Decizia (PESC) 2022/2320 a Consiliului din 25 noiembrie 2022 privind sprijinul Uniunii pentru punerea în aplicare a proiectului „Deblocarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională”

având în vedere Tratatul privind Uniunea Europeană, în special articolul 28 alineatul (1) și articolul 31 alineatul (1),

având în vedere propunerea Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate,

Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din 2016 evidențiază faptul că Uniunea își va intensifica contribuția la securitatea colectivă.

Strategia Uniunii din 2018 împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor (SALW) ilicite și a muniției aferente, intitulată Securizarea armelor, protecția cetățenilor, a indicat faptul că Uniunea va utiliza instrumentele relevante pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în domeniul tehnologiei fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor în vederea securizării SALW și a muniției aferente, precum și în vederea reducerii riscului de deturnare. În plus, în concluziile sale privind adoptarea strategiei respective, Consiliul a luat act de contextul schimbat în materie de securitate, inclusiv de amenințarea terorismului în interiorul Uniunii și de evoluțiile în materie de proiectare și tehnologie a SALW care afectează capacitatea guvernelor de a aborda amenințarea respectivă.

Comunicarea Comisiei din 2018 intitulată Inteligența artificială pentru Europa indică faptul că principiul director al oricărui sprijin pentru cercetarea legată de inteligența artificială (IA) îl va reprezenta dezvoltarea unei IA responsabile. Mai mult, strategia indică faptul că, întrucât IA poate fi comercializată cu ușurință la nivel transfrontalier, în domeniul respectiv vor fi sustenabile numai soluțiile globale și că Uniunea va promova utilizarea IA și a tehnologiilor în general pentru a contribui la soluționarea provocărilor globale, la sprijinirea punerii în aplicare a Acordului de la Paris și la îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale Organizației Națiunilor Unite (ONU).

În raportul din 2021 intitulat Evoluțiile actuale în domeniul științei și tehnologiei și impactul lor potențial asupra eforturilor în materie de securitate internațională și de dezarmare, secretarul general al ONU a indicat preocupările crescânde cu privire la faptul că evoluțiile științifice și tehnologice relevante pentru securitate și dezarmare devansează cadrele normative și de guvernanță legate de înțelegerea și gestionarea riscurilor.

Uniunea dorește să contribuie la securitatea colectivă și la posibilitatea de a beneficia de oportunitățile oferite de noile tehnologii, precum și la abordarea provocărilor reprezentate de acestea, în special pentru sistemul multilateral de dezarmare și control al armelor.

Uniunea ar trebui să sprijine punerea în aplicare a proiectului Deblocarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională,

În vederea punerii în aplicare a Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene și ținând seama de Strategia Uniunii împotriva armelor de foc, a armelor de calibru mic și a armamentului ușor ilicite și a muniției aferente intitulată Securizarea armelor, protecția cetățenilor, precum și de Comunicarea Comisiei din 2018 intitulată Inteligența artificială pentru Europa, Uniunea sprijină punerea în aplicare a proiectului Deblocarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională.

Activitățile din cadrul proiectului care urmează să fie sprijinite de Uniune au obiectivul specific de a sprijini activitatea desfășurată de Institutul Organizației Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR) în cadrul programului său pentru securitate și tehnologie (SECTEC) în vederea îmbunătățirii cunoștințelor și a înțelegerii tehnologiilor noi și emergente relevante pentru securitatea internațională.

Activitățile din cadrul proiectului constau, în special, în:

monitorizarea, identificarea și îmbunătățirea înțelegerii tehnologiilor noi și emergente, precum și a noilor aplicații ale tehnologiilor mai consacrate, pentru a oferi responsabililor cu elaborarea politicilor și factorilor de decizie cunoștințe accesibile cu privire la domeniile tehnologice examinate, pe baza unor dovezi solide din punct de vedere tehnic și științific;

depunerea de eforturi pentru îmbunătățirea înțelegerii modului în care ar putea fi utilizate noile tehnologii generice și a efectului pe care l-ar putea avea acestea, în contexte de securitate. Activitatea desfășurată în cadrul acestui pilon se concentrează, de asemenea, pe convergența tot mai mare a diferitelor tehnologii și pe aplicațiile lor intersectoriale și, în special, pe modul în care progresele din domeniul tehnologiilor generice vor modela viitorul conflictului și al câmpului de luptă;

analizarea măsurii în care noile tehnologii generice duc la noi provocări în materie de guvernanță și, în caz afirmativ, a modului în care poate fi modernizat setul tradițional de instrumente de control al armelor pentru a aborda astfel de provocări. În plus, proiectul va explora, de asemenea, complementaritatea măsurilor tradiționale de control al armelor cu măsuri mai ample de guvernanță a tehnologiei care pot contribui la atingerea acelorași obiective de securitate, stabilitate, siguranță, reducere a riscurilor și neproliferare.

Descrierea detaliată a proiectului figurează în anexă.

Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare Înaltul Reprezentant) răspunde de punerea în aplicare a prezentei decizii.

Punerea în aplicare din punct de vedere tehnic a proiectului menționat la articolul 1 este realizată de UNIDIR.

UNIDIR își îndeplinește sarcinile sub responsabilitatea Înaltului Reprezentant. În acest scop, Înaltul Reprezentant încheie acordurile necesare cu UNIDIR.

Valoarea de referință financiară pentru punerea în aplicare a proiectului finanțat de Uniune menționat la articolul 1 este de 1234011 EUR.

Cheltuielile finanțate din valoarea de referință financiară prevăzută la alineatul (1) sunt gestionate în conformitate cu procedurile și normele aplicabile bugetului Uniunii.

Comisia supraveghează gestionarea corectă a cheltuielilor finanțate din valoarea de referință menționată la alineatul (1). În acest scop, aceasta încheie un acord de contribuție cu UNIDIR. Acordul de contribuție respectiv stipulează că UNIDIR trebuie să asigure vizibilitatea contribuției Uniunii, corespunzător volumului acesteia.

Comisia se străduiește să încheie acordul de contribuție menționat la alineatul (3) cât mai curând posibil după intrarea în vigoare a prezentei decizii. Comisia informează Consiliul despre eventualele dificultăți întâmpinate în acest proces și despre data încheierii acordului.

Înaltul Reprezentant raportează Consiliului cu privire la punerea în aplicare a prezentei decizii pe baza unor rapoarte trimestriale pregătite de UNIDIR. Rapoartele respective stau la baza evaluării efectuate de Consiliu.

Comisia furnizează informații cu privire la aspectele financiare ale punerii în aplicare a proiectului menționat la articolul 1.

Prezenta decizie intră în vigoare la data adoptării.

Aceasta expiră la 24 de luni de la încheierea acordului de contribuție menționat la articolul 3 alineatul (3). Cu toate acestea, prezenta decizie expiră după șase luni de la data intrării în vigoare în cazul în care nu a fost încheiat niciun astfel de acord în respectivul termen.

Adoptată la Bruxelles, 25 noiembrie 2022.Pentru ConsiliuPreședinteleJ. Síkela

ANEXĂ

DOCUMENT DE PROIECT

Deblocarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională

Introducere

Progresele științifice și tehnologice sunt factori-cheie ai dezvoltării economice și sociale, precum și ai prosperității. Cu toate acestea, astfel cum a indicat secretarul general al Organizației Națiunilor Unite în raportul din 2021 intitulat Current developments in science and technology and their potential impact on international security and disarmament efforts (Evoluțiile actuale din domeniul științei și tehnologiei și impactul lor potențial asupra eforturilor în materie de securitate internațională și de dezarmare), există preocupări crescânde cu privire la faptul că evoluțiile științifice și tehnologice relevante pentru securitate și dezarmare devansează capacitatea cadrelor normative și de guvernanță de a înțelege și gestiona riscurile.

Institutul Națiunilor Unite pentru Cercetare în Domeniul Dezarmării (UNIDIR) este o instituție autonomă din cadrul Organizației Națiunilor Unite care desfășoară cercetări independente cu privire la dezarmare și problemele conexe, în special aspectele de securitate internațională. Din punct de vedere istoric, UNIDIR a jucat un rol principal în sprijinirea eforturilor de a înțelege și de a reacționa la implicațiile în materie de securitate ale progreselor tehnologice rapide și transformatoare. În prezent, această activitate este condusă de un program dedicat, multianual, de securitate și tehnologie (SECTEC), care este un furnizor esențial de cunoștințe pentru comunitatea diplomatică internațională, sectorul privat și societatea civilă și care creează punți între acestea (în doar ultimii doi ani, a înregistrat peste 13000 de descărcări de publicații și peste 6500 de participanți la evenimente). Activitatea SECTEC a realizat, de asemenea, un impact important asupra politicilor, inclusiv mențiuni specifice în două rapoarte de consens privind securitatea cibernetică internațională adoptate de Adunarea Generală a ONU.

Proiectul propus, cu o durată de doi ani, intitulat Eliberarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională, se va concentra asupra anumitor tehnologii generice esențiale și asupra impactului lor potențial asupra securității internaționale. Activitatea din cadrul acestui proiect va fi organizată în trei direcții de lucru, astfel cum se descrie în detaliu în secțiunea următoare.

Proiectul va fi pe deplin integrat în programul mai amplu de lucru al SECTEC, mobilizând activele și rețelele de cunoaștere deja instituite ca parte a programului mai amplu și contribuind la realizarea obiectivelor sale generale, care sunt strâns aliniate la mandatul fundamental al institutului:

Modelarea politicii și a procesului decizional. Inovarea tehnologică adaugă noi niveluri de incertitudine mediului mondial de securitate și reprezintă o provocare pentru înțelegerea tradițională a conflictelor, precum și pentru conceptele și răspunsurile în materie de control al armelor. Arhitectura multilaterală dedicată dezarmării, precum și mecanismele regionale și naționale vor trebui să își adapteze instrumentele și procesele pentru a elabora răspunsuri la nivel de politici eficace la noile tehnologii. Activitatea SECTEC va urmări să contribuie la elaborarea unor astfel de răspunsuri la nivel de politici, precum și să le furnizeze informații, prin producerea de cunoștințe, furnizarea de consiliere și generarea de idei.

Reducerea deficitului de cunoștințe privind aspectele tehnologice ale securității internaționale. Multe provocări și oportunități ale noilor tehnologii își au originea în caracteristicile lor tehnice, ceea ce face dificilă punerea în aplicare a politicilor sau a măsurilor de reglementare fără o înțelegere adecvată a tehnologiei în cauză, inclusiv a riscurilor și oportunităților. Acest lucru este agravat și mai mult de caracterul inerent de utilizare duală (sau totală) a multor astfel de inovații, care necesită o înțelegere mai largă a posibilelor efecte și dependențe transsectoriale ale oricărei politici sau măsuri de reglementare.

Construirea de punți între comunități. Într-o perioadă de instabilitate și neîncredere crescândă la nivel mondial, cu o extindere a actorilor, cu o distribuire sporită a cunoștințelor și a expertizei și cu opțiuni mai limitate pentru formele tradiționale de reglementare, există o nevoie urgentă ca diferitele comunități să se reunească și să facă schimb de informații pentru a fundamenta agendele respective. Acest lucru este valabil pentru comunitățile care își desfășoară activitatea în diferite sectoare (de exemplu, guverne, industrie, societatea civilă), precum și pentru comunitățile din cadrul arhitecturii multilaterale care funcționează în mod tradițional în compartimente diferite (de exemplu, securitate internațională, dezvoltare, cooperare digitală, criminalitate). SECTEC va valorifica poziția unică a UNIDIR pentru a lucra transversal între compartimentele tradiționale în efortul de a conecta discursurile din ce în ce mai interdependente, de a construi punți între comunități și de a consolida cunoștințele.

PROIECTUL

A răspunde la provocări și a valorifica oportunitățile oferite de progresele tehnologice în contextul păcii și securității reprezintă o sarcină complexă. În termeni generali, presupune a fi capabil să înțelegi în ce constă o anumită tehnologie, cum ar putea fi utilizată și cu ce efecte, precum și ce instrumente de guvernanță sunt disponibile pentru a orienta sau controla dezvoltarea și utilizarea acesteia. Proiectul propus, intitulat Eliberarea inovării: tehnologiile generice și securitatea internațională urmărește să exploreze dezvoltarea, aplicarea și guvernanța anumitor tehnologii generice esențiale și relevanța acestora pentru pacea și securitatea internațională prin intermediul celor trei direcții de lucru descrise mai jos.

În sensul acestui proiect, tehnologiile generice sunt definite ca fiind cele care permit sau stimulează inovarea, dezvoltarea de capabilități și un impact mai amplu în alte domenii de aplicare care intră în sfera activității SECTEC a UNIDIR, și anume cibernetica, IA și autonomia, precum și integrarea în sistem. Acest lucru este în concordanță cu politica UE privind tehnologiile generice esențiale, care recunoaște rolul fundamental jucat de aceste tehnologii transversale ca motoare ale inovării în toate sectoarele și aplicațiile.

Acest proiect se va axa pe oportunitățile și provocările legate de patru tehnologii generice care sunt considerate ca fiind deosebit de relevante din perspectiva securității: materiale avansate (de exemplu, semiconductori, microtehnologii și nanotehnologii), piese și componente (de exemplu, microcipuri, senzori), infrastructură (de exemplu, infrastructura de conectivitate de generație următoare – 5G și 6G, internetul obiectelor, cloud, internet suveran), precum și procesare și calcul (de exemplu, tehnologiile de tip cloud și edge, informatica cuantică).

Fluxul de lucru 1: Monitorizarea tendințelor și creșterea gradului de sensibilizare cu privire la evoluțiile din domeniul științei și tehnologiei

Scop

Scopul acestui flux de lucru este de a identifica și de a înțelege tehnologiile noi și emergente, precum și aplicațiile noi ale tehnologiilor mai vechi. Activitatea din cadrul acestui flux de lucru va fi dedicată în primul rând punerii la dispoziția celor responsabili de elaborarea politicilor, precum și factorilor de decizie, a unor cunoștințe accesibile cu privire la domeniile tehnologice examinate, pe baza unor dovezi solide din punct de vedere tehnic și științific.

Rezultate preconizate:

Un grad sporit de pregătire a responsabililor de elaborarea politicilor, precum și a factorilor de decizie, în ceea ce privește provocările și oportunitățile generate de tehnologiile noi și emergente.

O mai bună înțelegere a legăturilor și a convergenței dintre diferitele tehnologii.

Creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile și beneficiile potențiale ale noilor tehnologii și furnizarea de capacități de avertizare timpurie pentru statele cu o capacitate limitată de a efectua analiza perspectivelor.

Descrierea fluxului de lucru

Acest flux de lucru va cuprinde două activități principale. În primul rând, va permite instituirea unei funcții de analiză continuă a perspectivelor tehnologice pentru a se asigura că cele mai relevante progrese științifice și tehnologice sunt detectate, examinate și analizate în etape timpurii de dezvoltare sau de aplicare. Această activitate va avea ca rezultat două compendii anuale ale celor mai relevante tendințe în materie de inovare tehnologică, în măsura în care se referă la pacea și securitatea internațională. Constatările acestei activități nu vor duplica, ci doar vor completa activitatea desfășurată în cadrul proceselor multilaterale oficiale, cum ar fi CCW și Grupul său de experți guvernamentali privind tehnologiile emergente în domeniul sistemelor de arme autonome letale, Grupul de lucru deschis privind securitatea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor, și vor fi utilizate pentru a contribui la setul mai larg de activități multilaterale relevante, cum ar fi raportul anual al SG al ONU privind rolul științei și al tehnologiei în contextul păcii și securității internaționale, agenda comună, inclusiv noua agendă pentru pace, și Summitul pentru viitor din 2023.

Cea de a doua activitate din cadrul acestui flux de lucru va include organizarea a opt mic-dejunuri de lucru cu subiectul tehnologia menite să ofere, trimestrial, comunității diplomatice de la Geneva și New York posibilitatea de a învăța și de a discuta, într-un cadru informal și printr-o colaborare directă cu experți, tehnologii generice specifice relevante pentru pacea și securitatea internațională. Fiecare eveniment va avea loc de două ori: întâi cu participare în persoană, la Geneva, apoi în format virtual, pentru comunitatea de la New York.

Fluxul de lucru 2: Înțelegerea impactului științei și tehnologiei asupra păcii și securității internaționale

Scop

Scopul acestui flux de lucru este acela de a înțelege modul în care ar putea fi utilizate noile tehnologii generice și efectul pe care l-ar putea avea acestea, în contexte de securitate. Activitatea desfășurată în cadrul acestui pilon se va concentra, de asemenea, pe convergența tot mai mare a diferitelor tehnologii și pe aplicațiile lor transsectoriale. În special, acest flux de lucru va pune accentul pe modul în care progresele din domeniul tehnologiilor generice vor modela viitorul conflictului și al câmpului de luptă.

Rezultate preconizate:

O mai bună înțelegere de către comunitatea de elaborare a politicilor a impactului tehnologiilor generice noi și emergente asupra păcii și securității.

Creșterea capacității de a stabili legături și conexiuni între domeniile de aplicare ale diferitelor tehnologii, având ca rezultat discuții politice mai bine informate care integrează o varietate de domenii și procese.

Creșterea capacității de a identifica căi pentru intervenții de politică menite să reducă riscurile prezentate de noile tehnologii, fără a împiedica progresul și inovarea.

Descrierea fluxului de lucru

Acest flux de lucru va include realizarea a patru studii de cercetare, câte unul pentru fiecare dintre subcategoriile de tehnologii generice avute în vedere. Fiecare studiu de cercetare va urmări să ofere atât o introducere în tehnologia în sine, cât și o analiză a impactului pozitiv și negativ pe care o astfel de tehnologie l-ar putea avea asupra păcii și securității internaționale. Metodologia de cercetare utilizată pentru efectuarea unor astfel de evaluări ale impactului va lua în considerare nu doar capabilitățile militare, ci și, acolo unde este relevant și aplicabil, factorii politici, economici, sociali, tehnologici, juridici și de mediu (analiza PESTLE). Aceste studii de cercetare vor avea ca rezultat rapoarte scrise cu rezumate puse la dispoziție în toate limbile oficiale ale ONU pentru a sprijini o mai mare diseminare și accesibilitate (traducerea rapoartelor complete se va efectua pe baza disponibilității timpului și a resurselor).

În plus, ca recunoaștere a ecosistemului politic, militar, juridic și tehnic complex în care sunt dezvoltate și implementate astfel de tehnologii, acest flux de lucru va organiza patru dialoguri multipartite pentru a completa activitățile de cercetare și a promova schimbul de opinii și transferul de cunoștințe între diferitele comunități de părți interesate. Formatul acestor întruniri va fi hibrid și va fi programat pentru a fi accesibil publicului din întreaga lume.

Fluxul de lucru 3: Modernizarea controlului armelor și conceperea unor răspunsuri în materie de guvernanță pentru secolul XXI

Scop

Scopul acestui flux de lucru este analizarea măsurii în care noile tehnologii generice duc la noi provocări în materie de guvernanță și, în caz afirmativ, a modului în care poate fi modernizat setul tradițional de instrumente de control al armelor pentru a aborda provocările respective. În plus, fluxul de lucru va explora și complementaritatea dintre măsurile tradiționale de control al armelor și măsurile mai ample de guvernanță a tehnologiei care pot contribui la atingerea acelorași obiective de securitate, stabilitate, siguranță, reducere a riscurilor și neproliferare.

Rezultate preconizate

O mai bună înțelegere a posibilelor puncte forte și limitări ale setului actual de instrumente de control al armelor pentru a face față tehnologiilor noi și emergente.

O mai bună înțelegere a setului mai larg de instrumente de guvernanță tehnologică (de exemplu, standarde industriale, mecanisme de autoreglementare) și a modului în care aceste instrumente pot fi mobilizate de comunitatea internațională de securitate pentru a construi o lume mai pașnică, mai stabilă și mai sigură.

Transferul interdisciplinar de cunoștințe între sectoare prin schimburi informale, deschise tuturor statelor membre ale ONU, industriei și societății civile în general.

Descrierea fluxului de lucru

Acest flux de lucru se va baza pe constatările din fluxul de lucru 2 pentru a extinde în continuare analiza tehnologiilor generice selectate prin intermediul a patru studii de cercetare suplimentare axate pe provocările specifice în materie de guvernanță și pe posibilele răspunsuri politice. În mod similar cu procedura pentru fluxul de lucru 2, fiecare studiu de cercetare va fi completat de un dialog multipartit dedicat, desfășurat în format hibrid, cu scopul de a extrage lecțiile identificate în toate sectoarele care pot fi utilizate pentru a îmbunătăți răspunsurile în materie de politică de securitate internațională.

În plus, acest flux de lucru va include conceptualizarea și proiectarea timpurie a unui infografic interactiv care să permită identificarea și cartografierea mijloacelor relevante de control al armelor și a unor instrumente mai ample de guvernanță tehnologică la nivel regional și internațional pentru anumite tehnologii generice. Această activitate va servi la testarea atât a metodologiei de identificare și de prioritizare a instrumentelor aplicabile și relevante, cât și a diferitelor opțiuni de vizualizare a datelor. Infograficul va fi încărcat pe o pagină web dedicată de pe site-ul UNIDIR.

Modelarea politicii și a procesului decizional. Inovarea tehnologică adaugă noi niveluri de incertitudine mediului mondial de securitate și reprezintă o provocare pentru înțelegerea tradițională a conflictelor, precum și pentru conceptele și răspunsurile în materie de control al armelor. Arhitectura multilaterală dedicată dezarmării, precum și mecanismele regionale și naționale vor trebui să își adapteze instrumentele și procesele pentru a elabora răspunsuri la nivel de politici eficace la noile tehnologii. Activitatea SECTEC va urmări să contribuie la elaborarea unor astfel de răspunsuri la nivel de politici, precum și să le furnizeze informații, prin producerea de cunoștințe, furnizarea de consiliere și generarea de idei.

Reducerea deficitului de cunoștințe privind aspectele tehnologice ale securității internaționale. Multe provocări și oportunități ale noilor tehnologii își au originea în caracteristicile lor tehnice, ceea ce face dificilă punerea în aplicare a politicilor sau a măsurilor de reglementare fără o înțelegere adecvată a tehnologiei în cauză, inclusiv a riscurilor și oportunităților. Acest lucru este agravat și mai mult de caracterul inerent de utilizare duală (sau totală) a multor astfel de inovații, care necesită o înțelegere mai largă a posibilelor efecte și dependențe transsectoriale ale oricărei politici sau măsuri de reglementare.

Construirea de punți între comunități. Într-o perioadă de instabilitate și neîncredere crescândă la nivel mondial, cu o extindere a actorilor, cu o distribuire sporită a cunoștințelor și a expertizei și cu opțiuni mai limitate pentru formele tradiționale de reglementare, există o nevoie urgentă ca diferitele comunități să se reunească și să facă schimb de informații pentru a fundamenta agendele respective. Acest lucru este valabil pentru comunitățile care își desfășoară activitatea în diferite sectoare (de exemplu, guverne, industrie, societatea civilă), precum și pentru comunitățile din cadrul arhitecturii multilaterale care funcționează în mod tradițional în compartimente diferite (de exemplu, securitate internațională, dezvoltare, cooperare digitală, criminalitate). SECTEC va valorifica poziția unică a UNIDIR pentru a lucra transversal între compartimentele tradiționale în efortul de a conecta discursurile din ce în ce mai interdependente, de a construi punți între comunități și de a consolida cunoștințele.

Un grad sporit de pregătire a responsabililor de elaborarea politicilor, precum și a factorilor de decizie, în ceea ce privește provocările și oportunitățile generate de tehnologiile noi și emergente.

O mai bună înțelegere a legăturilor și a convergenței dintre diferitele tehnologii.

Creșterea gradului de conștientizare cu privire la riscurile și beneficiile potențiale ale noilor tehnologii și furnizarea de capacități de avertizare timpurie pentru statele cu o capacitate limitată de a efectua analiza perspectivelor.

O mai bună înțelegere de către comunitatea de elaborare a politicilor a impactului tehnologiilor generice noi și emergente asupra păcii și securității.

Creșterea capacității de a stabili legături și conexiuni între domeniile de aplicare ale diferitelor tehnologii, având ca rezultat discuții politice mai bine informate care integrează o varietate de domenii și procese.

Creșterea capacității de a identifica căi pentru intervenții de politică menite să reducă riscurile prezentate de noile tehnologii, fără a împiedica progresul și inovarea.

O mai bună înțelegere a posibilelor puncte forte și limitări ale setului actual de instrumente de control al armelor pentru a face față tehnologiilor noi și emergente.

O mai bună înțelegere a setului mai larg de instrumente de guvernanță tehnologică (de exemplu, standarde industriale, mecanisme de autoreglementare) și a modului în care aceste instrumente pot fi mobilizate de comunitatea internațională de securitate pentru a construi o lume mai pașnică, mai stabilă și mai sigură.

Transferul interdisciplinar de cunoștințe între sectoare prin schimburi informale, deschise tuturor statelor membre ale ONU, industriei și societății civile în general.