică (ENE);

sistemele de răcire industriale (ICS);

instalațiile mari de ardere (LCP);

monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile care intră sub incidența DEI (ROM);

incinerarea deșeurilor (WI);

tratarea deșeurilor (WT).

Prezentele concluzii privind BAT se aplică fără a aduce atingere altor acte legislative relevante, de exemplu privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH) sau privind clasificarea, etichetarea și ambalarea substanțelor și amestecurilor (CLP).

DEFINIȚII

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele definiții:

ACRONIME

În sensul prezentelor concluzii privind BAT, se aplică următoarele acronime:

CONSIDERAȚII GENERALE

Cele mai bune tehnici disponibile

Tehnicile indicate și descrise în prezentele concluzii privind BAT nu sunt nici prescriptive, nici exhaustive. Se pot utiliza și alte tehnici care asigură cel puțin un nivel echivalent de protecție a mediului.

Dacă nu se precizează altfel, concluziile privind BAT sunt general aplicabile.

Nivelurile de emisii asociate cu cele mai bune tehnici disponibile (BAT-AEL-uri) și nivelurile de emisii indicative pentru emisiile dirijate în aer

BAT-AEL-urile și nivelurile de emisii indicative pentru emisiile dirijate în aer care sunt indicate în prezentele concluzii privind BAT se referă la valorile concentrației, exprimată ca masă de substanță emisă raportată la volumul de gaze reziduale în condiții standard (gaz uscat la temperatura de 273,15 K și presiunea de 101,3 kPa), folosindu-se unitatea mg/Nm3, μg/Nm3 sau ng I-TEQ/Nm3.

Nivelurile de referință ale oxigenului, utilizate pentru exprimarea BAT-AEL-urilor și a nivelurilor orientative de emisii în prezentele concluzii privind BAT, sunt precizate în tabelul de mai jos.

În cazurile în care se indică un nivel de referință al oxigenului, ecuația pentru calcularea concentrației de emisii la nivelul de referință al oxigenului este:

E_R = 21O_R21O_ME_M

unde:

Ecuația de mai sus nu se aplică în cazul în care cuptorul sau cuptoarele/încălzitorul sau încălzitoarele pentru procesele tehnologice utilizează aer îmbogățit cu oxigen sau oxigen pur ori când aportul suplimentar de aer, efectuat din motive de siguranță, aduce nivelul oxigenului din gazele reziduale foarte aproape de 21 % în volum. În acest caz, concentrația emisiilor la nivelul de referință al oxigenului de 3 % în volum în stare uscată se calculează diferit.

Pentru perioadele de calculare a valorilor medii ale BAT-AEL-urilor și ale nivelurilor de emisii indicative pentru emisiile dirijate în aer se aplică următoarele definiții.

În scopul calculării debitelor masice în raport cu BAT 11 (tabelul 1.1), BAT 14 (tabelul 1.3), BAT 18 (tabelul 1.6), BAT 29 (tabelul 1.9) și BAT 36 (tabelul 1.15), în cazul în care gazele reziduale care prezintă caracteristici similare, de exemplu care conțin aceleași substanțe/aceiași parametri (sau același tip de substanțe/parametri) și care sunt evacuate prin două sau mai multe coșuri de evacuare separate ar putea, în opinia autorității competente, să fie evacuate printr-un coș de evacuare comun, respectivele coșuri de evacuare sunt considerate un singur coș.

BAT-AEL-urile pentru emisii difuze de COV în aer

În ceea ce privește emisiile difuze de COV provenite din utilizarea de solvenți sau din reutilizarea de solvenți recuperați, BAT-AEL-urile din prezentele concluzii privind BAT sunt exprimate ca procent din cantitatea de solvent utilizată, calculată anual în conformitate cu partea 7 din anexa VII la Directiva 2010/75/UE.

BAT-AEL-urile pentru emisiile totale în aer provenite din producerea polimerilor sau a cauciucurilor sintetice

Producerea poliolefinelor sau a cauciucurilor sintetice

În ceea ce privește emisiile totale de COV în aer provenite din producerea poliolefinelor sau a cauciucurilor sintetice, BAT-AEL-urile din prezentele concluzii privind BAT sunt indicate ca încărcături de emisii specifice calculate anual prin împărțirea emisiilor totale de COV la o rată de producție sectorială și sunt exprimate în unitatea g C/kg produs.

Producerea PVC-ului

În ceea ce privește emisiile totale de VCM în aer provenite din producerea PVC-ului, BAT-AEL-urile din prezentele concluzii privind BAT sunt indicate ca încărcături de emisii specifice calculate anual prin împărțirea emisiilor totale de VCM la o rată de producție sectorială și sunt exprimate în unitatea g/kg produs.

În scopul calculării încărcăturilor de emisii specifice, emisiile totale includ concentrația de VCM din PVC.

Producerea viscozei

În ceea ce privește producerea viscozei, BAT-AEL-urile din prezentele concluzii privind BAT sunt indicate ca încărcătură de emisii specifică calculată anual prin împărțirea emisiilor totale de S la rata de producție a fibrelor chimice sau a membranelor și sunt exprimate în unitatea g S/kg produs.

Concluzii generale privind BAT

Sisteme de management de mediu

Pentru îmbunătățirea performanței generale de mediu, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de management de mediu (SMM) care să prezinte toate caracteristicile următoare:

angajament, asumarea rolului de lider și responsabilitate din partea conducerii, inclusiv a conducerii de nivel superior, în ceea ce privește punerea în aplicare a unui SMM eficace;

o analiză care să includă determinarea contextului organizației, identificarea nevoilor și a așteptărilor părților interesate, identificarea caracteristicilor instalației care sunt asociate cu posibilele riscuri pentru mediu (sau pentru sănătatea umană), precum și a cerințelor legale aplicabile în ceea ce privește mediul;

elaborarea unei politici de mediu care să includă îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instalației;

stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, inclusiv asigurarea respectării cerințelor legale aplicabile;

planificarea și punerea în aplicare a procedurilor și acțiunilor necesare (inclusiv acțiuni corective și preventive, acolo unde este necesar) pentru atingerea obiectivelor de mediu și evitarea riscurilor de mediu;

determinarea structurilor, a rolurilor și a responsabilităților legate de aspectele și obiectivele de mediu și asigurarea resurselor financiare și umane necesare;

asigurarea faptului că personalul a cărui activitate poate afecta performanța de mediu a instalației este competent și conștient de rolul său (de exemplu, prin furnizarea de informații și formare profesională);

comunicarea internă și externă;

încurajarea implicării angajaților în bune practici de management de mediu;

stabilirea și păstrarea a unui manual de management și a unor proceduri scrise pentru controlul activităților cu impact semnificativ asupra mediului, precum și a unor înregistrări relevante;

derularea cu eficacitate a planificării operaționale și a controlului proceselor;

punerea în aplicare a unor programe de întreținere corespunzătoare;

protocoalele de pregătire și răspuns la situații de urgență, inclusiv de prevenire și/sau de atenuare a impactului negativ al situațiilor de urgență (asupra mediului);

la (re)proiectarea unei instalații (noi) sau a unei părți a acesteia, luarea în considerare a efectelor sale asupra mediului de-a lungul duratei sale de viață, care include construirea, întreținerea, exploatarea și dezafectarea;

punerea în aplicare a unui program de monitorizare și de măsurare; dacă este necesar, se pot găsi informații în Raportul de referință privind monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile care intră sub incidența DEI;

efectuarea cu regularitate de evaluări sectoriale comparative;

efectuarea unui audit intern periodic independent (în măsura în care este posibil) și a unui audit extern periodic independent pentru a se evalua performanțele de mediu și pentru a se determina dacă SMM este sau nu conform cu măsurile planificate și a fost pus în aplicare și menținut în mod corespunzător;

evaluarea cauzelor neconformităților, punerea în aplicare a acțiunilor corective ca răspuns la neconformități, revizuirea eficacității acțiunilor corective și stabilirea existenței sau a posibilității de apariție a unor neconformități similare;

revizuirea periodică, de către conducerea superioară, a SMM-ului și a conformității, a caracterului adecvat și a eficacității continue a acestuia;

urmărirea și luarea în considerare a dezvoltării unor tehnici mai curate.

În mod specific pentru industria chimică, BAT constau în integrarea în SMM și a următoarelor caracteristici:

un inventar al emisiilor dirijate și difuze în aer (a se vedea BAT 2);

un plan de gestionare a emisiilor în aer în condiții diferite de cele normale de funcționare (OTNOC) (a se vedea BAT 3);

o strategie integrată de gestionare și tratare a gazelor reziduale pentru emisiile dirijate în aer (a se vedea BAT 4);

un sistem de gestionare a emisiilor difuze de COV în aer (a se vedea BAT 19);

un sistem de gestionare a substanțelor chimice, inclusiv un inventar al substanțelor periculoase și al substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită utilizate în proces(e); se analizează periodic (de exemplu, anual) posibilitatea de înlocuire a substanțelor care figurează în acest inventar, cu accent pe substanțele care nu sunt materii prime, pentru a se identifica eventuale noi alternative disponibile și mai sigure, fără impact sau cu un impact mai redus asupra mediului.

Notă

Regulamentul (CE) nr. 1221/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntară a organizațiilor la un sistem comunitar de management de mediu și audit (EMAS) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 și a Deciziilor 2001/681/CE și 2006/193/CE ale Comisiei (JO L 342, 22.12.2009, p. 1).

Aplicabilitate

Nivelul de detaliere și gradul de formalizare a SMM vor fi, în general, corelate cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu gama de efecte pe care le poate avea aceasta asupra mediului.

Pentru facilitarea reducerii emisiilor în aer, BAT constau în întocmirea, menținerea și revizuirea periodică (inclusiv când are loc o modificare substanțială) a unui inventar al emisiilor dirijate și difuze în aer, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care să cuprindă toate caracteristicile următoare:

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la procesul sau procesele de producție chimică, inclusiv:

ecuații ale reacțiilor chimice, în care să fie indicate și produsele secundare;

diagrame de flux simplificate ale proceselor, în care să fie indicată originea emisiilor;

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la emisiile dirijate în aer, cum ar fi:

punctul sau punctele de emisii;

valorile medii și variațiile debitului și a temperaturii;

valorile medii ale concentrației și debitului masic al substanțelor/parametrilor relevanți (de exemplu, COVT, CO, NOX, SOX, Cl2, HCl) și variațiile acestora;

prezența altor substanțe care ar putea să afecteze sistemul sau sistemele de tratare a gazelor reziduale sau siguranța instalației (de exemplu, oxigen, azot, vapori de apă, pulberi);

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor dirijate în aer;

inflamabilitatea, limitele de explozie inferioare și superioare, reactivitatea;

metodele de monitorizare (a se vedea BAT 8);

prezența unor substanțe din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2; prezența unor astfel de substanțe poate fi evaluată, de exemplu, pe baza criteriilor din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP);

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la emisiile difuze în aer, cum ar fi:

identificarea sursei sau surselor de emisii;

caracteristicile fiecărei surse de emisii (de exemplu, sursă de emisii fugitive sau nefugitive, sursă staționară sau mobilă, accesibilitatea sursei de emisii, sursă inclusă sau nu într-un program LDAR);

caracteristicile gazului sau lichidului în contact cu sursa sau sursele de emisii, printre care:

starea fizică;

presiunea de vapori a substanței sau substanțelor din lichid, presiunea gazului;

temperatura;

compoziția (în greutate pentru lichide sau în volum pentru gaze);

proprietățile periculoase ale substanței (substanțelor) sau amestecurilor, inclusiv ale substanțelor sau amestecurilor din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2;

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor difuze în aer;

monitorizarea (a se vedea BAT 20, BAT 21 și BAT 22).

Notă privind emisiile difuze

Informațiile despre emisiile difuze în aer sunt deosebit de relevante pentru activitățile în care se utilizează cantități mari de substanțe organice sau amestecuri (de exemplu, producția de produse farmaceutice, producția de compuși chimici organici în cantități mari sau producția de polimeri).

Informațiile despre emisiile fugitive acoperă toate sursele de emisii aflate în contact cu substanțe organice cu o presiune de vapori mai mare de 0,3 kPa la 293,15 K.

Pot fi excluse din inventar sursele de emisii fugitive legate la conducte de diametru mic (de exemplu, mai mic de 12,7 mm, adică 0,5 țoli).

Pot fi excluse din inventar echipamentele care funcționează la presiune subatmosferică.

Aplicabilitate

Nivelul de detaliere și gradul de formalizare a inventarului vor fi, în general, corelate cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu gama de efecte pe care le poate avea aceasta asupra mediului.

Alte condiții de funcționare decât cele normale (OTNOC)

Pentru reducerea frecvenței de apariție a OTNOC și pentru reducerea emisiilor în cursul OTNOC, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de gestionare a OTNOC bazat pe riscuri, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care să cuprindă toate caracteristicile următoare:

identificarea potențialelor OTNOC (de exemplu, defectarea echipamentelor critice pentru controlul emisiilor dirijate în aer sau a echipamentelor critice pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor – echipamentele critice), precum și a cauzelor profunde și a consecințelor potențiale ale acestora;

proiectarea corespunzătoare a echipamentelor critice (de exemplu, asigurarea construcției modulare și a compartimentării echipamentelor, prevederea unor sisteme de rezervă, utilizarea unor tehnici prin care să se evite necesitatea dezactivării sistemelor de tratare a gazelor reziduale în timpul fazei de pornire și de oprire, utilizarea unor echipamente de înaltă siguranță și integritate etc.);

elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de mentenanță preventivă a echipamentelor critice (a se vedea punctul xii din BAT 1);

monitorizarea (și anume estimarea sau, dacă este posibil, măsurarea) și înregistrarea emisiilor și a circumstanțelor aferente apărute în cursul OTNOC;

evaluarea periodică a emisiilor apărute în cursul OTNOC (de exemplu, frecvența evenimentelor, durata și cantitatea de poluanți emiși, conform înregistrărilor menționate la punctul iv) și punerea în aplicare a măsurilor de remediere, dacă este necesar;

revizuirea și actualizarea periodică a listei de OTNOC identificate în conformitate cu punctul i în urma evaluării periodice menționate la punctul v;

testarea periodică a sistemelor de rezervă.

Emisiile dirijate în aer

Tehnici generale

Pentru reducerea emisiilor dirijate în aer, BAT constau în utilizarea unei strategii integrate de gestionare și tratare a gazelor reziduale, care să includă, în ordinea priorităților, tehnici de recuperare și de reducere integrate în proces.

Descriere

Strategia integrată de gestionare și tratare a gazelor reziduale se bazează pe inventarul menționat în BAT 2. Printre factorii de care se ține seama în această strategie se numără emisiile de gaze cu efect de seră și consumul sau reutilizarea energiei, a apei și a materialelor asociate cu utilizarea diferitelor tehnici.

Pentru facilitarea recuperării materialelor și a reducerii emisiilor dirijate în aer, precum și pentru sporirea eficienței energetice, BAT constau în combinarea fluxurilor de gaze reziduale cu caracteristici similare și, astfel, în reducerea la minimum a numărului de puncte de emisii.

Descriere

Tratarea combinată a gazelor reziduale cu caracteristici similare este mai practică și mai eficientă decât tratarea separată a diferitelor fluxuri de gaze reziduale. La combinarea gazelor reziduale se ține seama de siguranța instalației (evitându-se, de exemplu, concentrațiile apropiate de limita de explozie inferioară/superioară) și de factori tehnici (de exemplu, compatibilitatea diferitelor fluxuri de gaze reziduale, concentrația substanțelor în cauză), de mediu (de exemplu, maximizarea recuperării materialelor sau a reducerii emisiilor de poluanți) și economici (de exemplu, distanța dintre diferitele unități de producție).

Trebuie să se aibă grijă ca din combinarea gazelor reziduale să nu rezulte diluarea emisiilor.

Pentru reducerea emisiilor dirijate în aer, BAT constau în asigurarea faptului că sistemele de tratare a gazelor reziduale sunt proiectate în mod corespunzător (ținându-se seama, de exemplu, de debitul maxim și de concentrațiile de poluanți), sunt exploatate în limitele prevăzute în proiect și sunt întreținute (prin activități de întreținere preventivă, corectivă, periodică și neprevăzută) astfel încât să se asigure un grad optim de disponibilitate, eficacitate și eficiență a echipamentelor.

Monitorizarea

BAT constau în monitorizarea continuă a parametrilor-cheie de proces (de exemplu, debitul și temperatura gazelor reziduale) ai fluxurilor de gaze reziduale care sunt direcționate spre tratare prealabilă și/sau tratare finală.

BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Compușii organici

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea debitului masic al compușilor organici direcționați spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în recuperarea compușilor organici din gazele reziduale prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora și în reutilizarea compușilor organici recuperați.

Aplicabilitate

Recuperarea poate fi limitată unde necesarul de energie este excesiv din cauza concentrației scăzute a compusului sau compușilor respectivi în gazul sau gazele reziduale. Reutilizarea poate fi limitată de specificațiile de calitate a produsului.

Pentru sporirea eficienței energetice și pentru reducerea debitului masic al compușilor organici direcționați spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în direcționarea gazelor finale de proces cu o putere calorifică suficientă spre o unitate de ardere combinată, dacă este posibil din punct de vedere tehnic, cu recuperarea căldurii. BAT 9 are întâietate față de direcționarea gazelor finale de proces spre o unitate de ardere.

Descriere

Gazele finale de proces cu o putere calorifică ridicată sunt arse sub formă de combustibil într-o unitate de ardere (motor cu gaz, cazan, încălzitor sau cuptor pentru procese tehnologice), iar căldura este recuperată sub formă de abur, pentru producerea de energie electrică sau pentru furnizarea de căldură în proces.

În cazul unor concentrații scăzute de COV (de exemplu, < 1 g/Nm3), gazele finale de proces pot fi supuse unei etape de preconcentrare prin adsorbție (rotor sau pat fix, pe cărbune activ sau zeoliți), în vederea măririi puterii calorifice.

Pentru liniarizarea la un nivel scăzut a variațiilor ridicate ale concentrațiilor de COV din gazele finale de proces (de exemplu, a vârfurilor de concentrație) se pot utiliza site moleculare (filtre de netezire), compuse în mod obișnuit din zeoliți.

Aplicabilitate

Direcționarea gazelor finale de proces spre o unitate de ardere poate fi limitată de prezența unor contaminanți sau din motive de siguranță.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de compuși organici în aer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de PCDD/F în aer provenite din tratarea termică a gazelor reziduale care conțin clor și/sau compuși clorurați, BAT constau în utilizarea tehnicilor a și b și a uneia dintre tehnicile c-e indicate mai jos sau a unei combinații a acestora din urmă.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Pulberile (PM10 și PM2,5) și metalele fixate pe particule

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea debitului masic al pulberilor și al metalelor fixate pe particule direcționate spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în recuperarea materialelor din gazele finale de proces prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora și în reutilizarea materialelor recuperate.

Aplicabilitate

Recuperarea poate fi limitată în cazul în care necesarul de energie pentru îndepărtarea pulberilor sau decontaminare este excesiv. Reutilizarea poate fi limitată de specificațiile de calitate a produsului.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de pulberi și metale fixate pe particule în aer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Compușii anorganici

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea debitului masic al compușilor anorganici direcționați spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în recuperarea prin absorbție a compușilor anorganici din gazele finale de proces și în reutilizarea compușilor anorganici recuperați.

Descriere

A se vedea secțiunea 1.4.1.

Aplicabilitate

Recuperarea poate fi limitată dacă necesarul de energie este excesiv din cauza concentrației scăzute a compusului sau compușilor respectivi în gazul sau gazele finale. Reutilizarea poate fi limitată de specificațiile de calitate a produsului.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de CO, NOX și SOX în aer provenite din tratarea termică, BAT constau în utilizarea tehnicii c și a uneia dintre celelalte tehnici indicate mai jos sau a unei combinații a acestora din urmă.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

BAT-AEL pentru emisiile dirijate de SO2 în aer este indicat în tabelul 1.6.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de amoniac în aer provenite din utilizarea sistemului de reducere catalitică selectivă (RCS) și/sau de reducere necatalitică selectivă (RNCS) pentru reducerea emisiilor de NOX (reducerea pierderii de amoniac), BAT constau în optimizarea proiectării și/sau a funcționării RCS sau a RNCS (de exemplu, optimizarea raportului de reactivi la NOX, distribuția omogenă a reactivilor și stabilirea dimensiunii optime a picăturilor de reactivi).

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de compuși anorganici în aer, altele decât emisiile dirijate de amoniac în aer provenite din utilizarea sistemului de reducere catalitică selectivă (RCS) sau de reducere necatalitică selectivă (RNCS) pentru reducerea emisiilor de NOX, emisiile dirijate de CO, NOX și SOX în aer provenite din utilizarea tratării termice și emisiile dirijate de NOX provenite din cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Emisiile difuze de COV în aer

Sistemul de gestionare a emisiilor difuze de COV

Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor difuze de COV în aer, BAT constau în elaborarea și punerea în aplicare a unui sistem de gestionare a emisiilor difuze de COV, în cadrul sistemului de management de mediu (a se vedea BAT 1), care să prezinte toate caracteristicile următoare:

estimarea cantității anuale de emisii difuze de COV (a se vedea BAT 20);

monitorizarea emisiilor difuze de COV provenite din utilizarea solvenților, prin compilarea unui bilanț masic al solvenților, dacă este cazul (a se vedea BAT 21);

stabilirea și punerea în aplicare a unui program de depistare și eliminare a scăpărilor de gaze (LDAR) pentru emisiile fugitive de COV. Programul LDAR durează, de obicei, între un an și cinci ani, în funcție de natura, amploarea și complexitatea instalației (durata de cinci ani poate corespunde instalațiilor mari cu un număr mare de surse de emisii).

Programul LDAR prezintă toate caracteristicile următoare:

întocmirea listei echipamentelor identificate ca surse relevante de emisii fugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

definirea criteriilor asociate cu următoarele:

echipamente neetanșe – criteriile tipice ar putea fi un număr maxim de scăpări, peste care echipamentele sunt considerate neetanșe, și/sau vizualizarea scăpărilor cu ajutorul camerelor OGI. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise;

acțiunile de mentenanță și/sau reparații de efectuat – un criteriu tipic ar putea fi un prag al concentrației de COV care declanșează acțiunea de întreținere sau reparare (pragul de întreținere/reparare). Pragul de întreținere/reparare este, în general, mai mare sau egal cu pragul de scăpări. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise. În cadrul primului program LDAR, acest prag nu este, în general, mai mare de 5000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 1000 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B. În cadrul programelor LDAR ulterioare, pragul de întreținere/reparare este coborât (a se vedea punctul vi litera a) și nu este mai mare de 1000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 500 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B, valoarea-țintă fiind de 100 ppmv;

măsurarea emisiilor fugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iii litera a (a se vedea BAT 22);

efectuarea de acțiuni de mentenanță și/sau reparații (a se vedea tehnicile e și f indicate în BAT 23), cât mai curând posibil și, când este necesar, conform criteriilor definite la punctul iii litera b. Acțiunile de întreținere și reparare sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale. Eficacitatea acțiunilor de întreținere și/sau reparare se verifică în conformitate cu punctul iii litera c, după scurgerea unui timp suficient de la intervenție (de exemplu, două luni);

completarea bazei de date menționate la punctul v;

stabilirea și punerea în aplicare a unui program de depistare și reducere a emisiilor nefugitive de COV, care prezintă toate caracteristicile următoare:

enumerarea echipamentelor indicate ca surse relevante de emisii nefugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iv litera a (a se vedea BAT 22);

planificarea și introducerea unor tehnici de reducere a emisiilor nefugitive de COV (a se vedea tehnicile a, c și g-j indicate în BAT 23). Acțiunile de planificare și introducere a tehnicilor sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale;

completarea bazei de date menționate la punctul v;

crearea și menținerea unei baze de date pentru sursele de emisii difuze de COV indicate în inventarul menționat în BAT 2, în vederea ținerii evidenței următoarelor:

specificațiile de proiectare a echipamentelor (inclusiv data și descrierea fiecărei modificări de proiectare);

acțiunile, întreprinse sau planificate, de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor și data la care au fost întreprinse acțiunile respective;

echipamentele care nu au putut fi întreținute, reparate, modernizate sau înlocuite ca urmare a unor constrângeri operaționale;

rezultatele măsurărilor sau ale acțiunilor de monitorizare, inclusiv concentrația sau concentrațiile substanței sau substanțelor emise, rata de scăpare calculată (exprimată în kg/an), înregistrările efectuate cu ajutorul camerelor OGI (de exemplu, în cadrul ultimului program LDAR) și data la care au avut loc măsurările sau acțiunile de monitorizare;

cantitatea anuală de emisii difuze (fugitive și nefugitive) de COV, inclusiv informații despre sursele inaccesibile și sursele accesibile care nu sunt monitorizate în cursul anului;

revizuirea și actualizarea periodică a programului LDAR. Aceste acțiuni pot cuprinde următoarele elemente:

coborârea pragurilor pentru scăpări și/sau pentru mentenață/reparații (a se vedea punctul iii litera b);

revizuirea ierarhiei echipamentelor care trebuie monitorizate, plasându-se mai sus în această ierarhie echipamentele sau tipul de echipamente identificate drept neetanșe în cadrul programului LDAR precedent;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor care nu au putut fi întreprinse în cursul programului LDAR precedent ca urmare a unor constrângeri operaționale;

revizuirea și actualizarea programului de depistare și reducere a emisiilor nefugitive de COV. Aceste acțiuni pot cuprinde următoarele elemente:

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele în cazul cărora au fost întreprinse acțiuni de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire, pentru a se stabili dacă acțiunile respective au fost reușite;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire care nu au putut fi întreprinse ca urmare a unor constrângeri operaționale.

Aplicabilitate

Caracteristicile de la punctele iii, iv, vi și vii sunt valabile numai pentru sursele de emisii difuze de COV în cazul care se aplică monitorizarea indicată în BAT 22.

Nivelul de detaliere a sistemului de gestionare a emisiilor difuze de COV va fi proporțional cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, precum și cu gama de efecte asupra mediului pe care le poate avea aceasta.

Monitorizarea

BAT constau în estimarea, efectuată separat cel puțin o dată pe an, a emisiilor fugitive și nefugitive de COV în aer, cu ajutorul uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau al unei combinații a acestora, precum și în calcularea incertitudinii acestei estimări. În cadrul estimării se face distincție între COV din clasa CMR 1A sau 1B și COV neîncadrați în clasa CMR 1A sau 1B.

Notă

La estimarea emisiilor difuze de COV în aer se ține seama de rezultatele monitorizării efectuate în conformitate cu BAT 21 și/sau BAT 22.

În scopul estimării, emisiile dirijate pot fi considerate emisii nefugitive, când caracteristicile inerente ale fluxului de gaze reziduale (de exemplu, viteze scăzute, variabilitatea debitului și a concentrației) nu permit o măsurare precisă în conformitate cu BAT 8.

Se identifică principalele surse de incertitudine a estimării și se întreprind acțiuni corective pentru reducerea incertitudinii.

BAT constau din monitorizarea emisiilor difuze de COV provenite din utilizarea de solvenți prin efectuarea, cel puțin o dată pe an, a unui bilanț masic al intrărilor și ieșirilor de solvenți, conform definițiilor din partea 7 din anexa VII la Directiva 2010/75/UE, precum și în reducerea la minimum a incertitudinii datelor privind bilanțul masic al solvenților cu ajutorul tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Aplicabilitate

Este posibil ca aceste BAT să nu se aplice în cazul producerii poliolefinelor, a PVC-ului sau a cauciucurilor sintetice.

Este posibil ca aceste BAT să nu se aplice instalațiilor al căror consum anual total de solvenți este mai mic de 50 de tone. Nivelul de detaliere a bilanțului masic al solvenților va fi proporțional cu natura, dimensiunea și complexitatea instalației, cu gama de efecte pe care aceasta le poate avea asupra mediului, precum și cu tipul și cantitatea de solvenți utilizați.

BAT constau în monitorizarea emisiilor difuze de COV în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Notă

Detectarea scurgerilor de gaze prin termoviziune (OGI) este o tehnică utilă, complementară metodei EN 15446 (detectare cu ajutorul senzorilor), de identificare a surselor de emisii fugitive de COV și este deosebit de relevantă în cazul surselor inaccesibile (a se vedea secțiunea 1.4.2). Această tehnică este descrisă în EN 17628.

În cazul emisiilor nefugitive, măsurările pot fi completate cu utilizarea unor modele termodinamice.

În cazul în care se utilizează/consumă cantități mari (de peste 80 t/an, de exemplu) de COV, cuantificarea emisiilor de COV provenite din instalație prin metoda gazului trasor (tracer correlation – TC) sau prin tehnici bazate pe absorbția optică, cum ar fi detectarea și măsurarea cu ajutorul razei coerente cu absorbție diferențială (DIAL) sau măsurarea fluxului prin ocultare solară (SOF), este o tehnică complementară utilă (a se vedea secțiunea 1.4.2). Aceste tehnici sunt descrise în EN 17628.

Aplicabilitate

BAT 22 se aplică numai când cantitatea anuală de emisii difuze de COV provenită din instalație și estimată conform BAT 20 depășește:

În ceea ce privește emisiile fugitive:

o tonă de COV pe an, în cazul COV din clasa CMR 1A sau 1B sau

5 tone de COV pe an, în cazul altor COV.

În ceea ce privește emisiile nefugitive:

o tonă de COV pe an, în cazul COV din clasa CMR 1A sau 1B sau

5 tone de COV pe an, în cazul altor COV.

Prevenirea sau reducerea emisiilor difuze de COV

Pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor difuze de COV în aer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora, în ordinea indicată.

Notă

Ordinea de utilizare a tehnicilor pentru prevenirea sau, dacă aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor difuze de COV în aer depinde de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise și/sau de importanța emisiilor.

Concluziile privind BAT pentru utilizarea solvenților sau reutilizarea solvenților recuperați

Nivelurile de emisii pentru utilizarea solvenților sau reutilizarea solvenților recuperați, indicate mai jos, sunt asociate cu concluziile generale privind BAT descrise în secțiunile 1.1 și 1.1.4.3.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 20, BAT 21 și BAT 22.

Polimerii și cauciucurile sintetice

Concluziile privind BAT prezentate în această secțiune se aplică pentru producerea anumitor polimeri. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.

Concluziile privind BAT pentru producerea poliolefinelor

BAT constau în monitorizarea concentrației de COVT din produsele din poliolefine, cel puțin o dată pe an pentru fiecare clasă de poliolefine reprezentativă produsă în cursul aceluiași an, în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Notă

Probele de măsurare se prelevează în punctul de trecere din sistemul închis în cel deschis, unde poliolefina intră în contact cu atmosfera.

Sistemul închis se referă la partea din procesul de producție în care materialele (de exemplu, reactanții, solvenții, agenții de suspensie) nu intră în contact cu atmosfera. Sistemul închis cuprinde etapele de polimerizare și reutilizarea și recuperarea materialelor.

Sistemul deschis se referă la partea din procesul de producție în care poliolefinele intră în contact cu atmosfera. Sistemul deschis cuprinde etapele de definitivare (de exemplu, uscare, malaxare), precum și transferul, manipularea și depozitarea poliolefinelor.

În cazul în care punctul de trecere dintre sistemul deschis și cel închis nu poate fi identificat în mod clar, probele de măsurare se prelevează într-un punct adecvat.

Aplicabilitate

Tehnicile de măsurare nu se aplică în cazul proceselor de producție care constau doar într-un sistem închis.

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea emisiilor de compuși organici în aer, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos, dacă este cazul.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8, BAT 20, BAT 22 și BAT 24. Monitorizarea emisiilor de COVT în aer cuprinde toate emisiile din următoarele etape ale procesului, în cazul în care emisiile sunt indicate drept relevante în inventarul prevăzut în BAT 2: depozitarea și manipularea materiilor prime, polimerizarea, recuperarea materialelor și reducerea emisiilor de poluanți, definitivarea polimerului (de exemplu, extrudarea, uscarea, malaxarea), precum și transferul, manipularea și depozitarea polimerilor.

Concluziile privind BAT pentru producerea policlorurii de vinil (PVC)

BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

BAT constau în monitorizarea concentrației de clorură de vinil monomer reziduală din suspensia de PVC/latex, cel puțin o dată pe an pentru fiecare clasă de PVC reprezentativă produsă în cursul aceluiași an, în conformitate cu standardele EN.

Notă

Probele de suspensie de PVC/latex se prelevează în punctul de trecere din sistemul închis în cel deschis, unde suspensia de PVC/latexul intră în contact cu atmosfera.

Sistemul închis se referă la partea din procesul de producție în care suspensia de PVC/latexul nu intră în contact cu atmosfera. Sistemul închis cuprinde etapele de polimerizare și reutilizarea și recuperarea VCM.

Sistemul deschis se referă la partea din procesul de producție în care suspensia de PVC/latexul intră în contact cu atmosfera. Sistemul deschis cuprinde etapele de definitivare (de exemplu, uscarea și malaxarea), precum și transferul, manipularea și depozitarea PVC-ului.

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea debitului masic al compușilor organici direcționați spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în recuperarea clorurii de vinil monomer din gazele finale de proces prin utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora și în reutilizarea monomerului recuperat.

Aplicabilitate

Recuperarea poate fi limitată în cazul în care necesarul de energie este excesiv din cauza concentrației scăzute a compusului sau compușilor respectivi în gazul sau gazele finale de proces.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de clorură de vinil monomer în aer provenite din recuperarea clorurii de vinil monomer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 26.

Pentru reducerea emisiilor de clorură de vinil monomer în aer, BAT constau în utilizarea tuturor tehnicilor indicate mai jos.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 20, BAT 22, BAT 26 și BAT 27. Monitorizarea emisiilor de VCM în aer cuprinde toate emisiile din următoarele etape ale procesului sau echipamente, în cazul în care emisiile sunt indicate drept relevante în inventarul prevăzut în BAT 2: definitivare, de exemplu uscare și malaxare; transfer, manipulare și depozitare; deschideri ale reactorului; rezervoare de gaz; stații de epurare a apelor uzate; recuperarea VCM și/sau reducerea emisiilor de VCM.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 27.

Concluziile privind BAT pentru producerea cauciucurilor sintetice

BAT constau în monitorizarea concentrației de COVT din cauciucurile sintetice, cel puțin o dată pe an pentru fiecare clasă de cauciucuri sintetice reprezentativă produsă în cursul aceluiași an, în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Notă

Probele se prelevează după diminuarea conținutului de COV din polimer (a se vedea litera a din BAT 32), într-un punct unde cauciucul sintetic intră în contact cu atmosfera.

Aplicabilitate

Tehnicile de măsurare nu se aplică în cazul proceselor de producție care constau doar într-un sistem închis.

Pentru reducerea emisiilor de compuși organici în aer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8, BAT 20, BAT 22 și BAT 31. Monitorizarea emisiilor de COVT în aer cuprinde toate emisiile din următoarele etape ale procesului, în cazul în care emisiile sunt indicate drept relevante în inventarul prevăzut în BAT 2: depozitarea materiilor prime, polimerizarea, recuperarea materialelor și tehnicile de reducere a emisiilor, definitivarea polimerului (de exemplu, extrudarea, uscarea, malaxarea), precum și transferul, manipularea și depozitarea cauciucurilor sintetice.

Concluziile privind BAT pentru producerea viscozei cu CS2

BAT constau în monitorizarea emisiilor dirijate în aer, cel puțin cu frecvența indicată mai jos și în conformitate cu standardele EN. Dacă nu sunt disponibile standarde EN, BAT constau în utilizarea standardelor ISO, a standardelor naționale sau a altor standarde internaționale care asigură furnizarea de date de o calitate științifică echivalentă.

Pentru utilizarea mai eficientă a resurselor și pentru reducerea debitului masic al CS2 și al H2S direcționați spre tratarea finală a gazelor reziduale, BAT constau în recuperarea CS2 prin utilizarea tehnicilor a și/sau b sau a unei combinații a tehnicii c cu tehnicile a și/sau b, astfel cum sunt indicate mai jos, și în reutilizarea CS2 ori în utilizarea tehnicii d.

Pentru reducerea emisiilor dirijate de CS2 și H2S în aer, BAT constau în utilizarea uneia dintre tehnicile indicate mai jos sau a unei combinații a acestora.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 33.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 33.

Cuptoare/încălzitoare pentru procesele tehnologice

Concluziile privind BAT prezentate în secțiunea de față se aplică atunci când în procesele de producție incluse în domeniul de aplicare al prezentelor concluzii privind BAT sunt utilizate cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice cu o putere termică instalată totală mai mare sau egală cu 1 MW. Acestea se aplică în plus față de concluziile generale privind BAT prezentate în secțiunea 1.1.

În cazul în care gazele reziduale provenite de la cel puțin două cuptoare/încălzitoare separate pentru procese tehnologice sunt sau ar putea, în opinia autorității competente, să fie evacuate printr-un coș de fum comun, pentru calcularea puterii termice instalate totale se însumează capacitățile tuturor diferitelor cuptoare/încălzitoare.

Pentru prevenirea sau, când aceasta nu este posibilă, pentru reducerea emisiilor dirijate de CO, pulberi, NOX și SOX în aer, BAT constau în utilizarea tehnicii c. și a uneia dintre celelalte tehnici indicate mai jos sau a unei combinații a acestora din urmă.

Monitorizarea aferentă este indicată în BAT 8.

Descrierea tehnicilor

Tehnici de reducere a emisiilor dirijate în aer

Tehnici de monitorizare a emisiilor difuze în aer

Tehnici de reducere a emisiilor difuze

Emisiile în aer provenite din producerea clorului, a hidrogenului și a hidroxidului de sodiu/potasiu prin electroliza saramurii. Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de clor și produse clorosodice (CAK).

Emisiile dirijate în aer provenite din producerea următorilor compuși chimici în procese continue, când capacitatea totală de producție a respectivilor compuși chimici depășește 20 kt/an:

olefine inferioare produse prin procesul de cracare cu abur;

formaldehidă;

oxid de etilenă și etilenglicoli;

fenol din cumen;

dinitrotoluen din toluen, toluen diamină din dinitrotoluen, diizocianat de toluen din toluen diamină, metilen difenil diamină din anilină, diizocianat de metilen-difenil din metilen difenil diamină;

diclorură de etilenă (EDC) și clorură de vinil monomer (cloroetenă) (VCM);

peroxid de hidrogen (apă oxigenată).

Emisiile în aer provenite din producerea următoarelor substanțe chimice anorganice:

amoniac;

nitrat de amoniu;

nitrat de calciu și amoniu;

carbură de calciu;

clorură de calciu;

nitrat de calciu;

negru-de-fum;

clorură feroasă;

sulfat feros (și anume sulfat feros cristalizat și produse conexe, cum ar fi sărurile acidului clorosulfonic);

acid fluorhidric;

fosfați anorganici;

acid azotic;

îngrășăminte pe bază de azot, fosfor sau potasiu (simple sau compuse);

acid fosforic;

carbonat de calciu precipitat;

carbonat de sodiu (și anume sodă calcinată);

clorat de sodiu;

silicat de sodiu;

acid sulfuric;

dioxid de siliciu amorf sintetic;

dioxid de titan și produse conexe;

uree;

soluție de uree și nitrat de amoniu.

Emisiile în aer provenite din reformarea cu abur, precum și din purificarea fizică și reconcentrarea acidului sulfuric uzat, cu condiția ca aceste procese să fie direct asociate cu un proces de producție menționat la punctul 2 sau 3 de mai sus.

Emisiile în aer provenite din producerea oxidului de magneziu prin procedeul uscat. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru producerea cimentului, a varului și a oxidului de magneziu (CLM).

Emisiile în aer provenite din următoarele:

unități de ardere, altele decât cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru instalațiile mari de ardere (LCP), în concluziile privind BAT pentru rafinarea petrolului și a gazului (REF) și/sau în Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului;

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice cu o putere termică instalată totală mai mică de 1 MW;

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice utilizate la producerea olefinelor inferioare, a diclorurii de etilenă și/sau a clorurii de vinil monomer, astfel cum se menționează la punctul 2 de mai sus. Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC).

Emisiile în aer provenite din instalațiile de incinerare a deșeurilor. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru incinerarea deșeurilor (WI).

Emisiile în aer provenite din depozitarea, transferul și manipularea lichidelor, a gazelor lichefiate și a solidelor, când acestea nu sunt direct asociate cu activitatea specificată în anexa I la Directiva 2010/75/UE: 4. Industria chimică. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru emisiile rezultate din depozitare (EFS).

Emisiile în aer provenite din sistemele de răcire indirectă. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru sistemele de răcire industriale (ICS).

olefine inferioare produse prin procesul de cracare cu abur;

formaldehidă;

oxid de etilenă și etilenglicoli;

fenol din cumen;

dinitrotoluen din toluen, toluen diamină din dinitrotoluen, diizocianat de toluen din toluen diamină, metilen difenil diamină din anilină, diizocianat de metilen-difenil din metilen difenil diamină;

diclorură de etilenă (EDC) și clorură de vinil monomer (cloroetenă) (VCM);

peroxid de hidrogen (apă oxigenată).

amoniac;

nitrat de amoniu;

nitrat de calciu și amoniu;

carbură de calciu;

clorură de calciu;

nitrat de calciu;

negru-de-fum;

clorură feroasă;

sulfat feros (și anume sulfat feros cristalizat și produse conexe, cum ar fi sărurile acidului clorosulfonic);

acid fluorhidric;

fosfați anorganici;

acid azotic;

îngrășăminte pe bază de azot, fosfor sau potasiu (simple sau compuse);

acid fosforic;

carbonat de calciu precipitat;

carbonat de sodiu (și anume sodă calcinată);

clorat de sodiu;

silicat de sodiu;

acid sulfuric;

dioxid de siliciu amorf sintetic;

dioxid de titan și produse conexe;

uree;

soluție de uree și nitrat de amoniu.

unități de ardere, altele decât cuptoarele/încălzitoarele pentru procese tehnologice. Acestea ar putea fi cuprinse în concluziile privind BAT pentru instalațiile mari de ardere (LCP), în concluziile privind BAT pentru rafinarea petrolului și a gazului (REF) și/sau în Directiva (UE) 2015/2193 a Parlamentului European și a Consiliului;

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice cu o putere termică instalată totală mai mică de 1 MW;

cuptoare/încălzitoare pentru procese tehnologice utilizate la producerea olefinelor inferioare, a diclorurii de etilenă și/sau a clorurii de vinil monomer, astfel cum se menționează la punctul 2 de mai sus. Acestea sunt cuprinse în concluziile privind BAT pentru producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC).

producția de clor și produse clorosodice (CAK);

fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari – amoniac, acizi și îngrășăminte (LVIC-AAF);

fabricarea produselor chimice anorganice în cantități mari – substanțe solide și alte produse (LVIC-S);

producția de compuși chimici organici în cantități mari (LVOC);

fabricarea de produse chimice organice fine (OFC);

producția de polimeri (POL);

fabricarea produselor chimice anorganice speciale (SIC);

rafinarea petrolului și a gazului (REF);

efectele economice și intersectoriale (ECM);

emisiile rezultate din depozitare (EFS);

eficiența energetică (ENE);

sistemele de răcire industriale (ICS);

instalațiile mari de ardere (LCP);

monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile care intră sub incidența DEI (ROM);

incinerarea deșeurilor (WI);

tratarea deșeurilor (WT).

angajament, asumarea rolului de lider și responsabilitate din partea conducerii, inclusiv a conducerii de nivel superior, în ceea ce privește punerea în aplicare a unui SMM eficace;

o analiză care să includă determinarea contextului organizației, identificarea nevoilor și a așteptărilor părților interesate, identificarea caracteristicilor instalației care sunt asociate cu posibilele riscuri pentru mediu (sau pentru sănătatea umană), precum și a cerințelor legale aplicabile în ceea ce privește mediul;

elaborarea unei politici de mediu care să includă îmbunătățirea continuă a performanței de mediu a instalației;

stabilirea obiectivelor și a indicatorilor de performanță în ceea ce privește aspectele de mediu semnificative, inclusiv asigurarea respectării cerințelor legale aplicabile;

planificarea și punerea în aplicare a procedurilor și acțiunilor necesare (inclusiv acțiuni corective și preventive, acolo unde este necesar) pentru atingerea obiectivelor de mediu și evitarea riscurilor de mediu;

determinarea structurilor, a rolurilor și a responsabilităților legate de aspectele și obiectivele de mediu și asigurarea resurselor financiare și umane necesare;

asigurarea faptului că personalul a cărui activitate poate afecta performanța de mediu a instalației este competent și conștient de rolul său (de exemplu, prin furnizarea de informații și formare profesională);

comunicarea internă și externă;

încurajarea implicării angajaților în bune practici de management de mediu;

stabilirea și păstrarea a unui manual de management și a unor proceduri scrise pentru controlul activităților cu impact semnificativ asupra mediului, precum și a unor înregistrări relevante;

derularea cu eficacitate a planificării operaționale și a controlului proceselor;

punerea în aplicare a unor programe de întreținere corespunzătoare;

protocoalele de pregătire și răspuns la situații de urgență, inclusiv de prevenire și/sau de atenuare a impactului negativ al situațiilor de urgență (asupra mediului);

la (re)proiectarea unei instalații (noi) sau a unei părți a acesteia, luarea în considerare a efectelor sale asupra mediului de-a lungul duratei sale de viață, care include construirea, întreținerea, exploatarea și dezafectarea;

punerea în aplicare a unui program de monitorizare și de măsurare; dacă este necesar, se pot găsi informații în Raportul de referință privind monitorizarea emisiilor în aer și în apă provenite de la instalațiile care intră sub incidența DEI;

efectuarea cu regularitate de evaluări sectoriale comparative;

efectuarea unui audit intern periodic independent (în măsura în care este posibil) și a unui audit extern periodic independent pentru a se evalua performanțele de mediu și pentru a se determina dacă SMM este sau nu conform cu măsurile planificate și a fost pus în aplicare și menținut în mod corespunzător;

evaluarea cauzelor neconformităților, punerea în aplicare a acțiunilor corective ca răspuns la neconformități, revizuirea eficacității acțiunilor corective și stabilirea existenței sau a posibilității de apariție a unor neconformități similare;

revizuirea periodică, de către conducerea superioară, a SMM-ului și a conformității, a caracterului adecvat și a eficacității continue a acestuia;

urmărirea și luarea în considerare a dezvoltării unor tehnici mai curate.

un inventar al emisiilor dirijate și difuze în aer (a se vedea BAT 2);

un plan de gestionare a emisiilor în aer în condiții diferite de cele normale de funcționare (OTNOC) (a se vedea BAT 3);

o strategie integrată de gestionare și tratare a gazelor reziduale pentru emisiile dirijate în aer (a se vedea BAT 4);

un sistem de gestionare a emisiilor difuze de COV în aer (a se vedea BAT 19);

un sistem de gestionare a substanțelor chimice, inclusiv un inventar al substanțelor periculoase și al substanțelor care prezintă motive de îngrijorare deosebită utilizate în proces(e); se analizează periodic (de exemplu, anual) posibilitatea de înlocuire a substanțelor care figurează în acest inventar, cu accent pe substanțele care nu sunt materii prime, pentru a se identifica eventuale noi alternative disponibile și mai sigure, fără impact sau cu un impact mai redus asupra mediului.

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la procesul sau procesele de producție chimică, inclusiv:

ecuații ale reacțiilor chimice, în care să fie indicate și produsele secundare;

diagrame de flux simplificate ale proceselor, în care să fie indicată originea emisiilor;

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la emisiile dirijate în aer, cum ar fi:

punctul sau punctele de emisii;

valorile medii și variațiile debitului și a temperaturii;

valorile medii ale concentrației și debitului masic al substanțelor/parametrilor relevanți (de exemplu, COVT, CO, NOX, SOX, Cl2, HCl) și variațiile acestora;

prezența altor substanțe care ar putea să afecteze sistemul sau sistemele de tratare a gazelor reziduale sau siguranța instalației (de exemplu, oxigen, azot, vapori de apă, pulberi);

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor dirijate în aer;

inflamabilitatea, limitele de explozie inferioare și superioare, reactivitatea;

metodele de monitorizare (a se vedea BAT 8);

prezența unor substanțe din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2; prezența unor astfel de substanțe poate fi evaluată, de exemplu, pe baza criteriilor din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP);

informații, cât mai cuprinzătoare posibil, cu privire la emisiile difuze în aer, cum ar fi:

identificarea sursei sau surselor de emisii;

caracteristicile fiecărei surse de emisii (de exemplu, sursă de emisii fugitive sau nefugitive, sursă staționară sau mobilă, accesibilitatea sursei de emisii, sursă inclusă sau nu într-un program LDAR);

caracteristicile gazului sau lichidului în contact cu sursa sau sursele de emisii, printre care:

starea fizică;

presiunea de vapori a substanței sau substanțelor din lichid, presiunea gazului;

temperatura;

compoziția (în greutate pentru lichide sau în volum pentru gaze);

proprietățile periculoase ale substanței (substanțelor) sau amestecurilor, inclusiv ale substanțelor sau amestecurilor din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2;

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor difuze în aer;

monitorizarea (a se vedea BAT 20, BAT 21 și BAT 22).

starea fizică;

presiunea de vapori a substanței sau substanțelor din lichid, presiunea gazului;

temperatura;

compoziția (în greutate pentru lichide sau în volum pentru gaze);

proprietățile periculoase ale substanței (substanțelor) sau amestecurilor, inclusiv ale substanțelor sau amestecurilor din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2;

ecuații ale reacțiilor chimice, în care să fie indicate și produsele secundare;

diagrame de flux simplificate ale proceselor, în care să fie indicată originea emisiilor;

punctul sau punctele de emisii;

valorile medii și variațiile debitului și a temperaturii;

valorile medii ale concentrației și debitului masic al substanțelor/parametrilor relevanți (de exemplu, COVT, CO, NOX, SOX, Cl2, HCl) și variațiile acestora;

prezența altor substanțe care ar putea să afecteze sistemul sau sistemele de tratare a gazelor reziduale sau siguranța instalației (de exemplu, oxigen, azot, vapori de apă, pulberi);

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor dirijate în aer;

inflamabilitatea, limitele de explozie inferioare și superioare, reactivitatea;

metodele de monitorizare (a se vedea BAT 8);

prezența unor substanțe din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2; prezența unor astfel de substanțe poate fi evaluată, de exemplu, pe baza criteriilor din Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 privind clasificarea, etichetarea și ambalarea (CLP);

identificarea sursei sau surselor de emisii;

caracteristicile fiecărei surse de emisii (de exemplu, sursă de emisii fugitive sau nefugitive, sursă staționară sau mobilă, accesibilitatea sursei de emisii, sursă inclusă sau nu într-un program LDAR);

caracteristicile gazului sau lichidului în contact cu sursa sau sursele de emisii, printre care:

starea fizică;

presiunea de vapori a substanței sau substanțelor din lichid, presiunea gazului;

temperatura;

compoziția (în greutate pentru lichide sau în volum pentru gaze);

proprietățile periculoase ale substanței (substanțelor) sau amestecurilor, inclusiv ale substanțelor sau amestecurilor din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2;

tehnicile utilizate pentru prevenirea și/sau reducerea emisiilor difuze în aer;

monitorizarea (a se vedea BAT 20, BAT 21 și BAT 22).

starea fizică;

presiunea de vapori a substanței sau substanțelor din lichid, presiunea gazului;

temperatura;

compoziția (în greutate pentru lichide sau în volum pentru gaze);

proprietățile periculoase ale substanței (substanțelor) sau amestecurilor, inclusiv ale substanțelor sau amestecurilor din clasa CMR 1A, CMR 1B sau CMR 2;

identificarea potențialelor OTNOC (de exemplu, defectarea echipamentelor critice pentru controlul emisiilor dirijate în aer sau a echipamentelor critice pentru prevenirea accidentelor sau incidentelor – echipamentele critice), precum și a cauzelor profunde și a consecințelor potențiale ale acestora;

proiectarea corespunzătoare a echipamentelor critice (de exemplu, asigurarea construcției modulare și a compartimentării echipamentelor, prevederea unor sisteme de rezervă, utilizarea unor tehnici prin care să se evite necesitatea dezactivării sistemelor de tratare a gazelor reziduale în timpul fazei de pornire și de oprire, utilizarea unor echipamente de înaltă siguranță și integritate etc.);

elaborarea și punerea în aplicare a unui plan de mentenanță preventivă a echipamentelor critice (a se vedea punctul xii din BAT 1);

monitorizarea (și anume estimarea sau, dacă este posibil, măsurarea) și înregistrarea emisiilor și a circumstanțelor aferente apărute în cursul OTNOC;

evaluarea periodică a emisiilor apărute în cursul OTNOC (de exemplu, frecvența evenimentelor, durata și cantitatea de poluanți emiși, conform înregistrărilor menționate la punctul iv) și punerea în aplicare a măsurilor de remediere, dacă este necesar;

revizuirea și actualizarea periodică a listei de OTNOC identificate în conformitate cu punctul i în urma evaluării periodice menționate la punctul v;

testarea periodică a sistemelor de rezervă.

estimarea cantității anuale de emisii difuze de COV (a se vedea BAT 20);

monitorizarea emisiilor difuze de COV provenite din utilizarea solvenților, prin compilarea unui bilanț masic al solvenților, dacă este cazul (a se vedea BAT 21);

stabilirea și punerea în aplicare a unui program de depistare și eliminare a scăpărilor de gaze (LDAR) pentru emisiile fugitive de COV. Programul LDAR durează, de obicei, între un an și cinci ani, în funcție de natura, amploarea și complexitatea instalației (durata de cinci ani poate corespunde instalațiilor mari cu un număr mare de surse de emisii).

întocmirea listei echipamentelor identificate ca surse relevante de emisii fugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

definirea criteriilor asociate cu următoarele:

echipamente neetanșe – criteriile tipice ar putea fi un număr maxim de scăpări, peste care echipamentele sunt considerate neetanșe, și/sau vizualizarea scăpărilor cu ajutorul camerelor OGI. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise;

acțiunile de mentenanță și/sau reparații de efectuat – un criteriu tipic ar putea fi un prag al concentrației de COV care declanșează acțiunea de întreținere sau reparare (pragul de întreținere/reparare). Pragul de întreținere/reparare este, în general, mai mare sau egal cu pragul de scăpări. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise. În cadrul primului program LDAR, acest prag nu este, în general, mai mare de 5000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 1000 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B. În cadrul programelor LDAR ulterioare, pragul de întreținere/reparare este coborât (a se vedea punctul vi litera a) și nu este mai mare de 1000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 500 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B, valoarea-țintă fiind de 100 ppmv;

măsurarea emisiilor fugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iii litera a (a se vedea BAT 22);

efectuarea de acțiuni de mentenanță și/sau reparații (a se vedea tehnicile e și f indicate în BAT 23), cât mai curând posibil și, când este necesar, conform criteriilor definite la punctul iii litera b. Acțiunile de întreținere și reparare sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale. Eficacitatea acțiunilor de întreținere și/sau reparare se verifică în conformitate cu punctul iii litera c, după scurgerea unui timp suficient de la intervenție (de exemplu, două luni);

completarea bazei de date menționate la punctul v;

echipamente neetanșe – criteriile tipice ar putea fi un număr maxim de scăpări, peste care echipamentele sunt considerate neetanșe, și/sau vizualizarea scăpărilor cu ajutorul camerelor OGI. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise;

acțiunile de mentenanță și/sau reparații de efectuat – un criteriu tipic ar putea fi un prag al concentrației de COV care declanșează acțiunea de întreținere sau reparare (pragul de întreținere/reparare). Pragul de întreținere/reparare este, în general, mai mare sau egal cu pragul de scăpări. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise. În cadrul primului program LDAR, acest prag nu este, în general, mai mare de 5000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 1000 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B. În cadrul programelor LDAR ulterioare, pragul de întreținere/reparare este coborât (a se vedea punctul vi litera a) și nu este mai mare de 1000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 500 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B, valoarea-țintă fiind de 100 ppmv;

stabilirea și punerea în aplicare a unui program de depistare și reducere a emisiilor nefugitive de COV, care prezintă toate caracteristicile următoare:

enumerarea echipamentelor indicate ca surse relevante de emisii nefugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iv litera a (a se vedea BAT 22);

planificarea și introducerea unor tehnici de reducere a emisiilor nefugitive de COV (a se vedea tehnicile a, c și g-j indicate în BAT 23). Acțiunile de planificare și introducere a tehnicilor sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale;

completarea bazei de date menționate la punctul v;

crearea și menținerea unei baze de date pentru sursele de emisii difuze de COV indicate în inventarul menționat în BAT 2, în vederea ținerii evidenței următoarelor:

specificațiile de proiectare a echipamentelor (inclusiv data și descrierea fiecărei modificări de proiectare);

acțiunile, întreprinse sau planificate, de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor și data la care au fost întreprinse acțiunile respective;

echipamentele care nu au putut fi întreținute, reparate, modernizate sau înlocuite ca urmare a unor constrângeri operaționale;

rezultatele măsurărilor sau ale acțiunilor de monitorizare, inclusiv concentrația sau concentrațiile substanței sau substanțelor emise, rata de scăpare calculată (exprimată în kg/an), înregistrările efectuate cu ajutorul camerelor OGI (de exemplu, în cadrul ultimului program LDAR) și data la care au avut loc măsurările sau acțiunile de monitorizare;

cantitatea anuală de emisii difuze (fugitive și nefugitive) de COV, inclusiv informații despre sursele inaccesibile și sursele accesibile care nu sunt monitorizate în cursul anului;

revizuirea și actualizarea periodică a programului LDAR. Aceste acțiuni pot cuprinde următoarele elemente:

coborârea pragurilor pentru scăpări și/sau pentru mentenață/reparații (a se vedea punctul iii litera b);

revizuirea ierarhiei echipamentelor care trebuie monitorizate, plasându-se mai sus în această ierarhie echipamentele sau tipul de echipamente identificate drept neetanșe în cadrul programului LDAR precedent;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor care nu au putut fi întreprinse în cursul programului LDAR precedent ca urmare a unor constrângeri operaționale;

revizuirea și actualizarea programului de depistare și reducere a emisiilor nefugitive de COV. Aceste acțiuni pot cuprinde următoarele elemente:

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele în cazul cărora au fost întreprinse acțiuni de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire, pentru a se stabili dacă acțiunile respective au fost reușite;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire care nu au putut fi întreprinse ca urmare a unor constrângeri operaționale.

întocmirea listei echipamentelor identificate ca surse relevante de emisii fugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

definirea criteriilor asociate cu următoarele:

echipamente neetanșe – criteriile tipice ar putea fi un număr maxim de scăpări, peste care echipamentele sunt considerate neetanșe, și/sau vizualizarea scăpărilor cu ajutorul camerelor OGI. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise;

acțiunile de mentenanță și/sau reparații de efectuat – un criteriu tipic ar putea fi un prag al concentrației de COV care declanșează acțiunea de întreținere sau reparare (pragul de întreținere/reparare). Pragul de întreținere/reparare este, în general, mai mare sau egal cu pragul de scăpări. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise. În cadrul primului program LDAR, acest prag nu este, în general, mai mare de 5000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 1000 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B. În cadrul programelor LDAR ulterioare, pragul de întreținere/reparare este coborât (a se vedea punctul vi litera a) și nu este mai mare de 1000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 500 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B, valoarea-țintă fiind de 100 ppmv;

măsurarea emisiilor fugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iii litera a (a se vedea BAT 22);

efectuarea de acțiuni de mentenanță și/sau reparații (a se vedea tehnicile e și f indicate în BAT 23), cât mai curând posibil și, când este necesar, conform criteriilor definite la punctul iii litera b. Acțiunile de întreținere și reparare sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale. Eficacitatea acțiunilor de întreținere și/sau reparare se verifică în conformitate cu punctul iii litera c, după scurgerea unui timp suficient de la intervenție (de exemplu, două luni);

completarea bazei de date menționate la punctul v;

echipamente neetanșe – criteriile tipice ar putea fi un număr maxim de scăpări, peste care echipamentele sunt considerate neetanșe, și/sau vizualizarea scăpărilor cu ajutorul camerelor OGI. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise;

acțiunile de mentenanță și/sau reparații de efectuat – un criteriu tipic ar putea fi un prag al concentrației de COV care declanșează acțiunea de întreținere sau reparare (pragul de întreținere/reparare). Pragul de întreținere/reparare este, în general, mai mare sau egal cu pragul de scăpări. Criteriile depind de caracteristicile sursei de emisii (de exemplu, accesibilitate) și de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise. În cadrul primului program LDAR, acest prag nu este, în general, mai mare de 5000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 1000 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B. În cadrul programelor LDAR ulterioare, pragul de întreținere/reparare este coborât (a se vedea punctul vi litera a) și nu este mai mare de 1000 ppmv pentru COV, alții decât COV din clasa CMR 1A sau 1B, și de 500 ppmv pentru COV din clasa CMR 1A sau 1B, valoarea-țintă fiind de 100 ppmv;

enumerarea echipamentelor indicate ca surse relevante de emisii nefugitive de COV în inventarul emisiilor difuze de COV (a se vedea BAT 2);

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele enumerate la punctul iv litera a (a se vedea BAT 22);

planificarea și introducerea unor tehnici de reducere a emisiilor nefugitive de COV (a se vedea tehnicile a, c și g-j indicate în BAT 23). Acțiunile de planificare și introducere a tehnicilor sunt ierarhizate în funcție de proprietățile periculoase ale substanței sau substanțelor emise, de importanța emisiilor și/sau de constrângerile operaționale;

completarea bazei de date menționate la punctul v;

specificațiile de proiectare a echipamentelor (inclusiv data și descrierea fiecărei modificări de proiectare);

acțiunile, întreprinse sau planificate, de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor și data la care au fost întreprinse acțiunile respective;

echipamentele care nu au putut fi întreținute, reparate, modernizate sau înlocuite ca urmare a unor constrângeri operaționale;

rezultatele măsurărilor sau ale acțiunilor de monitorizare, inclusiv concentrația sau concentrațiile substanței sau substanțelor emise, rata de scăpare calculată (exprimată în kg/an), înregistrările efectuate cu ajutorul camerelor OGI (de exemplu, în cadrul ultimului program LDAR) și data la care au avut loc măsurările sau acțiunile de monitorizare;

cantitatea anuală de emisii difuze (fugitive și nefugitive) de COV, inclusiv informații despre sursele inaccesibile și sursele accesibile care nu sunt monitorizate în cursul anului;

coborârea pragurilor pentru scăpări și/sau pentru mentenață/reparații (a se vedea punctul iii litera b);

revizuirea ierarhiei echipamentelor care trebuie monitorizate, plasându-se mai sus în această ierarhie echipamentele sau tipul de echipamente identificate drept neetanșe în cadrul programului LDAR precedent;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire a echipamentelor care nu au putut fi întreprinse în cursul programului LDAR precedent ca urmare a unor constrângeri operaționale;

monitorizarea emisiilor nefugitive de COV provenite de la echipamentele în cazul cărora au fost întreprinse acțiuni de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire, pentru a se stabili dacă acțiunile respective au fost reușite;

planificarea acțiunilor de întreținere, reparare, modernizare sau înlocuire care nu au putut fi întreprinse ca urmare a unor constrângeri operaționale.

o tonă de COV pe an, în cazul COV din clasa CMR 1A sau 1B sau

5 tone de COV pe an, în cazul altor COV.

o tonă de COV pe an, în cazul COV din clasa CMR 1A sau 1B sau

5 tone de COV pe an, în cazul altor COV.

Tabelul 1

Tabelul 2

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 1.1Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de compuși organici în aer

Tabelul 10

Tabelul 1.2Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de PCDD/F în aer provenite din tratarea termică a gazelor reziduale care conțin clor și/sau compuși clorurați

Tabelul 12

Tabelul 13

Tabelul 1.3Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de pulberi, plumb și nichel în aer

Tabelul 15

Tabelul 1.4Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelurile indicative pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite din tratarea termică

Tabelul 1.5Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de amoniac în aer provenite din utilizarea RCS sau a RNCS (pierdere de amoniac)

Tabelul 18

Tabelul 1.6Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de compuși anorganici în aer

Tabelul 20

Tabelul 21

Tabelul 22

Tabelul 23

Tabelul 1.7Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile difuze de COV în aer provenite din utilizarea solvenților sau din reutilizarea solvenților recuperați

Tabelul 25

Tabelul 26

Tabelul 1.8Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile totale de COV în aer provenite din producerea poliolefinelor, exprimate ca încărcături de emisii specifice

Tabelul 28

Tabelul 29

Tabelul 30

Tabelul 31

Tabelul 1.9Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de VCM în aer provenite din recuperarea VCM

Tabelul 33

Tabelul 1.10Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile totale de VCM în aer provenite din producerea PVC-ului, exprimate ca încărcături de emisii specifice

Tabelul 1.11Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru concentrația de VCM din suspensia de PVC/latex

Tabelul 36

Tabelul 37

Tabelul 1.12Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile totale de COV în aer provenite din producerea cauciucurilor sintetice, exprimat ca încărcătură de emisii specifică

Tabelul 39

Tabelul 40

Tabelul 41

Tabelul 1.13Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile dirijate de CS2 și H2S în aer provenite din producerea viscozei cu ajutorul CS2

Tabelul 1.14Nivelurile de emisii asociate cu BAT (BAT-AEL-uri) pentru emisiile de H2S și CS2 în aer provenite din producerea fibrelor chimice și a membranelor, exprimate ca încărcături de emisii specifice

Tabelul 44

Tabelul 1.15Nivelul de emisii asociat cu BAT (BAT-AEL) pentru emisiile dirijate de NOX în aer și nivelul de emisii indicativ pentru emisiile dirijate de CO în aer provenite de la cuptoarele/încălzitoarele pentru procesele tehnologice

Tabelul 46

Tabelul 47

Tabelul 48