Regulamentul (UE) 2021/696 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 aprilie 2021 de instituire a Programului spațial al Uniunii și a Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial și de abrogare a Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și a Deciziei nr. 541/2014/UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 189 alineatul (2),

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Tehnologiile, datele și serviciile spațiale au devenit indispensabile în viața de zi cu zi a europenilor și joacă un rol esențial în apărarea multor interese strategice. Industria spațială a Uniunii este deja una dintre cele mai competitive din lume. Cu toate acestea, apariția unor noi actori și dezvoltarea de noi tehnologii revoluționează modelele industriale tradiționale. Prin urmare, pentru ca Uniunea să rămână un jucător major pe plan internațional, cu o vastă libertate de acțiune în domeniul spațial, este esențial ca aceasta să încurajeze progresele tehnice și științifice și să sprijine competitivitatea și capacitatea de inovare a industriilor din sectorul spațial al Uniunii, în special a întreprinderilor mici și mijlocii (IMM-uri), a întreprinderilor nou-înființate și a întreprinderilor inovatoare.

Posibilitățile pe care le oferă spațiul pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre ar trebui exploatate, astfel cum se menționează, în special, în Strategia globală pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016, menținându-se, în același timp, caracterul civil al Programului spațial al Uniunii (denumit în continuare programul) și respectându-se eventualele dispoziții de neutralitate sau de nealiniere prevăzute în dreptul constituțional al statelor membre. În trecut, dezvoltarea sectorului spațial a fost legată de securitate. În multe cazuri, echipamentele, componentele și instrumentele utilizate în sectorul spațial, precum și datele și serviciile spațiale sunt cu dublă utilizare. Cu toate acestea, politica de securitate și de apărare a Uniunii este stabilită în cadrul politicii externe și de securitate comune, în conformitate cu titlul V din Tratatul privind Uniunea Europeană (TUE).

Încă de la sfârșitul anilor 1990, Uniunea a început să își dezvolte propriile inițiative și programe spațiale, și anume Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), apoi Galileo și Copernicus, care răspund nevoilor cetățenilor Uniunii și cerințelor politicilor publice. Ar trebui să asigurăm continuitatea acestor inițiative și programe și îmbunătățirea serviciilor pe care le furnizează, astfel încât să corespundă noilor nevoi ale utilizatorilor, să rămână în avangardă în ceea ce privește dezvoltarea de noi tehnologii și transformările din domeniul digital și al tehnologiei informației și comunicațiilor și să poată contribui la prioritățile politice, precum schimbările climatice, inclusiv prin monitorizarea schimbărilor din regiunea polară, transporturi, securitate și apărare.

Este necesar să se exploateze sinergiile dintre sectorul transporturilor, sectorul spațial și cel digital pentru a promova utilizarea pe scară mai largă a noilor tehnologii, cum ar fi apelurile de urgență eCall, tahograful digital, supravegherea și gestionarea traficului, conducerea autonomă, vehiculele fără pilot și dronele și să se răspundă nevoii de conectivitate sigură și continuă, de poziționare robustă, de intermodalitate și de interoperabilitate. Această exploatare a sinergiilor ar spori competitivitatea serviciilor și a industriei de transport.

Pentru a valorifica la maximum avantajele programului, în toate statele membre și pentru toți cetățenii lor, este esențial, de asemenea, să se promoveze utilizarea și adoptarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate, și, de asemenea, să se sprijine dezvoltarea aplicațiilor din aval bazate pe aceste date, informații și servicii. În acest scop, statele membre, Comisia și entitățile responsabile ar putea, în special, să desfășoare periodic campanii de informare asupra beneficiilor programului.

Pentru a atinge obiectivele de libertate de acțiune, independență și securitate, este esențial ca Uniunea să beneficieze de un acces autonom la spațiu și să îl poată utiliza în condiții de siguranță. Prin urmare, este esențial ca Uniunea să sprijine accesul autonom, fiabil și eficient din punctul de vedere al costurilor la spațiu, în special în ceea ce privește infrastructura și tehnologiile critice, securitatea publică și securitatea Uniunii și a statelor sale membre. Prin urmare, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a agrega serviciile de lansare la nivel european, atât pentru nevoile proprii, cât și, la cererea acestora, pentru nevoile altor entități, inclusiv ale statelor membre, în conformitate cu articolul 189 alineatul (2) din Tratatul privind Uniunea Europeană (TFUE). Pentru a rămâne competitivă pe o piață care evoluează rapid, este, de asemenea, esențial ca Uniunea să dispună în continuare de acces la infrastructuri de lansare moderne, eficiente și flexibile și să beneficieze de sisteme de lansare adecvate. Prin urmare, fără a aduce atingere măsurilor luate de statele membre sau de Agenția Spațială Europeană (ESA), ar trebui să fie posibil ca programul să sprijine adaptări ale infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv evoluții noi, care sunt necesare pentru implementarea programului, și adaptări, inclusiv evoluții tehnologice, ale sistemelor de lansare spațială necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologii alternative și sisteme inovatoare, pentru implementarea componentelor programului. Respectivele activități ar trebui desfășurate în conformitate cu Regulamentul (UE, Euratom) 2018/1046 al Parlamentului European și al Consiliului (denumit în continuare Regulamentul financiar) și în vederea eficientizării programului din punctul de vedere al costurilor. Având în vedere că nu vor beneficia de un buget dedicat, acțiunile de sprijinire a accesului la spațiu nu ar trebui să aducă atingere implementării componentelor programului.

Pentru consolidarea competitivității industriei spațiale a Uniunii și creșterea capacității de a putea proiecta, construi și exploata sisteme spațiale proprii, Uniunea ar trebui să sprijine crearea, creșterea și dezvoltarea întregii industrii spațiale. Apariția unui model favorabil afacerilor și inovării ar trebui sprijinită, de asemenea, la nivel național, regional și european, prin inițiative cum ar fi platformele spațiale care să reunească sectorul spațial, sectorul digital și alte sectoare, precum și utilizatorii. Aceste platforme spațiale ar trebui să vizeze promovarea antreprenoriatului și a competențelor, urmărind totodată crearea de sinergii cu centrele de inovare digitală. Uniunea ar trebui să încurajeze înființarea și extinderea companiilor spațiale cu sediul în Uniune pentru a le ajuta să reușească, inclusiv sprijinindu-le pentru a accesa finanțare de risc, având în vedere lipsa unui acces adecvat în Uniune la capital privat pentru întreprinderile nou-înființate din sectorul spațial, și sprijinind cererea, cunoscută și ca abordarea bazată pe primul contract.

Lanțul valoric spațial este împărțit, în general, între activități din amonte și activități din aval. Activitățile din amonte cuprind activitățile care duc la un sistem spațial operațional, inclusiv activități de dezvoltare, producție și lansare, precum și operarea acestui sistem. Activitățile din aval cuprind activitățile care furnizează servicii și produse legate de spațiu către utilizatori. Platformele digitale sunt și ele un element important care sprijină dezvoltarea sectorului spațial. Acestea permit accesul la date și produse, precum și la seturi de instrumente și facilități de stocare și informatice.

În domeniul spațial, Uniunea își exercită competențele în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE. Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.

Întrucât o serie de state membre au tradiția unor industrii active în domeniul spațial, ar trebui recunoscute necesitatea de a sprijini și de a dezvolta industrii spațiale în statele membre care dețin capabilități emergente și necesitatea de a răspunde provocărilor cu care se confruntă industriile spațiale tradiționale create de noul spațiu. Ar trebui promovate acțiuni care vizează dezvoltarea capacităților industriei spațiale în întreaga Uniune și facilitarea colaborării între întreprinderile spațiale active în toate statele membre.

Acțiunile din cadrul programului ar trebui să exploateze și să valorifice capacitățile la nivel național și european, existente la momentul desfășurării acțiunii.

Date fiind aria de acoperire a programului și potențialul său de a răspunde unor provocări globale, activitățile spațiale au o puternică dimensiune internațională. În strânsă coordonare cu statele membre și cu acordul acestora, organele competente ale programului ar putea participa, pe subiecte care țin de program, în cadrul cooperării internaționale și ar putea colabora în cadrul organelor sectoriale competente ale Organizației Națiunilor Unite (ONU). Pentru chestiunile care țin de program, Comisia ar putea coordona, în domeniul său de competență și în numele Uniunii, activitățile de pe scena internațională, în special pentru a apăra interesele Uniunii și ale statelor sale membre în forurile internaționale, inclusiv în domeniul frecvențelor în ceea ce privește programul, fără a aduce atingere competenței statelor membre în respectivul domeniu. Este îndeosebi important ca Uniunea, reprezentată de Comisie, să colaboreze în organismele programului internațional Cospas-Sarsat.

Cooperarea internațională este de importanță capitală pentru promovarea atât a rolului Uniunii ca actor global în sectorul spațial, cât și a tehnologiei și industriilor din Uniune, sprijinind concurența loială la nivel internațional, ținând cont de nevoia de a asigura reciprocitatea drepturilor și obligațiilor părților și de a încuraja cooperarea în domeniul formării. Cooperarea internațională este un element-cheie al Strategiei spațiale pentru Europa, astfel cum este prevăzut de Comisie în comunicarea sa din 26 octombrie 2016. Comisia ar trebui să utilizeze programul pentru a contribui la eforturile internaționale și a beneficia de acestea prin inițiative, a promova industria și tehnologiile europene la nivel internațional, de exemplu, dialoguri bilaterale, ateliere în domeniul industriei și sprijin pentru internaționalizarea IMM-urilor, și a facilita accesul la piețele internaționale și a promova concurența loială, mobilizând, de asemenea, inițiativele de diplomație economică. Inițiativele diplomației spațiale europene ar trebui să fie în deplină coerență și complementaritate cu politicile, prioritățile și instrumentele existente ale Uniunii, iar Uniunea și statele membre au de jucat, împreună, un rol esențial pentru a se menține în avangardă pe scena internațională.

Fără a aduce atingere competenței statelor membre, Comisia ar trebui să promoveze, alături de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate (denumit în continuare Înaltul Reprezentant) și în strânsă coordonare cu statele membre, comportamentul responsabil în spațiu în cursul implementării programului, inclusiv reducerea proliferării deșeurilor spațiale. De asemenea, Comisia ar trebui să exploreze posibilitatea ca Uniunea să accepte drepturile și obligațiile prevăzute în tratatele și convențiile relevante ale ONU și ar trebui să elaboreze, dacă este necesar, propuneri adecvate.

Programul are obiective similare cu alte programe ale Uniunii, în special cu Orizont Europa instituit prin Regulamentul (UE) 2021/695 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Programul InvestEU instituit prin Regulamentul (UE) 2021/523 al Parlamentului European și al Consiliului, cu Fondul european de apărare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/697 al Parlamentului European și al Consiliului și cu fondurile reglementate de un regulament de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru gestionarea frontierelor și politica de vize (denumit în continuare Regulamentul privind dispozițiile comune). Prin urmare, ar trebui prevăzută posibilitatea finanțării cumulative prin programele respective, cu condiția ca ele să nu acopere aceleași elemente de cost, în special prin mecanisme de finanțare complementară din partea programelor Uniunii, acolo unde modalitățile de gestionare permit acest lucru, fie secvențial, prin alternare, fie prin combinarea fondurilor, inclusiv pentru finanțarea comună a acțiunilor, permițând, acolo unde se poate, parteneriate pentru inovare și operațiuni de finanțare mixtă. Așadar, pe durata implementării programului, Comisia ar trebui să promoveze sinergiile cu alte programe și instrumente financiare înrudite ale Uniunii, ceea ce ar permite, acolo unde este posibil, utilizarea accesului la finanțarea de risc, la parteneriate pentru inovare și la finanțare cumulativă sau mixtă. Comisia ar trebui să asigure sinergii și coerență între soluțiile dezvoltate în cadrul acestor programe, în special Orizont Europa, și soluțiile dezvoltate în cadrul programului.

În conformitate cu articolul 191 alineatul (3) din Regulamentul financiar, în niciun caz aceleași costuri nu se finanțează de două ori din bugetul Uniunii.

Obiectivele de politică ale programului ar fi de asemenea abordate ca domenii eligibile pentru operațiuni de finanțare și de investiție prin intermediul instrumentelor financiare și al garanției bugetare aferente Programului InvestEU, în special în cadrul componentelor sale de politică privind infrastructura durabilă și cercetarea, inovarea și digitizarea. Sprijinul financiar ar trebui utilizat pentru a aborda, în mod proporțional, disfuncționalitățile pieței sau situațiile de investiții sub nivelul optim, iar acțiunile nu ar trebui să se suprapună peste finanțarea privată sau să o excludă ori să denatureze concurența pe piața internă. Acțiunile ar trebui să aibă o valoare adăugată europeană clară.

Coerența și sinergiile dintre Orizont Europa și program ar trebui să promoveze un sector spațial european inovator și competitiv, să consolideze autonomia Europei în ceea ce privește accesul la spațiu și utilizarea lui într-un mediu sigur și securizat și să consolideze rolul Europei pe scena mondială. Soluțiile radical inovatoare obținute în cadrul Orizont Europa ar fi sprijinite de datele și de serviciile pe care programul le pune la dispoziția comunității de cercetare și inovare.

Pentru a maximiza beneficiile socioeconomice ale programului, este esențial să se mențină sisteme de ultimă generație, care să fie actualizate pentru a răspunde nevoilor în continuă evoluție ale utilizatorilor, și să se înregistreze noi evoluții în ceea ce privește sectorul aplicațiilor spațiale din aval. Uniunea ar trebui să sprijine activitățile legate de cercetare și de dezvoltarea tehnologiilor sau primele etape ale evoluției legate de infrastructura instituită în cadrul programului, precum și activitățile de cercetare și dezvoltare legate de aplicații și servicii bazate pe sistemele create în cadrul programului, stimulând astfel activitățile economice din amonte și din aval. Instrumentul adecvat de la nivelul Uniunii pentru finanțarea acestor activități de cercetare și inovare este Orizont Europa. Totuși, o parte foarte specifică a activităților de dezvoltare ar trebui finanțată din bugetul alocat componentelor Galileo și EGNOS în temeiul prezentului regulament, în special în cazul activităților referitoare la elemente fundamentale precum chipseturi și receptoare bazate pe Galileo, ceea ce ar facilita dezvoltarea de aplicații în diferite sectoare ale economiei. O astfel de finanțare nu ar trebui însă să pericliteze desfășurarea sau exploatarea infrastructurilor create în cadrul programului.

Pentru a asigura competitivitatea industriei spațiale europene în viitor, programul ar trebui să susțină dezvoltarea competențelor avansate în domeniile legate de spațiu și să sprijine activitățile de educație și de formare, promovând egalitatea de șanse, inclusiv egalitatea de gen, pentru a concretiza întregul potențial al cetățenilor Uniunii în acest domeniu.

Infrastructura dedicată programului ar putea necesita activități suplimentare de cercetare și de inovare, care ar putea fi sprijinite prin Orizont Europa, în vederea coerenței cu activitățile din domeniu ale ESA. Sinergiile cu Orizont Europa ar trebui să garanteze faptul că necesitățile de cercetare și de inovare ale sectorului spațial sunt identificate și stabilite în cadrul procesului de planificare strategică a cercetării și inovării. Datele și serviciile spațiale puse la dispoziție gratuit de către program ar fi folosite pentru dezvoltarea de soluții radical inovatoare prin activități de cercetare și de inovare, inclusiv în contextul Orizont Europa, în sprijinul priorităților în materie de politici ale Uniunii. Procesul de planificare strategică în cadrul Orizont Europa ar identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze infrastructura deținută de Uniune, precum Galileo, EGNOS și Copernicus. Infrastructurile de cercetare, în special rețelele de observare in situ, ar constitui elemente esențiale ale infrastructurii de observare in situ care face posibile serviciile Copernicus.

Este important ca Uniunea să fie proprietara tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate prin achizițiile publice pe care le finanțează în cadrul programului. Pentru a asigura respectarea deplină a drepturilor fundamentale în materie de proprietate, ar trebui să se încheie înțelegerile necesare cu eventualii proprietari actuali. Deținerea drepturilor de proprietate de către Uniune nu ar trebui să aducă atingere posibilității ca Uniunea, în conformitate cu prezentul regulament și acolo unde acest lucru este considerat oportun pe baza unei evaluări de la caz la caz, să pună activele respective la dispoziția unor părți terțe sau să le înstrăineze.

Pentru a încuraja utilizarea cât mai largă a serviciilor oferite de program, ar fi util să se precizeze clar că datele, informațiile și serviciile sunt furnizate fără nicio garanție, fără a se aduce atingere obligațiilor impuse prin dispoziții obligatorii din punct de vedere juridic.

La îndeplinirea unora dintre sarcinile sale fără caracter normativ, Comisia ar trebui să poată face apel, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, la asistență tehnică din partea anumitor părți externe. Și alte entități implicate în guvernanța publică a programului ar trebui să poată beneficia de aceeași asistență tehnică pentru executarea sarcinilor care le sunt atribuite în temeiul prezentului regulament.

Prezentul regulament stabilește un pachet financiar pentru întreaga durată a programului, care urmează să constituie principala valoare de referință, în înțelesul punctului 18 din Acordul interinstituțional din 16 decembrie 2020 dintre Parlamentul European, Consiliul Uniunii Europene și Comisia Europeană privind disciplina bugetară, cooperarea în chestiuni bugetare și buna gestiune financiară, precum și privind noile resurse proprii, inclusiv o foaie de parcurs în vederea introducerii de noi resurse proprii pentru Parlamentul European și pentru Consiliu în cursul procedurii bugetare anuale.

Pentru a reflecta importanța combaterii schimbărilor climatice în concordanță cu angajamentele Uniunii de a pune în aplicare Acordul de la Paris adoptat în temeiul Convenției-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice și cu angajamentul în ceea ce privește obiectivele de dezvoltare durabilă ale ONU, acțiunile întreprinse în temeiul prezentului regulament ar trebui să contribuie la integrarea acțiunilor climatice și la atingerea unei ținte globale reprezentate de alocarea a cel puțin 30 % din cheltuielile bugetului Uniunii pentru sprijinirea îndeplinirii obiectivelor climatice. Acțiunile relevante ar trebui să fie identificate în etapele de pregătire și de implementare a programului și reevaluate în contextul proceselor corespunzătoare de evaluare și de reexaminare. Parlamentul European, Consiliul și Comisia vor coopera cu privire la o metodologie eficace, transparentă și cuprinzătoare, care urmează să fie stabilită de Comisie, menită să evalueze cheltuielile din toate programele cadrului financiar multianual pentru obiectivele în materie de biodiversitate, ținând seama în același timp de suprapunerile existente între obiectivele climatice și cele în materie de biodiversitate.

Veniturile generate de componentele programului ar trebui să fie colectate de Uniune pentru a compensa parțial investițiile pe care le-a realizat deja, iar veniturile respective ar trebui utilizate pentru sprijinirea realizării obiectivelor programului. Din același motiv, în contractele încheiate cu entități din sectorul privat ar trebui să se poată prevedea un mecanism de repartizare a veniturilor.

Programului i se aplică Regulamentul financiar. Regulamentul financiar stabilește normele privind execuția bugetului Uniunii, inclusiv normele privind granturile, premiile, achizițiile publice, gestiunea indirectă, instrumentele financiare, garanțiile bugetare, asistența financiară și rambursările către experții externi.

Întrucât programul este finanțat, în principiu, de Uniune, contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului pentru activități finanțate prin program ar trebui să respecte normele Uniunii. În acest context, Uniunea ar trebui să fie, de asemenea, responsabilă cu definirea obiectivelor care trebuie urmărite în ceea ce privește achizițiile publice. Regulamentul financiar prevede că, pe baza rezultatelor unei evaluări ex ante, Comisia trebuie să se poată baza pe sistemele și procedurile persoanelor sau entităților care execută fondurile Uniunii. Ajustările specifice necesare, aduse respectivelor sisteme și proceduri, precum și modalitățile de prelungire a contractelor existente ar trebui definite în acordul-cadru de parteneriat financiar (ACPF) corespunzător sau în acordurile aferente privind contribuțiile.

Programul se bazează pe tehnologii complexe și în continuă schimbare. Dependența de astfel de tehnologii determină incertitudini și riscuri pentru contractele de achiziții publice încheiate în cadrul programului, mai ales că acestea pot viza angajamente pe termen lung privind echipamentele sau serviciile. Prin urmare, sunt necesare măsuri specifice privind contractele de achiziții publice, pe lângă normele prevăzute în Regulamentul financiar. Astfel, ar trebui să existe posibilitatea de a atribui un contract sub formă de contract în tranșe condiționate, de a introduce, în anumite condiții, o modificare a unui contract în cadrul executării acestuia sau de a impune un nivel minim de subcontractare, în special pentru a permite participarea IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate. În sfârșit, având în vedere incertitudinile tehnologice care caracterizează componentele programului, prețurile din contractele de achiziții publice nu pot fi întotdeauna preconizate cu acuratețe și, ca urmare, ar trebui să existe posibilitatea de a încheia contracte care nu prevăd un preț fix ferm și de a include clauze de salvgardare a intereselor financiare ale Uniunii.

Pentru a stimula cererea publică și inovația în sectorul public, programul ar trebui să promoveze utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor sale pentru a sprijini dezvoltarea de soluții personalizate de către industria de resort și de către IMM-uri la nivelurile regionale și locale, prin parteneriate de inovare în domeniul spațial, astfel cum se menționează la punctul 7 din anexa 1 la Regulamentul financiar, permițând acoperirea tuturor etapelor, de la dezvoltare la implementarea și achiziția de soluții spațiale interoperabile adaptate pentru serviciile publice.

Pentru a îndeplini obiectivele programului, este important să se poată face apel, când este cazul, la capacitățile oferite de entitățile publice și private din Uniune care activează în domeniul spațial și, de asemenea, să se poată colabora, la nivel internațional, cu țări terțe sau cu organizații internaționale. Din acest motiv, ar trebui prevăzută posibilitatea de a utiliza toate instrumentele și metodele de management relevante prevăzute în TFUE și în Regulamentul financiar și procedurile comune de achiziții publice.

În ceea ce privește în mod specific granturile, experiența a demonstrat că adoptarea de către utilizatori și de către piață, precum și activitățile de informare generală funcționează mai bine în mod descentralizat decât prin coordonare ierarhică de către Comisie. Acordarea de bonuri valorice, care sunt o formă de sprijin financiar acordat de un beneficiar al unui grant părților terțe, s-au numărat printre acțiunile cu cea mai mare rată de succes printre întreprinderile intrate recent pe piață și IMM-uri. Succesul lor a fost însă împiedicat de plafonul privind sprijinul financiar impus de Regulamentul financiar. Prin urmare, plafonul respectiv ar trebui mărit pentru program pentru a ține pasul cu potențialul în creștere al aplicațiilor comerciale în sectorul spațial.

Formele de finanțare și metodele de execuție prevăzute în prezentul regulament ar trebui să fie alese pe baza capacității lor de a realiza obiectivele specifice ale acțiunilor și de a obține rezultate, luându-se în considerare, în special, costurile controalelor, sarcina administrativă și riscul preconizat de neconformitate. Ar trebui luată în considerare, de asemenea, utilizarea sumelor forfetare, a finanțării forfetare și a costurilor unitare, precum și a finanțărilor care nu sunt legate de costuri, astfel cum se menționează la articolul 125 alineatul (1) din Regulamentul financiar.

În temeiul Deciziei 2013/755/UE a Consiliului, persoanele și entitățile stabilite în țările sau teritoriile de peste mări sunt eligibile pentru finanțare sub rezerva normelor și a obiectivelor programului și a unor eventuale regimuri aplicabile statului membru de care se leagă țara sau teritoriul de peste mări respectiv.

Prezentului regulament i se aplică normele financiare orizontale adoptate de Parlamentul European și de Consiliu în temeiul articolului 322 din TFUE. Respectivele norme sunt prevăzute în Regulamentul financiar și determină în special procedura de stabilire și execuție a bugetului prin granturi, achiziții publice, premii și gestiune indirectă și prevăd verificarea responsabilităților actorilor financiari. Normele adoptate în temeiul articolului 322 din TFUE includ, de asemenea, un regim general de condiționalitate pentru protecția bugetului Uniunii.

În conformitate cu Regulamentul financiar, cu Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013 al Parlamentului European și al Consiliului și cu Regulamentele (CE, Euratom) nr. 2988/95, (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE) 2017/1939 ale Consiliului, interesele financiare ale Uniunii trebuie să fie protejate prin măsuri proporționate, inclusiv prin măsuri referitoare la prevenirea, depistarea, corectarea și investigarea neregulilor, inclusiv a fraudei, recuperarea fondurilor pierdute, plătite în mod necuvenit sau incorect utilizate și, dacă este cazul, prin impunerea de sancțiuni administrative. În special, în conformitate cu Regulamentele (Euratom, CE) nr. 2185/96 și (UE, Euratom) nr. 883/2013, Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) are competența de a desfășura investigații administrative, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, pentru a stabili dacă a avut loc o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii. În conformitate cu Regulamentul (UE) 2017/1939, Parchetul European (EPPO) este împuternicit să investigheze și să urmărească penal infracțiunile care afectează interesele financiare ale Uniunii, astfel cum sunt prevăzute în Directiva (UE) 2017/1371 a Parlamentului European și a Consiliului. În conformitate cu Regulamentul financiar, orice persoană sau entitate care primește fonduri din partea Uniunii trebuie să coopereze pe deplin pentru protejarea intereselor financiare ale Uniunii, să acorde drepturile necesare și să permită accesul reprezentanților Comisiei, ai OLAF, ai Curții de Conturi și, în ceea ce privește statele membre care participă la forma de cooperare consolidată în temeiul Regulamentului (UE) 2017/1939, ai EPPO și să se asigure că orice terț implicat în execuția fondurilor din partea Uniunii acordă drepturi echivalente.

Membrii Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), țările în curs de aderare, țările candidate și potențial candidate, precum și țările din cadrul politicii europene de vecinătate pot participa la program, mai puțin la programele Galileo, EGNOS, GOVSATCOM și subcomponenta SST, în conformitate cu acordurile lor respective. Alte țări terțe pot participa, de asemenea, la program, mai puțin la programele Galileo, EGNOS, GOVSATCOM și subcomponenta SST, pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Galileo și EGNOS ar trebui să fie deschise participării membrilor AELS care sunt membri ai SEE, în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European. Alte țări terțe pot participa la Galileo și EGNOS pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE. GOVSATCOM ar trebui să fie deschis către orice țară terță exclusiv pe baza unui acord care trebuie încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE.

În prezentul regulament ar trebui introdusă o dispoziție specifică prin care să se solicite țărilor terțe să acorde accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își poată exercita pe deplin competențele care le revin.

Organizațiilor internaționale care nu își au sediul în Uniune și care doresc să acceseze serviciile SST care nu sunt accesibile publicului, ar trebui să li se impună cerința de a încheia un acord în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Organizațiile internaționale care își au sediul în Uniune și care sunt proprietari și operatori publici de vehicule spațiale ar trebui să fie considerate utilizatori de bază ai SST.

Informații disponibile publicului pentru serviciile SST ar trebui înțelese ca însemnând orice informație pe care un utilizator are un temei rezonabil de a o considera accesibilă în mod legal. Serviciile SST care vizează evitarea coliziunilor, reintrarea și fragmentarea se bazează pe informații SST externe accesibile publicului, care sunt disponibile după o cerere de acces. În consecință, serviciile SST care vizează evitarea coliziunilor, reintrarea și fragmentarea ar trebui înțelese ca fiind servicii disponibile publicului și nu ar trebui să necesite încheierea unui acord în conformitate cu articolul 218 din TFUE. Accesul la acestea ar trebui să fie disponibil pe baza unei cereri din partea potențialului utilizator.

O structură solidă de guvernanță publică a programului necesită repartizarea clară a responsabilităților și a sarcinilor între diferitele entități implicate, pentru a se evita dublarea inutilă a eforturilor și a se reduce depășirile de costuri și întârzierile. Toți actorii implicați în guvernanță ar trebui să sprijine, în domeniul lor de competență și în conformitate cu responsabilitățile lor, îndeplinirea obiectivelor programului.

Statele membre sunt de multă vreme active în domeniul spațiului. Ele dispun de sisteme, de infrastructuri, de agenții și de organisme naționale legate de spațiu. Prin urmare, pot avea o contribuția semnificativă la program, în special la implementarea acestuia. Ele ar putea coopera cu Uniunea pentru a promova serviciile și aplicațiile din cadrul programului. Comisia ar putea să fie în măsură să mobilizeze mijloacele aflate la dispoziția statelor membre, ar putea să beneficieze de asistența acestora și, sub rezerva îndeplinirii unor condiții convenite de comun acord, ar putea să le încredințeze statelor membre sarcini fără caracter normativ în implementarea programului. Mai mult, statele membre în cauză ar trebui să adopte toate măsurile necesare pentru a asigura protecția stațiilor terestre instalate pe teritoriile lor. În plus, statele membre și Comisia ar trebui să colaboreze între ele, precum și cu organismele și autoritățile de reglementare internaționale corespunzătoare, pentru a asigura disponibilitatea și protecția la nivel corespunzător a frecvențelor necesare programului, pentru a permite dezvoltarea și implementarea integrală a aplicațiilor bazate pe serviciile oferite, cu respectarea Deciziei nr. 243/2012/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Ca promotor al intereselor generale ale Uniunii, Comisiei îi revine răspunderea de a implementa programul, de a-și asuma responsabilitatea generală și de a promova utilizarea acestuia. Pentru a optimiza utilizarea resurselor și a competențelor diferitelor părți interesate, Comisia ar trebui să poată încredința anumite sarcini altor entități în circumstanțe în care acest lucru se justifică. Deținând responsabilitatea de ansamblu pentru program, Comisia ar trebui să determine principalele cerințe tehnice și operaționale necesare pentru asigurarea evoluției sistemelor și a serviciilor. Comisia ar trebui să facă acest lucru după consultarea experților din statele membre, a utilizatorilor și a altor părți interesate relevante. În sfârșit, observând că, în domeniul spațiului, în conformitate cu articolul 4 alineatul (3) din TFUE, exercitarea competenței de către Uniune nu are ca rezultat împiedicarea statelor membre de a-și exercita propria competență, Comisia ar trebui să asigure coerența activităților desfășurate în contextul programului.

Misiunea Agenției Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare agenția), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 al Parlamentului European și al Consiliului și îi succedă acesteia, este de a contribui la program, în special în ceea ce privește acreditarea de securitate, precum și dezvoltarea de aplicații în aval și de către piață. Prin urmare, anumite sarcini legate de aceste domenii ar trebui să îi fie încredințate agenției. În special în ceea ce privește securitatea, dată fiind experiența sa în domeniu, agenția ar trebui să fie responsabilă cu sarcinile legate de acreditarea de securitate pentru toate acțiunile Uniunii în sectorul spațial. Plecând de la palmaresul său pozitiv în promovarea adoptării de către piață și de către utilizatori a componentelor Galileo și EGNOS, agenției ar trebui, de asemenea, să i se încredințeze activități legate de adoptarea de către utilizatori a altor componente ale programului decât Galileo și EGNOS, precum și activități de dezvoltare a aplicațiilor în aval pentru toate componentele programului. Acest lucru ar permite agenției să beneficieze de economii de scară și ar oferi oportunități pentru dezvoltarea de aplicații bazate pe mai multe componente ale programului (aplicații integrate). Cu toate acestea, activitățile respective nu ar trebui să aducă atingere activităților de promovare a serviciilor și a adoptării de către utilizator pe care Comisia le-a încredințat entităților însărcinate cu execuția programului Copernicus. Faptul că agenției i se încredințează dezvoltarea de aplicații în aval nu ar trebui să împiedice alte entități însărcinate cu execuția să dezvolte aplicații în aval. În plus, agenția ar trebui să se achite de sarcinile pe care Comisia i le atribuie prin intermediul unuia sau mai multor acorduri de contribuție în cadrul unui ACPF ce acoperă alte sarcini specifice legate de program. Atunci când i se încredințează sarcini agenției, ar trebui să i se pună la dispoziție resursele umane, administrative și financiare adecvate.

În anumite situații justificate în mod corespunzător, agenția ar trebui să poată încredința sarcini specifice statelor membre sau unor grupuri de state membre. Aceste sarcini ar trebui să se limiteze la activități pe care agenția nu are capacitatea de a le desfășura ea însăși și nu ar trebui să aducă atingere guvernanței programului și atribuirii sarcinilor astfel cum sunt definite în prezentul regulament.

Galileo și EGNOS sunt sisteme complexe care necesită o coordonare intensă. Dat fiind că acestea sunt componente ale programului, respectiva coordonare ar trebui să fie realizată de o instituție sau de un organ al Uniunii. Bazându-se pe expertiza câștigată în ultimii ani, agenția este organul cel mai potrivit pentru a coordona toate sarcinile operaționale legate de exploatarea acestor sisteme, cu excepția cooperării internaționale. Prin urmare, agenției ar trebui să i se încredințeze gestionarea exploatării programelor EGNOS și Galileo. Acest lucru nu înseamnă însă că agenția ar trebui să realizeze singură toate sarcinile legate de exploatarea sistemelor respective. Ea s-ar putea baza pe expertiza altor entități, în special pe cea a ESA. Aici ar trebui să se încadreze activitățile legate de evoluția sistemelor, conceperea și dezvoltarea părților segmentului terestru și ale sateliților, care ar trebui încredințate ESA. Atribuirea de sarcini către alte entități se bazează pe competența acestora și ar trebui să evite dublarea eforturilor.

ESA este o organizație internațională cu o vastă expertiză în domeniul spațial care, în 2004, a încheiat un acord-cadru cu Comunitatea Europeană (denumit în continuare acord-cadru din 2004). Prin urmare, ea este un partener important pentru implementarea programului, cu care ar trebui stabilite relații adecvate. În această privință și în conformitate cu Regulamentul financiar, Comisia ar trebui să încheie un ACPF cu ESA și cu agenția, care să reglementeze toate relațiile financiare dintre Comisie, agenție și ESA, să asigure coerența acestora și să respecte acordul-cadru din 2004, în special articolele 2 și 5. Cu toate acestea, întrucât ESA nu este un organism al Uniunii și nu intră sub incidența dreptului Uniunii, este esențial ca un astfel de acord să prevadă că ESA adoptă măsurile adecvate pentru a asigura protejarea intereselor Uniunii și ale statelor sale membre și, în ceea ce privește execuția bugetară, faptul că sarcinile care îi sunt încredințate sunt în conformitate cu deciziile Comisiei. Acordul ar trebui să cuprindă, de asemenea, toate clauzele necesare pentru a proteja interesele financiare ale Uniunii.

Funcționarea Centrului Satelitar al Uniunii Europene (SATCEN) drept capacitate autonomă europeană care furnizează acces la informații și servicii în urma exploatării activelor spațiale relevante și a datelor colaterale a fost deja recunoscută în cadrul punerii în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Pentru a integra structural reprezentarea utilizatorilor în guvernanța GOVSATCOM și pentru a agrega nevoile și cerințele utilizatorilor fără a ține seama de granițele naționale sau de cele dintre domeniul civil și cel militar, entitățile relevante ale Uniunii care au legături strânse cu utilizatorii, precum Agenția Europeană de Apărare, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (Frontex), Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Agenția Europeană pentru Controlul Pescuitului, Agenția Uniunii Europene pentru Cooperare în Materie de Aplicare a Legii, Capacitatea militară de planificare și conducere/Capacitatea civilă de planificare și conducere și Centrul de coordonare a răspunsului la situații de urgență, pot avea roluri de coordonare pentru grupuri de utilizatori specifice. La nivel agregat, agenția ar trebui să coordoneze aspectele legate de utilizatori pentru comunitățile de utilizatori civili și ar putea să monitorizeze utilizarea operațională, cererea, conformitatea cu cerințele, precum și evoluțiile în materie de nevoi și cerințe.

Date fiind importanța activităților legate de spațiu pentru economia Uniunii și pentru viețile cetățenilor din Uniune și posibilitatea de dublă utilizare a sistemelor și a aplicațiilor bazate pe sistemele respective, realizarea și menținerea unui nivel ridicat de securitate ar trebui să fie o prioritate de prim rang pentru program, în special în vederea protejării intereselor Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în legătură cu informațiile clasificate și cu alte informații sensibile neclasificate.

Fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale, Comisia și Înaltul Reprezentant, fiecare în domeniul său de competență respectiv, ar trebui să asigure securitatea programului în conformitate cu prezentul regulament și, când este cazul, cu Decizia (PESC) 2021/698 a Consiliului.

Date fiind expertiza specifică de care dispune Serviciul European de Acțiune Externă (SEAE) și contactele sale periodice cu autoritățile țărilor terțe și cu organizațiile internaționale, SEAE este în măsură să asiste Comisia la executarea unora din sarcinile acesteia legate de securitatea programului în domeniul relațiilor externe, în conformitate cu Decizia 2010/427/UE a Consiliului.

Fără a aduce atingere responsabilității exclusive a statelor membre în domeniul securității naționale, astfel cum se prevede la articolul 4 alineatul (2) din TUE, și dreptului statelor membre de a-și proteja interesele esențiale de securitate în conformitate cu articolul 346 din TFUE, ar trebui să se instituie o guvernanță specifică a securității, pentru a asigura implementarea fără probleme a programului. Această guvernanță ar trebui să se întemeieze pe trei principii de bază. În primul rând, este imperativ ca experiența vastă și unică a statelor membre în chestiuni de securitate să fie luată în considerare în cea mai mare măsură posibilă. În al doilea rând, pentru a preveni conflictele de interese și orice alte probleme la aplicarea normelor de securitate, funcțiile operaționale ar trebui să fie separate de funcțiile de acreditare de securitate. În al treilea rând, entitatea responsabilă cu gestionarea tuturor componentelor programului sau a unei părți a acestora este, de asemenea, cea mai în măsură să gestioneze securitatea sarcinilor care i-au fost încredințate. Securitatea programului s-ar baza pe experiența dobândită în implementarea programelor Galileo, EGNOS și Copernicus în ultimii ani. O guvernanță solidă a securității impune, de asemenea, ca rolurile să fie distribuite în mod adecvat între diferiții actori implicați. Fiind responsabilă pentru program, Comisia, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre din domeniul securității naționale, ar trebui să determine cerințele generale de securitate aplicabile fiecăreia dintre componentele programului.

Securitatea cibernetică a infrastructurilor spațiale europene, atât la sol, cât și în spațiu, este esențială pentru a asigura continuitatea funcționării sistemelor și a serviciilor. Prin urmare, necesitatea protejării sistemelor și a serviciilor lor împotriva atacurilor cibernetice, inclusiv prin utilizarea noilor tehnologii, ar trebui luată în considerare în mod corespunzător la stabilirea cerințelor de securitate.

Comisia ar trebui să identifice o structură de monitorizare a securității, la momentul adecvat, după analizarea riscurilor și a amenințărilor. Respectiva structură de monitorizare a securității ar trebui să fie entitatea care respectă instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698. Pentru Galileo, această structură ar trebui să fie Centrul de monitorizare a securității Galileo. În ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/698, rolul consiliului de acreditare de securitate ar trebui să fie limitat la furnizarea către Consiliu sau către Înaltul Reprezentant a unor informații legate de acreditarea de securitate a sistemului.

Având în vedere unicitatea și complexitatea programului, precum și legătura sa cu securitatea, pentru acreditarea de securitate ar trebui să fie respectate principii recunoscute și bine stabilite. Astfel, este indispensabil ca activitățile de acreditare de securitate să fie realizate pe bază de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre, făcându-se eforturi pentru a se ajunge la un consens și implicând toate părțile interesate de problema securității, și să fie instituită o procedură de monitorizare a riscurilor permanentă. Este, de asemenea, imperativ ca activitățile de acreditare de securitate de ordin tehnic să fie încredințate unor specialiști care sunt calificați corespunzător pentru acreditarea unor sisteme complexe și care dețin un nivel adecvat de autorizare de securitate.

Informațiile UE clasificate (IUEC) trebuie tratate în conformitate cu normele de securitate astfel cum se prevede în Decizia 2013/488/UE a Consiliului și în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 a Comisiei. În conformitate cu Decizia 2013/488/UE, statele membre trebuie să respecte principiile și standardele minime stabilite în aceasta, pentru a asigura un nivel echivalent de protecție pentru IUEC.

Pentru a asigura schimbul în condiții de securitate al informațiilor, ar trebui instituite acorduri corespunzătoare care să asigure protecția IUEC furnizate țărilor terțe și organizațiilor internaționale în contextul programului.

Un obiectiv important al programului este de a asigura securitatea acestuia și de a consolida autonomia strategică la nivelul tuturor tehnologiilor și lanțurilor valorice esențiale, menținând totodată o economie deschisă, inclusiv un comerț liber și echitabil, și profitând de posibilitățile oferite de domeniul spațiului pentru securitatea Uniunii și a statelor sale membre. În cazuri specifice, pentru îndeplinirea respectivului obiectiv este necesară stabilirea condițiilor de eligibilitate și de participare necesare pentru a asigura protecția integrității, a securității și a rezilienței sistemelor operaționale ale Uniunii. Acest lucru nu ar trebui să submineze necesitatea competitivității și a eficienței din punctul de vedere al costurilor. În evaluarea entităților juridice care fac obiectul controlului unei țări terțe sau al unei entități dintr-o țară terță, Comisia ar trebui să țină seama de principiile și criteriile prevăzute în Regulamentul (UE) 2019/452 al Parlamentului European și al Consiliului.

În contextul programului, există anumite informații care, deși nu sunt clasificate, trebuie tratate în conformitate cu acte juridice ale Uniunii deja în vigoare sau cu legile, normele și reglementările naționale, inclusiv prin limitări ale distribuirii.

Un număr tot mai mare de sectoare economice esențiale, în special transporturile, telecomunicațiile, agricultura și energia, utilizează din ce în ce mai mult sistemele de navigație prin satelit și sistemele de observare a Pământului. Programul ar trebui să valorifice sinergiile dintre aceste sectoare, ținând cont de avantajele oferite de tehnologiile spațiale acestor sectoare, să sprijine dezvoltarea de echipamente compatibile și să promoveze elaborarea standardelor și a certificărilor pertinente. Sinergiile dintre activitățile spațiale și activitățile legate de securitatea și de apărarea Uniunii și a statelor sale membre sunt, de asemenea, în creștere. Prin urmare, controlul deplin asupra navigației prin satelit ar trebui să garanteze independența tehnologică a Uniunii, inclusiv, pe termen mai lung, pentru componentele echipamentelor de infrastructură, și să îi asigure autonomia strategică.

Programul Galileo are ca obiectiv instituirea și exploatarea primei infrastructuri de navigație și de poziționare prin satelit concepută special în scopuri civile, care poate fi utilizată de o varietate de actori publici și privați din Europa și din întreaga lume. Galileo funcționează independent de alte sisteme existente sau potențiale, contribuind astfel, printre altele, la autonomia strategică a Uniunii. A doua generație a Galileo ar trebui să fie implementată treptat până în 2030, inițial cu o capacitate operațională redusă.

EGNOS urmărește îmbunătățirea calității semnalelor deschise recepționate de la sistemele globale de navigație prin satelit existente, în special a celor emise de Galileo. Serviciile oferite de EGNOS ar trebui să acopere, cu prioritate, teritoriile statelor membre situate geografic în Europa, incluzând, în acest sens, până la sfârșitul anului 2026, Ciprul, insulele Azore, Canare și Madeira. În domeniul aviației, toate aceste teritorii ar trebui să beneficieze de EGNOS pentru serviciile de navigație aeriană pentru toate nivelurile de performanță oferite de EGNOS. În limita fezabilității tehnice și, în ceea ce privește siguranța vieții, în conformitate cu acordurile internaționale, acoperirea geografică a serviciilor oferite de EGNOS ar putea fi extinsă și la alte regiuni ale lumii. Fără a aduce atingere Regulamentului (UE) 2018/1139 al Parlamentului European și al Consiliului și monitorizării calității serviciului Galileo care este necesară pentru aviație, ar trebui remarcat faptul că, deși semnalele emise de Galileo pot fi utilizate efectiv pentru facilitarea poziționării aeronavelor, în toate fazele zborului, prin sistemele necesare de augmentare, incluzând sistemele regionale, locale și sistemele electronice de bord, numai sistemele regionale sau locale de augmentare, cum este EGNOS în Europa, pot constitui servicii de management al traficului aerian (ATM) și servicii de navigație aeriană (ANS). Serviciul EGNOS de salvgardare a vieții ar trebui asigurat în conformitate cu standardele Organizației Aviației Civile Internaționale aplicabile (denumite în continuare standardele OACI).

Este imperativă asigurarea sustenabilității Galileo și EGNOS și a continuității, disponibilității, preciziei, fiabilității și securității serviciilor lor. Într-un mediu în schimbare și pe o piață în evoluție rapidă, dezvoltarea acestora ar trebui, de asemenea, să continue și ar trebui pregătite noile generații ale respectivelor sisteme, inclusiv evoluția conexă a segmentului spațial și a segmentului de la sol.

Termenul serviciu comercial utilizat în Regulamentul (UE) nr. 1285/2013 al Parlamentului European și al Consiliului nu mai este adecvat având în vedere evoluția serviciului respectiv. În locul acestuia, au fost identificate două servicii separate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/224 a Comisiei, și anume serviciul de înaltă precizie și serviciul de autentificare.

Pentru a optimiza utilizarea serviciilor oferite, serviciile furnizate de Galileo și de EGNOS ar trebui să fie compatibile și interoperabile între ele, inclusiv la nivelul utilizatorului, și, în măsura posibilului, cu alte sisteme de navigație prin satelit, precum și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care o astfel de compatibilitate și interoperabilitate este prevăzută într-un acord internațional, fără a aduce atingere obiectivului autonomiei strategice a Uniunii.

Având în vedere importanța pentru Galileo și EGNOS a infrastructurii lor terestre și impactul acesteia asupra securității lor, stabilirea amplasamentului infrastructurii respective ar trebui să îi revină Comisiei. Implementarea infrastructurii terestre a sistemelor ar trebui să urmeze în continuare un proces deschis și transparent, care ar putea implica agenția, dacă este cazul, în funcție de domeniul său de competență.

Pentru maximizarea beneficiilor socioeconomice ale programelor Galileo și EGNOS, contribuind totodată la autonomia strategică a Uniunii, în special în sectoarele sensibile și în domeniul siguranței și securității, ar trebui promovată utilizarea serviciilor furnizate de cele două programe în cadrul altor politici ale Uniunii, inclusiv prin mijloace normative, atunci când acest lucru este justificat și benefic. Măsurile de încurajare a utilizării acestor servicii în toate statele membre constituie, de asemenea, o parte importantă a procesului.

Componentele programului ar trebui să stimuleze aplicarea tehnologiilor digitale în sistemele spațiale, în distribuția datelor și a serviciilor și în dezvoltarea din aval. În acest context, ar trebui să se acorde o atenție deosebită inițiativelor și acțiunilor propuse de Comisie în comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată Conectivitate pentru o piață unică digitală competitivă – către o societate europeană a gigabiților și în comunicarea sa din 14 septembrie 2016 intitulată Un plan de acțiune privind 5G în Europa.

Copernicus ar trebui să asigure un acces autonom la cunoștințe despre mediu, la tehnologii esențiale pentru serviciile de observare a Pământului și de informații geografice, sprijinind astfel Uniunea în obținerea independenței în luarea deciziilor și în acțiunile din domenii precum, printre altele, mediul, schimbările climatice, afacerile marine și maritime, agricultura și dezvoltarea rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecția civilă, monitorizarea solurilor și a infrastructurilor, securitatea și economia digitală.

Copernicus ar trebui să valorifice activitățile și realizările în temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014 al Parlamentului European și al Consiliului de instituire a programului Uniunii de observare și monitorizare a Pământului (Copernicus), precum și al Regulamentului (UE) nr. 911/2010 al Parlamentului European și al Consiliului, care a instituit programul ce a precedat Programul european de monitorizare a Pământului (GMES) și a stabilit normele de punere în aplicare a operațiunilor sale inițiale, precum și să asigure continuitatea cu aceste activități și să le intensifice, ținând seama de tendințele recente în cercetare, de progresele tehnologice și de inovațiile cu impact asupra domeniului observării Pământului, precum și de evoluțiile în ceea ce privește analiza volumelor mari de date și inteligența artificială și de strategiile și inițiativele legate de acestea de la nivelul Uniunii după cum subliniază Comisia în Cartea sa albă privind inteligența artificială din 19 februarie 2020 intitulată O abordare europeană axată pe excelență și încredere și în comunicarea sa din 19 februarie 2020 intitulată O strategie europeană privind datele. Pentru dezvoltarea de noi mijloace, Comisia ar trebui să conlucreze îndeaproape cu statele membre, cu ESA, cu Organizația Europeană pentru Exploatarea Sateliților Meteorologici (EUMETSAT) și, după caz, cu alte entități care dețin active spațiale și in situ relevante. Copernicus ar trebui să utilizeze, în cea mai mare măsură posibilă, capacitățile spațiale de observare a Pământului ale statelor membre, ale ESA, ale EUMETSAT, precum și ale altor entități, inclusiv pe cele ale inițiativelor comerciale din Uniune, contribuind astfel și la dezvoltarea unui sector spațial comercial viabil în Europa. Acolo unde fezabil și adecvat, Copernicus ar trebui, de asemenea, să utilizeze și datele disponibile in situ și auxiliare furnizate în principal de statele membre în conformitate cu Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului. Comisia ar trebui să colaboreze cu statele membre și cu Agenția Europeană de Mediu pentru a asigura accesul la seturile de date in situ pentru Copernicus și utilizarea eficientă a acestora.

Copernicus ar trebui să fie implementat în conformitate cu obiectivele Directivei 2003/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în special transparența, crearea unor condiții care să conducă la dezvoltarea serviciilor și contribuția la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în Uniune. Datele Copernicus și informațiile Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod gratuit și deschis.

Ar trebui valorificat întregul potențial al Copernicus pentru societatea și economia Uniunii, dincolo de beneficiarii direcți, prin intensificarea măsurilor de adoptare de către utilizatori, ceea ce necesită acțiuni suplimentare care să facă datele utilizabile de către nespecialiști și, astfel, să stimuleze creșterea, crearea de locuri de muncă și transferurile de cunoștințe.

Copernicus este un program orientat către utilizatori. Prin urmare, evoluția sa ar trebui să se bazeze pe cerințele în schimbare ale utilizatorilor de bază ai Copernicus, recunoscând, în același timp, apariția unor noi comunități de utilizatori, fie publici, fie privați. Copernicus ar trebui să se bazeze pe o analiză a opțiunilor pentru a răspunde cerințelor în schimbare ale utilizatorilor, inclusiv celor privind punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii care necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor.

Copernicus este deja operațional. Prin urmare, este importantă asigurarea continuității infrastructurii și a serviciilor deja existente și, în același timp, asigurarea adaptării la nevoile în schimbare ale utilizatorilor, la mediul de pe piață, având în vedere în special apariția actorilor privați în domeniul spațiului, și la evoluțiile sociopolitice care necesită reacții rapide. Acest lucru presupune o evoluție structurii funcționale a Copernicus, pentru a reflecta mai bine tranziția de la primul stadiu al serviciilor operaționale la furnizarea de servicii mai avansate și mai specifice unor noi comunități de utilizatori și la stimularea piețelor cu valoare adăugată din aval. În acest scop, implementarea sa în continuare ar trebui să adopte o abordare care să urmeze lanțul valoric al producției de date, respectiv obținerea datelor, prelucrarea datelor și a informațiilor, distribuția și exploatarea lor, activitățile de stimulare a adoptării de către utilizatori și de către piață și cele de consolidare a capacităților, în vreme ce procesul de planificare strategică din cadrul Orizont Europa ar identifica activitățile de cercetare și de inovare care ar trebui să utilizeze Copernicus.

În ceea ce privește obținerea datelor, activitățile din cadrul Copernicus ar trebui să vizeze completarea și întreținerea infrastructurii spațiale existente, pregătirea înlocuirii pe termen lung a sateliților ajunși la sfârșitul duratei lor de viață, precum și inițierea de noi misiuni vizând în special sisteme noi de observare care să sprijine acțiunile de răspuns la provocarea globală a schimbărilor climatice, precum monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră. Activitățile din cadrul programului Copernicus ar trebui să își extindă acoperirea globală a monitorizării pentru a integra regiunile polare și să sprijine asigurarea conformității de mediu, monitorizarea și raportarea obligatorii în domeniul mediului și aplicațiile inovatoare legate de mediu din agricultură, silvicultură, gestionarea apelor și a resurselor marine și patrimoniul cultural, de exemplu, pentru monitorizarea culturilor, gospodărirea apelor și monitorizarea mai bună a incendiilor. În acest context, Copernicus ar trebui să mobilizeze și să profite la maximum de investițiile realizate în perioada de finanțare anterioară (2014-2020), inclusiv cele realizate de statele membre, ESA și EUMETSAT, explorând, în același timp, noi modele operaționale și de afaceri pentru a completa în continuare capacitățile Copernicus. Copernicus ar putea, de asemenea, să valorifice parteneriatele sale de succes cu statele membre pentru a-și dezvolta în continuare dimensiunea de securitate prin mecanisme de guvernanță adecvate, pentru a răspunde la evoluția nevoilor utilizatorilor în domeniul securității.

În cadrul funcției de prelucrare a datelor și a informațiilor, Copernicus ar trebui să asigure sustenabilitatea pe termen lung și dezvoltarea în continuare a serviciilor oferite, furnizând informații pentru satisfacerea nevoilor sectorului public și a celor care decurg din angajamentele internaționale ale Uniunii, precum și să maximizeze posibilitățile de exploatare comercială. În special, Copernicus ar trebui să furnizeze, la scară europeană, națională, locală și mondială, informații privind compoziția atmosferică și calitatea aerului; informații cu privire la starea și dinamica oceanelor; informații în sprijinul monitorizării suprafeței terestre și a suprafeței acoperite cu gheață care să sprijine punerea în aplicare a politicilor Uniunii, naționale și locale; informații în sprijinul adaptării la schimbările climatice și atenuării efectelor acestora; informații geospațiale pentru a sprijini gestionarea situațiilor de urgență, inclusiv prin activități de prevenire, asigurarea conformității de mediu, precum și securitatea civilă, inclusiv sprijin pentru activitatea externă a Uniunii. Comisia ar trebui să identifice mecanisme contractuale corespunzătoare care să încurajeze durabilitatea furnizării de servicii.

La implementarea serviciilor Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze pe entități competente, pe agențiile relevante ale Uniunii, pe grupările sau consorțiile de organisme naționale sau pe orice alte organisme relevante potențial eligibile pentru încheierea unui acord de contribuție. La selectarea entităților respective, Comisia ar trebui să se asigure să nu există întreruperi ale exploatării sau ale furnizării serviciilor și că, în ceea ce privește datele sensibile din punctul de vedere al securității, entitățile implicate dispun de capacități de alertă timpurie și de monitorizare a crizelor în contextul politicii externe și de securitate comune și, mai ales, al politicii de securitate și apărare comune. În conformitate cu articolul 154 alineatul (2) din Regulamentul financiar, persoanele și entitățile cărora li se încredințează execuția fondurilor Uniunii au obligația să respecte principiul nediscriminării în raport cu toate statele membre. Respectarea principiului menționat ar trebui asigurată prin intermediul acordurilor de contribuție relevante legate de furnizarea serviciilor Copernicus.

Implementarea serviciilor Copernicus ar trebui să faciliteze adoptarea de către public a serviciilor, întrucât utilizatorii ar putea anticipa disponibilitatea și evoluția serviciilor, precum și cooperarea cu statele membre și cu alte părți. În acest scop, Comisia și entitățile cărora le-a încredințat execuția și care furnizează servicii ar trebui să colaboreze îndeaproape cu comunități de bază de utilizatori Copernicus din întreaga Europă în vederea dezvoltării în continuare a serviciilor Copernicus și a portofoliului de informații, pentru a se asigura satisfacerea nevoilor în continuă evoluție aferente sectorului public și politicilor și, astfel, pentru a se asigura maximizarea utilizării datelor de observare a Pământului. Comisia și statele membre ar trebui să colaboreze la dezvoltarea componentei in situ a programului Copernicus și să faciliteze integrarea datelor Copernicus in situ cu seturile de date spațiale pentru servicii Copernicus modernizate.

Politica accesului gratuit, integral și deschis la date practicată de Copernicus a fost evaluată drept unul dintre cele mai de succes elemente ale implementării sale și a contribuit decisiv la stimularea cererii puternice pentru datele și informațiile pe care le furnizează, făcând din programul Copernicus unul dintre cei mai mari furnizori de date provenite din observarea Pământului din lume. Există o nevoie clară de a garanta continuitatea sigură pe termen lung a furnizării datelor în regim gratuit, integral și deschis, iar accesul ar trebui prezervat pentru a se realiza obiectivele ambițioase stabilite în Strategia spațială pentru Europa. Datele Copernicus sunt create în primul rând în beneficiul europenilor, iar punerea lor gratuită la dispoziție maximizează oportunitățile de colaborare la nivel mondial ale întreprinderilor și cercetătorilor din Uniune și contribuie la un ecosistem spațial european veritabil. În cazul în care se va introduce o limitare a accesului la datele Copernicus și informațiile furnizate de Copernicus, aceasta ar trebui să fie conformă cu politica de date a Copernicus stabilită în prezentul regulament și în Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013 al Comisiei.

Datele și informațiile produse în cadrul programului Copernicus ar trebui să fie disponibile în mod integral, deschis și gratuit, sub rezerva unor condiții și limitări corespunzătoare, pentru a promova utilizarea și partajarea acestora, precum și pentru a consolida piețele europene în domeniul observării Pământului, în special sectorul din aval, permițând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă în Uniune. Acest serviciu ar trebui să furnizeze în continuare date și informații la un nivel înalt de consecvență, continuitate, fiabilitate și calitate. Pentru aceasta, este necesar ca accesul la datele Copernicus și la informațiile Copernicus, precum și prelucrarea și exploatarea acestora să se facă cu ușurință, pe scară largă și la diferite niveluri de promptitudine. În acest scop, Comisia ar trebui să urmeze în continuare o abordare integrată, atât la nivelul Uniunii, cât și la nivelul statelor membre, care să permită, de asemenea, integrarea cu alte surse de date și de informații. Prin urmare, Comisia ar trebui să ia măsurile necesare pentru a se asigura că datele Copernicus și informațiile furnizate de Copernicus sunt accesibile și utilizabile ușor și cu eficacitate, în special prin promovarea serviciilor de acces la date și informații (DIAS) în statele membre și, acolo unde este posibil, prin sprijinirea interoperabilității dintre infrastructurile de observare a Pământului existente în Europa în vederea stabilirii de sinergii cu aceste active, pentru a maximiza și a intensifica adoptarea de către piață a datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.

Comisia ar trebui să conlucreze cu furnizorii de date, pentru a conveni asupra condițiilor de acordare a licențelor pentru datele provenite de la terți în scopul facilitării utilizării acestora în cadrul programului Copernicus, în conformitate cu prezentul regulament și cu drepturile aplicabile ale terților. Deoarece unele date Copernicus și informații Copernicus, inclusiv imagini de înaltă rezoluție, pot avea un impact asupra securității Uniunii sau a statelor membre, în cazuri justificate corespunzător pot fi adoptate măsuri de contracarare a riscurilor și a amenințărilor la adresa securității Uniunii sau a statelor membre.

Pentru a promova și a facilita utilizarea datelor și a tehnologiilor de observare a Pământului de către autoritățile naționale, regionale și locale, de către IMM-uri, oameni de știință și cercetători, ar trebui promovate rețele dedicate de distribuție a datelor Copernicus, inclusiv organisme naționale și regionale precum Antenele Copernicus și Academiile Copernicus, prin activități de stimulare a adoptării de către utilizatori. În acest scop, Comisia și statele membre ar trebui să urmărească să creeze legături mai strânse între Copernicus și politicile naționale și ale Uniunii, pentru a încuraja cererea de servicii și de aplicații comerciale și pentru a permite întreprinderilor, în special IMM-urilor și întreprinderilor nou-înființate, să dezvolte aplicații bazate pe date Copernicus și informații Copernicus, în vederea dezvoltării unui ecosistem competitiv de date de observare a Pământului în Europa.

La nivel internațional, Copernicus ar trebui să furnizeze informații precise și fiabile pentru cooperarea cu țări terțe și cu organizații internaționale, precum și în sprijinul politicilor externe și de cooperare pentru dezvoltare ale Uniunii. Copernicus ar trebui considerat o contribuție europeană la Rețeaua mondială de sisteme de observare a Pământului, la Comitetul pentru sateliții de observare a Pământului, la Conferința părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice din 1992, la realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU și la Cadrul de la Sendai pentru reducerea riscurilor de dezastre. Comisia ar trebui să creeze sau să mențină o cooperare adecvată cu organismele relevante ale ONU și cu Organizația Meteorologică Mondială.

În procesul de implementare a programului Copernicus, Comisia ar trebui să se bazeze, după caz, pe organizațiile europene internaționale cu care are parteneriate deja stabilite, în special cu ESA, pentru dezvoltarea, coordonarea, implementarea și evoluția componentelor spațiale, accesul la date ale terților dacă este cazul și, atunci când acest lucru nu se realizează de către alte entități, exploatarea misiunilor dedicate. În plus, Comisia ar trebui să se bazeze pe EUMETSAT pentru exploatarea de misiuni dedicate sau părți ale acestora și, dacă este cazul, pentru accesul la datele din misiunile contribuitoare în conformitate cu cunoștințele sale de specialitate și cu mandatul încredințat.

În domeniul serviciilor, Comisia ar trebui să profite în mod adecvat de capacitățile specifice oferite de agențiile Uniunii, precum Agenția Europeană de Mediu, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, Frontex, SATCEN, precum și de cele oferite de Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu, o organizație interguvernamentală și de investițiile europene realizate deja în serviciile de monitorizare a mediului marin prin Mercator Océan. În privința securității, ar fi urmărită o abordare cuprinzătoare la nivelul Uniunii împreună cu Înaltul Reprezentant. Centrul Comun de Cercetare (JRC) al Comisiei s-a implicat activ, de la bun început, în inițiativa GMES și a susținut evoluțiile privind Galileo și subcomponenta SWE. În temeiul Regulamentului (UE) nr. 377/2014, JRC gestionează serviciul Copernicus de gestionare a situațiilor de urgență și componenta globală a serviciului Copernicus de monitorizare a suprafeței terestre, acesta contribuie la reexaminarea calității și a adecvării la scop a datelor și a informațiilor, precum și la evoluția viitoare a programului. Comisia ar trebui să se bazeze în continuare pe consultanța științifică și tehnică a JRC pentru implementarea programului.

În urma cererilor formulate de Parlamentul European și de Consiliu, Uniunea a instituit un cadru de sprijin pentru supravegherea și urmărirea spațială (SST) prin Decizia nr. 541/2014/UE. Deșeurile spațiale au devenit o amenințare gravă pentru securitatea, siguranța și sustenabilitatea activităților spațiale. Prin urmare, subcomponenta SST este esențială pentru menținerea continuității componentelor programului și a contribuției acestora la politicile Uniunii. Urmărind să împiedice proliferarea deșeurilor spațiale, subcomponenta SST contribuie la asigurarea accesului sustenabil și garantat la spațiu și a utilizării sustenabile și garantate a spațiului, care constituie un obiectiv comun la nivel global. În acest context, ar putea sprijini pregătirea proiectelor europene de curățare a orbitei terestre.

Performanța și autonomia capacităților în cadrul subcomponentei SST ar trebui dezvoltate în continuare. În acest scop, subcomponenta SST ar trebui să ducă la crearea unui catalog european autonom al obiectelor spațiale, pe baza datelor de la rețeaua de senzori SST. Dacă este cazul, Uniunea ar putea avea în vedere punerea la dispoziție a unei părți din datele acestuia în scopuri comerciale, necomerciale și de cercetare. Subcomponenta SST ar trebui, de asemenea, să sprijine în continuare exploatarea și furnizarea serviciilor SST. Întrucât serviciile SST sunt orientate către utilizatori, ar trebui create mecanismele adecvate pentru colectarea cerințelor utilizatorilor, inclusiv a celor legate de securitate și de transmitere de informații pertinente de la și către instituțiile publice pentru îmbunătățirea eficacității sistemului, respectând, în același timp, politicile naționale de siguranță și securitate.

Furnizarea serviciilor SST ar trebui să se bazeze pe cooperarea dintre Uniune și statele membre și pe utilizarea expertizei și activelor naționale actuale și viitoare, inclusiv a celor dezvoltate prin intermediul ESA sau de către Uniune. Ar trebui să fie posibilă furnizarea de sprijin financiar pentru dezvoltarea de senzori SST noi. Având în vedere natura sensibilă a SST, statele membre participante la subcomponenta SST ar trebui să păstreze controlul asupra senzorilor naționali, precum și asupra exploatării, întreținerii și reînnoirii lor și asupra prelucrării datelor care fac posibilă furnizarea serviciilor SST.

Statele membre care dețin drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități care sunt disponibile pentru subcomponenta SST ar trebui să poată participa la furnizarea serviciilor SST. Statele membre participante la consorțiul instituit în temeiul Deciziei nr. 541/2014/UE ar trebui să fie considerate ca deținând drepturi de proprietate sau acces adecvat la capacități care sunt disponibile pentru subcomponenta SST. Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST ar trebui să prezinte o propunere comună unică și să își dovedească conformitatea cu elemente suplimentare legate de configurarea operațională. Ar trebui stabilite norme adecvate pentru selectarea și organizarea respectivelor state membre.

Pentru a asigura condiții uniforme de punere în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei pentru a adopta procedurile și elementele detaliate pentru instituirea participării statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună a statelor membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST sau în cazul în care consideră că o astfel de propunere nu respectă criteriile stabilite, Comisia ar trebui să poată lansa o a doua etapă pentru instituirea participării statelor membre la furnizarea serviciilor SST. Procedurile și elementele acestei a doua etape ar trebui să definească orbitele ce urmează să fie vizate și să țină cont de nevoia de a maximiza participarea statelor membre la furnizarea serviciilor SST. În cazul în care aceste proceduri și elemente prevăd posibilitatea ca Comisia să selecteze mai multe propuneri pentru a acoperi toate orbitele, ar trebui prevăzute, de asemenea, mecanisme adecvate de coordonare între grupurile de state membre și o soluție eficientă pentru a acoperi toate serviciile SST. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011 al Parlamentului European și al Consiliului.

Odată ce subcomponenta SST este configurată, aceasta ar trebui să respecte principiile complementarității activităților și continuității serviciilor SST de înaltă calitate și orientate către utilizatori și ar trebui să se bazeze pe cea mai bună expertiză. Prin urmare, componenta SST ar trebui să evite duplicările inutile. Capacitățile redundante ar trebui să asigure continuitatea, calitatea și robustețea serviciilor SST. Activitățile echipelor de experți ar trebui să ajute la evitarea acestor duplicări inutile.

În plus, subcomponenta SST ar trebui să fie propice măsurilor existente de atenuare a riscurilor, precum Orientările COPUOS privind diminuarea deșeurilor cosmice și orientările privind sustenabilitatea pe termen lung a activităților din spațiul cosmic, sau altor inițiative, pentru a garanta siguranța, securitatea și sustenabilitatea activităților din spațiul cosmic. În vederea reducerii riscurilor de coliziune, subcomponenta SST va urmări, de asemenea, să realizeze sinergii cu inițiativele de eliminare activă și de pasivizare a deșeurilor spațiale. Subcomponenta SST ar trebui să contribuie la asigurarea utilizării și explorării pașnice a spațiului cosmic. Dezvoltarea activităților spațiale ar putea avea implicații asupra inițiativelor internaționale din domeniul managementului traficului spațial. Uniunea ar trebui să monitorizeze aceste evoluții și ar putea să le ia în considerare în contextul evaluării intermediare a cadrului financiar multianual actual.

Activitățile în cadrul subcomponentelor SST, SWE și NEO ar trebui să țină seama de cooperarea cu parteneri internaționali, în special cu Statele Unite, cu organizații internaționale și cu alte părți terțe, mai ales pentru evitarea coliziunilor în spațiu, pentru prevenirea proliferării deșeurilor spațiale și pentru sporirea gradului de pregătire pentru efectele fenomenelor meteorologice spațiale extreme și ale obiectelor din apropierea Pământului.

Comitetul de securitate al Consiliului a recomandat crearea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a garanta faptul că aspectele referitoare la securitatea datelor sunt luate în considerare în mod corespunzător la punerea în aplicare a Deciziei nr. 541/2014/UE. În acest scop și ținând seama de lucrările deja realizate, statele membre participante la subcomponenta SST ar trebui să instituie structurile și procedurile adecvate de gestionare a riscurilor.

Fenomenele meteorologice spațiale majore și extreme pot pune în pericol siguranța cetățenilor și pot întrerupe funcționarea infrastructurilor spațiale sau terestre. Prin urmare, în cadrul programului ar trebui introdusă o subcomponentă SWE, cu scopul de a evalua riscurile meteorologice spațiale și nevoile corespunzătoare ale utilizatorilor, de a spori gradul de informare cu privire la riscurile meteorologice spațiale, de a asigura furnizarea de servicii SWE orientate către utilizatori și de a îmbunătăți capacitățile statelor membre de a furniza servicii SWE. Comisia ar trebui să acorde prioritate sectoarelor cărora urmează să le fie furnizate serviciile operaționale SWE, ținând seama de nevoile utilizatorilor, de riscuri și de gradul de pregătire tehnologică. Pe termen lung, pot fi abordate și nevoile altor sectoare. Furnizarea de servicii la nivelul Uniunii conform necesităților utilizatorilor ar necesita activități de cercetare și de dezvoltare specifice, coordonate și continue pentru a sprijini evoluția serviciilor SWE. Furnizarea de servicii SWE ar trebui să se bazeze pe capacitățile existente la nivel național și la nivelul Uniunii și să permită o participare largă a statelor membre, a organizațiilor europene și internaționale și implicarea sectorului privat.

Cartea albă a Comisiei din 1 martie 2017 privind viitorul Europei, Declarația de la Roma a șefilor de stat și de guvern din cele 27 de state membre din 25 martie 2017, precum și mai multe rezoluții ale Parlamentului European reamintesc faptul că Uniunea are un rol important de jucat în asigurarea unei Europe sigure, securizate și reziliente, capabile să facă față provocărilor precum conflictele regionale, terorismul, amenințările cibernetice și presiunile migratorii tot mai mari. Accesul sigur și garantat la comunicații prin satelit reprezintă un instrument indispensabil pentru actorii din domeniul securității, iar punerea în comun și partajarea respectivei resurse esențiale pentru securitate la nivelul Uniunii întăresc Uniunea în rolul său de protector al cetățenilor săi.

Concluziile Consiliul European din 19-20 decembrie 2013 au salutat pregătirile pentru următoarea generație de comunicații guvernamentale prin satelit (GOVSATCOM) prin strânsă cooperare între statele membre, Comisie și ESA. GOVSATCOM a fost de asemenea identificat drept unul dintre elementele Strategiei globale pentru politica externă și de securitate a Uniunii Europene din iunie 2016. GOVSATCOM ar trebui să contribuie la răspunsul UE în fața amenințărilor hibride și să ofere sprijin strategiei în materie de securitate maritimă a UE și politicii UE privind regiunea arctică.

GOVSATCOM este un program orientat către utilizatori cu o puternică dimensiune de securitate. Cazurile de utilizare GOVSATCOM ar trebui să poată fi grupate pentru analiză de către actorii competenți în trei categorii principale: gestionarea crizelor, care poate include misiuni și operații civile și militare de securitate și apărare comună, intervenții în caz de dezastre naturale sau provocate de om, crize umanitare și situații de urgență maritimă; supravegherea, care poate include supravegherea frontierelor, supravegherea zonelor prefrontaliere, supravegherea liniilor de frontieră maritime, supravegherea maritimă și supravegherea traficului ilegal; și infrastructurile esențiale, care pot include rețeaua diplomatică, comunicațiile polițienești, infrastructura digitală, precum centrele de date și serverele, infrastructurile critice, precum energia, transporturile și digurile, precum barajele și infrastructurile spațiale.

Capacitatea și serviciile GOVSATCOM ar trebui să fie utilizate în misiunile și operațiunile critice de securitate și siguranță desfășurate de actorii de la nivelul Uniunii și de la nivelul statelor membre. Prin urmare, este necesar un nivel adecvat de independență față de terți (țări terțe și entități din țări terțe), care să acopere toate elementele GOVSATCOM, cum ar fi tehnologiile spațiale și terestre de la nivelul componentelor, al subsistemelor și al sistemelor, industriile producătoare, proprietarii și operatorii sistemelor spațiale și localizarea fizică a componentelor sistemului terestru.

Comunicațiile prin satelit sunt o resursă finită, limitată de capacitatea satelitară, de frecvențe și de acoperirea geografică. Prin urmare, pentru a fi eficient din punctul de vedere al costurilor și pentru a profita de economiile de scară, GOVSATCOM trebuie să optimizeze corelarea cererii GOVSATCOM din partea utilizatorilor GOVSATCOM cu oferta furnizată în temeiul contractelor GOVSATCOM pentru capacități și servicii satelitare GOVSATCOM. Cum cererea și oferta potențială evoluează în timp, este nevoie de monitorizare constantă și de flexibilitate pentru a putea ajusta serviciile GOVSATCOM.

Cerințele operaționale ar trebui să fie determinate pe baza analizei cazurilor de utilizare. Portofoliul de servicii ar trebui elaborat pornind de la cerințele operaționale, în combinație cu cerințele de securitate. El ar trebui să stabilească scenariul de referință aplicabil pentru serviciile GOVSATCOM. Pentru a menține un grad optim de corelare între cerere și serviciile furnizate, ar trebui să fie posibil ca portofoliul de servicii pentru serviciile GOVSATCOM să fie actualizat în mod regulat.

În prima fază a GOVSATCOM, aproximativ până în 2025, s-ar folosi capacitatea existentă. În acest context, Comisia ar trebui să achiziționeze capacități GOVSATCOM de la statele membre cu sisteme naționale și capacități spațiale și de la furnizori comerciali de comunicații sau servicii prin satelit, ținând cont de interesele esențiale de securitate ale Uniunii. În această primă fază, serviciile GOVSATCOM ar fi introduse treptat. Dacă, în cursul primei faze, analiza detaliată a cererii și a ofertei viitoare arată că această abordare este insuficientă pentru a acoperi evoluția cererii, ar trebui să fie posibilă luarea unei decizii de a trece la faza a doua și de a dezvolta infrastructuri sau capacități spațiale suplimentare specifice, prin unul sau mai multe parteneriate public-privat, de exemplu cu operatorii de sateliți din Uniune.

Pentru a optimiza utilizarea resurselor disponibile pentru comunicațiile prin satelit, pentru a garanta accesul în situații neprevăzute, precum dezastrele naturale, și pentru a asigura eficiența operațională și timpi de pregătire minimi, este necesar să se dispună de segmentul terestru corespunzător, precum centrele GOVSATCOM și, eventual, alte elemente terestre. Segmentul terestru ar trebui proiectat conform cerințelor operaționale și de securitate. Pentru a diminua riscurile, centrul GOVSATCOM poate include mai multe amplasamente fizice. Este posibil să fie necesare elemente suplimentare pentru segmentul terestru, cum ar fi stațiile de ancorare.

Pentru utilizatorii de comunicații prin satelit, echipamentele de utilizare constituie cea mai importantă interfață operațională. Abordarea GOVSATCOM ar trebui să facă posibil ca majoritatea utilizatorilor să continue să își folosească echipamentele existente pentru utilizarea serviciilor GOVSATCOM.

În interesul eficienței operaționale, utilizatorii au indicat că este important să se aibă în vedere interoperabilitatea echipamentelor de utilizare și echipamente de utilizare care să poată folosi diferite sisteme de sateliți. Este posibil să fie nevoie de cercetare și dezvoltare în acest domeniu.

La nivelul implementării, sarcinile și responsabilitățile ar trebui distribuite între entități specializate, cum ar fi AEA, SEAE, ESA, agenția și alte agenții ale Uniunii, în așa fel încât să se potrivească cu rolul principal al fiecăreia, în special în ceea ce privește aspectele legate de utilizatori.

Autoritatea competentă GOVSATCOM are un rol important în ceea ce privește monitorizarea măsurii în care utilizatorii și alte entități naționale care joacă un rol în GOVSATCOM respectă normele privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, precum și procedurile de securitate, astfel cum au fost specificate în cerințele de securitate. Un stat membru care nu a desemnat o autoritate competentă GOVSATCOM ar trebui, în orice caz, să desemneze un punct de contact pentru gestionarea oricărui bruiaj detectat care afectează GOVSATCOM.

Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE ar trebui să poată deveni participanți la GOVSATCOM în măsura în care aleg să autorizeze utilizatori GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații. Luând în considerare faptul că statele membre sunt cele care decid să autorizeze utilizatori GOVSATCOM sau să furnizeze capacități, amplasamente sau instalații, ele nu ar putea fi obligate să devină participanți la GOVSATCOM sau să găzduiască infrastructuri ale GOVSATCOM. Componenta GOVSATCOM nu ar aduce, prin urmare, atingere dreptului statelor membre de a nu participa la GOVSATCOM, inclusiv în conformitate cu dreptul lor intern sau cu cerințele de drept constituțional legate de politici privind nealinierea și neparticiparea la alianțe militare.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea cerințelor operaționale pentru serviciile GOVSATCOM și a portofoliului de servicii pentru serviciile GOVSATCOM. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește adoptarea de norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților pentru utilizarea capacităților de comunicații prin satelit GOVSATCOM puse în comun. La definirea normelor detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților, Comisia ar trebui să ia în considerare cerințele operaționale și de securitate și o analiză privind riscurile și cererea preconizată din partea participanților la GOVSATCOM. Deși serviciile GOVSATCOM ar trebui, în principiu, să fie furnizate cu titlu gratuit utilizatorilor GOVSATCOM, dacă din analiza respectivă rezultă că există un deficit de capacități și pentru a evita o denaturare a pieței, ar putea fi elaborată o politică de tarifare ca parte a acestor norme detaliate privind partajarea resurselor și stabilirea priorităților. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei în ceea ce privește amplasamentul infrastructurii segmentului terestru al GOVSATCOM. Pentru selectarea acestor amplasamente, Comisia ar trebui să aibă posibilitatea de a lua în considerare cerințele operaționale și de securitate, precum și infrastructura existentă. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

Regulamentul (UE) nr. 912/2010 a instituit o agenție a Uniunii denumită Agenția GNSS European, care să gestioneze anumite aspecte ale programelor de navigație prin satelit Galileo și EGNOS. Prezentul regulament încredințează Agenției GNSS European noi sarcini, în special în legătură cu acreditarea de securitate, nu doar cu privire la Galileo și EGNOS, ci și cu privire la celelalte componente ale programului. Prin urmare, ar trebui adaptate în mod corespunzător denumirea, sarcinile și aspectele organizatorice ale Agenției GNSS European.

În conformitate cu Decizia 2010/803/UE, sediul agenției se află la Praga. Pentru îndeplinirea sarcinilor agenției, o parte din personalul agenției ar putea fi situat într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 a Comisiei pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant. În plus, pentru ca agenția să funcționeze în modul cel mai eficient și mai eficace, un număr limitat de angajați ar putea fi repartizați în birouri locale dintr-unul sau mai multe state membre. Această repartizare a personalului în afara sediului agenției sau a centrelor terestre Galileo și EGNOS nu ar trebui să conducă la transferul activităților de bază ale agenției către astfel de birouri locale.

Având în vedere domeniul său de acțiune extins, care nu ar trebui să se mai limiteze la Galileo și EGNOS, numele Agenției GNSS European ar trebui, așadar, modificat. Cu toate acestea, noua agenție ar trebui să asigure continuitatea activităților Agenției GNSS European, inclusiv cu privire la drepturi și obligații, la personal și la valabilitatea deciziilor adoptate.

Dat fiind mandatul agenției și rolul Comisiei în implementarea programului, este oportun să se stipuleze că unele dintre deciziile luate de consiliul de administrație nu ar trebui adoptate fără votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

Fără a aduce atingere competențelor Comisiei, consiliul de administrație, consiliul de acreditare de securitate și directorul executiv ar trebui să își exercite funcțiile în mod independent și să acționeze în interesul public.

Este posibil, ba chiar probabil, ca unele dintre componentele programului să se bazeze pe utilizarea de infrastructuri naționale sensibile sau legate de securitate. În aceste cazuri, din motive de securitate națională, ar fi necesar să se specifice faptul că la reuniunile consiliului de administrație și ale consiliului de acreditare de securitate participă reprezentanții statelor membre și reprezentanții Comisiei, pe baza principiului necesității de a cunoaște. În consiliul de administrație, numai reprezentanții acelor state membre care dispun de astfel de infrastructuri și un reprezentant al Comisiei trebuie să ia parte la vot. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație și al consiliului de acreditare de securitate ar trebui să stabilească situațiile în care urmează să se aplice respectiva procedură.

În temeiul punctelor 22 și 23 din Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare, prezentul program ar trebui să fie evaluat pe baza informațiilor colectate în conformitate cu cerințe de monitorizare specifice, evitând totodată sarcinile administrative excesive, în special pentru statele membre, precum și o reglementare excesivă. Cerințele respective ar trebui să includă, după caz, indicatori cuantificabili pe baza cărora să se evalueze efectele programului la fața locului.

Se preconizează că utilizarea serviciilor bazate pe Copernicus și pe Galileo va avea un impact major în economia europeană în general. Cu toate acestea, evaluările și studiile de caz ad-hoc par să domine în prezent. Comisia (Eurostat) ar trebui să definească evaluările și indicatorii statistici relevanți care ar urma să stea la baza monitorizării impactului activităților spațiale ale Uniunii în mod sistematic și fiabil.

Parlamentul European și Consiliul ar trebui să fie informate prompt cu privire la programele de lucru.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a prezentului regulament, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei privind realocarea de fonduri între categoriile de cheltuieli din bugetul programului, adoptarea de decizii privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție, stabilirea de cerințele tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor programului și a serviciilor furnizate de acestea, luarea de decizii cu privire la ACPF, adoptarea de măsuri necesare pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, adoptarea de dispoziții detaliate privind accesul la serviciile SST și procedurile relevante, adoptarea planului multianual și a indicatorilor-cheie de performanță pentru dezvoltarea serviciilor SST ale Uniunii, adoptarea de norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la subcomponenta SST, selecția serviciilor SWE și adoptarea programelor de lucru. Competențele respective ar trebui să fie exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul programului care ar trebui să se reunească într-o configurație specifică.

Deoarece componentele programului sunt orientate către utilizatori, ele necesită implicarea continuă și efectivă a utilizatorilor în vederea implementării și dezvoltării lor, în special în ceea ce privește definirea și validarea cerințelor pentru servicii. Pentru a spori valoarea din perspectiva utilizatorilor, ar trebui solicitată în mod activ contribuția acestora prin consultarea cu regularitate a utilizatorilor finali atât din sectorul public, cât și din cel privat, din statele membre și, după caz, din organizațiile internaționale adecvate. În acest scop, ar trebui instituit un grup de lucru (denumit în continuare Forumul utilizatorilor) care să sprijine comitetul programului la identificarea cerințelor utilizatorilor, la verificarea conformității serviciilor, precum și la identificarea lacunelor în ceea ce privește serviciile oferite. Regulamentul de procedură al comitetului programului ar trebui să stabilească organizarea Forumului utilizatorilor pentru a se ține seama de particularitățile fiecărei componente a programului și ale fiecărui serviciu din cadrul componentelor. Ori de câte ori este posibil, statele membre ar trebui să contribuie la Forumul utilizatorilor, pe baza unei consultări sistematice și coordonate a utilizatorilor la nivel național.

Având în vedere faptul că o bună guvernanță publică necesită o gestionare uniformă a programului, accelerarea procesului decizional și accesul egal la informații, reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program ar putea participa, în calitate de observatori, la lucrările comitetului programului instituit în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Din aceleași motive, reprezentanții țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale care au încheiat un acord internațional cu Uniunea referitor la program sau la componentele sau subcomponentele sale ar putea participa la lucrările comitetului programului, sub rezerva restricțiilor în materie de securitate și în conformitate cu termenii acordului. Reprezentanții entităților cărora li s-au încredințat sarcini legate de program, ai țărilor terțe și ai organizațiilor internaționale nu ar trebui să poată participa la vot în cadrul comitetului programului. Condițiile de participare a observatorilor și a participanților ad-hoc ar trebui stabilite în regulamentul de procedură al comitetului programului.

Pentru a asigura evaluarea eficientă a progreselor înregistrate de program în direcția îndeplinirii obiectivelor sale, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei cu privire la completarea dispozițiilor privind datele Copernicus și informațiile Copernicus care urmează a fi furnizate utilizatorilor Copernicus în legătură cu specificațiile, condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea acestor date și informații, la modificarea anexei la prezentul regulament în ceea ce privește indicatorii, dacă este necesar, și la completarea regulamentului cu dispoziții privind instituirea unui cadru de monitorizare și de evaluare. Este deosebit de important ca, în cursul lucrărilor sale pregătitoare, Comisia să organizeze consultări adecvate, inclusiv la nivel de experți, și ca respectivele consultări să se desfășoare în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare. În special, pentru a asigura participarea egală la pregătirea actelor delegate, Parlamentul European și Consiliul primesc toate documentele în același timp cu experții din statele membre, iar experții acestor instituții au acces sistematic la reuniunile grupurilor de experți ale Comisiei însărcinate cu pregătirea actelor delegate.

Întrucât obiectivul prezentului regulament nu poate fi realizat în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele acțiunii care depășesc capacitățile financiare și tehnice ale oricărui stat membru acționând individual, acesta poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestui obiectiv.

În vederea asigurării unor condiții uniforme pentru punerea în aplicare a cerințelor de securitate ale programului, ar trebui conferite competențe de executare Comisiei. Respectivele competențe ar trebui exercitate în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 182/2011. Statele membre ar trebui să poată exercita un control maxim asupra cerințelor de securitate ale programului. Atunci când adoptă acte de punere în aplicare în domeniul securității programului, Comisia ar trebui să fie asistată de comitetul programului care se reunește într-o configurație de securitate specifică. Având în vedere caracterul sensibil al aspectelor privind securitatea, președintele comitetului programului ar trebui să depună toate eforturile pentru a găsi soluții care beneficiază de cel mai larg sprijin posibil în cadrul comitetului. Comisia nu ar trebui să adopte acte de punere în aplicare de stabilire a cerințelor generale de securitate ale programului în cazurile în care comitetul programului nu emite niciun aviz.

Programul ar trebui să fie instituit pentru o perioadă de șapte ani, pentru a alinia durata acestuia cu cea a cadrului financiar multianual pentru perioada 2021-2027 stabilit în Regulamentul (UE, Euratom) 2020/2093 al Consiliului (denumit în continuare CFM 2021-2027). Agenția, care își îndeplinește propriile sarcini, nu ar trebui să fie vizată de respectivul termen.

Pentru a asigura continuitatea în acordarea sprijinului în domeniul de politică relevant și pentru a permite ca implementarea să înceapă de la debutul CFM 2021-2027, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență și să se aplice cu efect retroactiv de la 1 ianuarie 2021.

Prin urmare, Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și Decizia nr. 541/2014/UE ar trebui să fie abrogate,

TITLUL I

Prezentul regulament instituie Programul spațial al Uniunii (denumit în continuare programul) pe durata cadrului financiar multianual 2021-2027. El stabilește obiectivele programului, bugetul pentru perioada 2021-2027, formele de finanțare din partea Uniunii și normele pentru furnizarea finanțării, precum și normele de implementare a programului.

Regulamentul instituie Agenția Uniunii Europene pentru Programul spațial (denumită în continuare agenția), care înlocuiește Agenția GNSS European instituită prin Regulamentul (UE) nr. 912/2010 și îi succedă acesteia, și specifică normele de funcționare a agenției.

În sensul prezentului regulament, se aplică următoarele definiții:

vehicul spațial înseamnă un obiect în orbită, conceput pentru a îndeplini o funcție sau o misiune specifică, precum comunicațiile, navigația sau observarea Pământului, inclusiv sateliți, treptele superioare ale lansatoarelor și un vehicul de reintrare; un vehicul spațial care nu mai poate îndeplini misiunea pentru care a fost conceput este considerat nefuncțional; vehiculele spațiale aflate în rezervă sau în așteptare, care așteaptă posibila reactivare, sunt considerate funcționale;

obiect spațial înseamnă orice obiect produs de om și aflat în spațiul cosmic;

obiecte din apropierea Pământului (near-Earth objects) sau NEO însemnă obiecte naturale din sistemul solar care se apropie de Pământ;

deșeuri spațiale înseamnă orice obiect spațial, inclusiv vehicule spațiale sau fragmente și elemente ale acestora, care se află pe orbita Pământului sau care reintră în atmosfera terestră și care nu mai funcționează sau care nu mai servește niciunui scop specific, inclusiv părți de rachete sau de sateliți artificiali ori sateliți artificiali inactivi;

fenomene meteorologice spațiale (space weather events) sau SWE înseamnă variațiile naturale ale mediului spațial la Soare și în jurul Pământului, inclusiv exploziile solare, particulele energetice solare, variațiile vânturilor solare, ejecțiile de masă coronală, furtunile și dinamica geomagnetice, furtunile de radiații și perturbațiile ionosferice ce au potențialul de a afecta Pământul și infrastructurile spațiale;

cunoașterea situației spațiale (space situational awareness) sau SSA înseamnă o abordare holistică, inclusiv cunoașterea și înțelegerea cuprinzătoare a principalelor pericole spațiale, cuprinzând coliziunile dintre obiecte spațiale, fragmentarea și reintrarea obiectelor spațiale în atmosferă, evenimente meteorologice spațiale și obiecte din apropierea Pământului;

sistem de supraveghere și urmărire spațială (space surveillance and tracking system) sau sistem SST înseamnă o rețea de senzori tereștri și spațiali capabili să supravegheze și să urmărească obiecte spațiale, împreună cu capacități de procesare pentru furnizarea de date, informații și servicii privind obiectele spațiale care orbitează în jurul Pământului;

senzor SST înseamnă un dispozitiv sau o combinație de dispozitive, precum radare, lasere și telescoape terestre sau spațiale, care este capabil să efectueze operațiuni de supraveghere și urmărire spațială și care poate să măsoare parametri fizici referitori la obiecte spațiale, cum ar fi dimensiunea, amplasarea și viteza;

date SST înseamnă parametrii fizici ai obiectelor spațiale, inclusiv ai deșeurilor spațiale, înregistrați de senzori SST, sau parametrii orbitali ai obiectelor spațiale derivați din observațiile înregistrate de senzorii SST în cadrul subcomponentei SST;

informații SST înseamnă date SST prelucrate care sunt imediat exploatabile de către beneficiar;

legătură de retur înseamnă o capacitate funcțională a serviciului de căutare și salvare al Galileo; serviciul de căutare și salvare al Galileo va contribui la serviciul de monitorizare globală a aeronavelor, monitorizarea fiind definită de Organizația Aviației Civile Internaționale (OACI);

sateliți Sentinel ai Copernicus înseamnă sateliți, vehicule spațiale sau sarcini utile ale vehiculelor spațiale dedicate Copernicus și utilizate pentru observarea Pământului din spațiu;

date Copernicus înseamnă date furnizate de sateliții Sentinel ai Copernicus, inclusiv metadatele;

date și informații Copernicus de la terți înseamnă date și informații spațiale care fac obiectul unei licențe sau sunt puse la dispoziție pentru utilizare de către Copernicus și care provin din alte surse decât sateliții Sentinel ai Copernicus;

date Copernicus in situ înseamnă date de observare provenind de la senzori tereștri, marini sau aerieni, precum și date de referință și auxiliare care fac obiectul unei licențe sau sunt furnizate pentru a fi utilizate în cadrul Copernicus;

informații Copernicus înseamnă informații generate de serviciile Copernicus în urma prelucrării sau a modelării datelor, inclusiv a metadatelor;

state participante la programul Copernicus înseamnă țările terțe care contribuie din punct de vedere financiar și participă la programul Copernicus în temeiul unui acord internațional încheiat cu Uniunea;

utilizatori de bază ai Copernicus înseamnă instituțiile și organele Uniunii și organismele publice europene, naționale sau regionale din Uniune sau din statele participante la Copernicus cărora li s-a încredințat o misiune de serviciu public privind definirea, punerea în aplicare, asigurarea respectării sau monitorizarea politicilor publice civile, precum politicile de mediu, de protecție civilă, de siguranță, inclusiv de siguranță a infrastructurii, sau de securitate, care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus și au rolul suplimentar de a ghida evoluția programului Copernicus;

alți utilizatori Copernicus înseamnă organizații de cercetare și de învățământ, organisme comerciale și private, instituții de binefacere, organizații neguvernamentale și organizații internaționale, care beneficiază de date Copernicus și de informații Copernicus;

utilizatori Copernicus înseamnă utilizatori de bază ai Copernicus și alți utilizatori Copernicus;

servicii Copernicus înseamnă servicii cu valoare adăugată de interes general și comun pentru Uniune și statele membre, care sunt finanțate de program și care transformă datele de observare a Pământului, datele Copernicus in situ și alte date auxiliare în informații prelucrate, agregate și interpretate, adaptate la nevoile utilizatorilor Copernicus;

utilizator GOVSATCOM înseamnă o autoritate publică, un organism însărcinat cu exercitarea autorității publice, o organizație internațională sau o persoană fizică ori juridică care este autorizată în mod corespunzător și căreia i s-au încredințat sarcini legate de supravegherea și de gestionarea misiunilor, operațiilor sau infrastructurilor critice din punctul de vedere al securității;

centru GOVSATCOM înseamnă un centru operațional a cărui funcție principală este aceea de a conecta, în mod securizat, utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și servicii GOVSATCOM, optimizând astfel cererea și oferta în orice moment;

caz de utilizare GOVSATCOM înseamnă un scenariu operațional într-un anumit mediu în care sunt necesare serviciile GOVSATCOM;

informații UE clasificate sau IUEC înseamnă orice informații sau materiale desemnate ca atare printr-o clasificare de securitate a UE, a căror divulgare neautorizată ar putea cauza prejudicii de diferite grade intereselor Uniunii sau ale unuia sau mai multor state membre;

informații sensibile neclasificate înseamnă informații neclasificate în sensul articolului 9 din Decizia (UE, Euratom) 2015/443 a Comisiei, în temeiul căreia o obligație de a proteja informațiile sensibile neclasificate se aplică exclusiv Comisiei, precum și agențiilor și organelor Uniunii obligate prin lege să aplice normele de securitate ale Comisiei;

operațiune de finanțare mixtă înseamnă acțiuni care beneficiază de sprijin din bugetul Uniunii, inclusiv în cadrul mecanismelor de finanțare mixtă în temeiul articolului 2 punctul 6 din Regulamentul financiar, care combină forme de sprijin nerambursabil sau instrumente financiare sau garanții bugetare de la bugetul Uniunii cu forme de sprijin rambursabil din partea unor instituții de dezvoltare sau a altor instituții de finanțe publice, precum și din partea unor instituții financiare și a unor investitori comerciali;

entitate juridică înseamnă o persoană fizică sau juridică constituită și recunoscută ca atare în temeiul dreptului Uniunii, al dreptului intern sau al dreptului internațional, care are personalitate juridică și care are capacitatea de a acționa în nume propriu, de a exercita drepturi și de a fi supusă unor obligații, sau o entitate fără personalitate juridică, astfel cum este menționată la articolul 197 alineatul (2) litera (c) din Regulamentul financiar;

entitate fiduciară înseamnă o entitate juridică independentă de Comisie sau de o parte terță care primește date de la Comisie sau de la partea terță respectivă în scopul stocării și al tratării datelor respective în condiții de siguranță.

Programul cuprinde următoarele componente:

Galileo, un sistem global de navigație prin satelit (GNSS) civil autonom, aflat sub control civil, care cuprinde o constelație de sateliți, centre și o rețea globală de stații terestre și care oferă servicii de poziționare, de navigare și de determinare a timpului și integrează nevoile și cerințele de securitate;

Serviciul european geostaționar mixt de navigare (EGNOS), un sistem civil regional de navigație prin satelit aflat sub control civil care cuprinde centre și stații terestre și mai multe transpondere instalate pe sateliți geosincroni și care amplifică și corectează semnalele deschise emise de Galileo și de alte GNSS, printre altele pentru managementul traficului aerian, pentru serviciile de navigație aeriană și pentru alte sisteme de transport;

Copernicus, un sistem de observare a Pământului operațional, autonom, civil și orientat către utilizatori, aflat sub control civil, bazat pe capacitățile naționale și europene existente, care oferă date și servicii de geoinformare, cuprinde sateliți, infrastructuri terestre, instalații de prelucrare a datelor și a informațiilor și o infrastructură de distribuție, întemeiat pe o politică de acces gratuit, integral și deschis la date și care, după caz, integrează pe deplin nevoile și cerințele de securitate;

Cunoașterea situației spațiale sau SSA, care include următoarele subcomponente:

subcomponenta SST, un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea obiectelor spațiale care orbitează în jurul Pământului;

subcomponenta SWE, parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale; și

subcomponenta NEO, monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului care se apropie de Pământ;

GOVSATCOM, un serviciu de comunicații prin satelit aflat sub control civil și guvernamental care permite furnizarea de capacități și servicii de comunicații prin satelit autorităților din Uniune și din statele membre ce gestionează misiuni și infrastructuri critice din punctul de vedere al securității GOVSATCOM.

subcomponenta SST, un sistem de supraveghere și urmărire spațială menit să îmbunătățească, să exploateze și să furnizeze date, informații și servicii legate de supravegherea și de urmărirea obiectelor spațiale care orbitează în jurul Pământului;

subcomponenta SWE, parametri de observație privind fenomenele meteorologice spațiale; și

subcomponenta NEO, monitorizarea riscului reprezentat de obiectele din apropierea Pământului care se apropie de Pământ;

Programul include măsuri suplimentare de asigurare a unui acces eficient și autonom la spațiu pentru program și de promovare a unui sector spațial european inovator și competitiv, în amonte și în aval, de consolidare a ecosistemului spațial al Uniunii și de întărire a poziției Uniunii ca actor global.

Obiectivele generale ale programului sunt:

să furnizeze sau să contribuie la furnizarea de date, de informații și de servicii legate de spațiu de înaltă calitate și de actualitate, securizate atunci când este cazul, fără întreruperi și, ori de câte ori este posibil, la nivel mondial, care să răspundă nevoilor prezente și viitoare și să poată sprijini prioritățile politice și capacitatea aferentă a Uniunii de a lua decizii independent și pe bază de date concrete, printre altele în ceea ce privește schimbările climatice, transporturile și securitatea;

să maximizeze beneficiile socioeconomice, în special prin încurajarea dezvoltării unor sectoare europene inovatoare și competitive, în amonte și în aval, inclusiv a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, facilitând astfel creșterea și crearea de locuri de muncă în Uniune și promovând pe scară cât mai largă adoptarea și utilizarea datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, atât în Uniune, cât și în afara ei, asigurând, totodată, sinergii și complementaritate cu activitățile de cercetare și dezvoltare tehnologică ale Uniunii desfășurate în temeiul Regulamentului (UE) 2021/695;

să sporească siguranța și securitatea Uniunii și a statelor sale membre și să consolideze autonomia Uniunii, în special în ceea ce privește tehnologia;

să promoveze rolul de actor global al Uniunii în sectorul spațial, să încurajeze cooperarea internațională, să consolideze diplomația spațială europeană, inclusiv prin promovarea principiilor reciprocității și concurenței loiale, și să îi sporească rolul în abordarea provocărilor globale, în sprijinirea inițiativelor globale, inclusiv în legătură cu dezvoltarea durabilă, și în sensibilizarea cu privire la dimensiunea spațiului privit ca patrimoniu comun al umanității;

să îmbunătățească siguranța, securitatea și sustenabilitatea tuturor activităților spațiale legate de proliferarea obiectelor și a deșeurilor spațiale, precum și de mediul spațial, prin punerea în aplicare a unor măsuri adecvate, inclusiv dezvoltarea și implementarea de tehnologii pentru eliminarea vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operaționale și pentru eliminarea deșeurilor spațiale.

Obiectivele specifice ale programului sunt:

pentru Galileo și EGNOS: să furnizeze, pe termen lung, servicii de poziționare, de navigație și de determinare a timpului de ultimă generație și securizate, asigurând totodată continuitatea și fiabilitatea serviciilor;

pentru Copernicus: să furnizeze, pe termen lung și în mod sustenabil, date, informații și servicii de observare a Pământului precise și fiabile, care integrează alte surse de date, pentru a sprijini elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre și acțiunile bazate pe cerințele utilizatorilor;

pentru SSA: să sporească capacitățile de monitorizare, urmărire și identificare a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale, cu scopul de a spori și mai mult performanța și autonomia capacităților în cadrul subcomponentei SST la nivelul Uniunii, de a furniza servicii SWE și de a cartografia și a lega în rețea capacitățile statelor membre în cadrul subcomponentei NEO;

pentru GOVSATCOM: să asigure disponibilitatea pe termen lung a unor servicii de comunicații prin satelit fiabile, securizate și eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru utilizatorii GOVSATCOM;

să susțină o capacitate de acces la spațiu autonomă, securizată și eficientă din punctul de vedere al costurilor, ținând seama de interesele esențiale de securitate ale Uniunii;

să promoveze dezvoltarea unei economii spațiale puternice a Uniunii, inclusiv prin sprijinirea ecosistemului spațial și prin consolidarea competitivității, a inovării, a spiritului antreprenorial, a competențelor și a capacității în toate statele membre și în regiunile Uniunii, în special în ceea ce privește IMM-urile și întreprinderile nou-înființate sau persoanele fizice și juridice din Uniune care activează sau doresc să activeze în acest sector.

Programul sprijină achiziționarea și agregarea de servicii de lansare pentru necesitățile programului și, la cererea acestora, agregarea pentru statele membre și organizațiile internaționale.

În sinergie cu alte programe și scheme de finanțare ale Uniunii, fără a aduce atingere activităților ESA în domeniul accesului la spațiu, programul poate sprijini:

adaptările, inclusiv dezvoltarea tehnologică, la sistemele de lansare spațială care sunt necesare pentru lansarea sateliților, inclusiv tehnologiile alternative și sistemele inovatoare de acces la spațiu, în vederea implementării componentelor programului;

adaptările infrastructurii spațiale de la sol, inclusiv noile evoluții, care sunt necesare pentru implementarea programului.

Programul promovează consolidarea capacităților pe întreg teritoriul Uniunii, sprijinind:

activitățile de inovare care valorifică cel mai bine tehnologiile, infrastructurile sau serviciile spațiale și măsurile care vizează facilitarea utilizării soluțiilor inovatoare rezultate din activitățile de cercetare și inovare și susținerea dezvoltării sectorului din aval, în special prin sinergii cu alte programe și instrumente financiare ale Uniunii, inclusiv Programul InvestEU;

activitățile care vizează stimularea cererii publice și a inovării în sectorul public, pentru a realiza întregul potențial al serviciilor publice pentru cetățeni și întreprinderi;

antreprenoriatul, inclusiv de la primele etape până la faza de expansiune, în conformitate cu articolul 21, bazându-se pe celelalte dispoziții privind accesul la finanțare menționate la articolul 18 și în capitolul I din titlul III și folosind abordarea primului contract;

apariția unui ecosistem spațial favorabil afacerilor, prin colaborarea dintre întreprinderi sub forma unei rețele de platforme spațiale care:

reunește, la nivel național și regional, actori din sectorul spațial, din sectorul digital și din alte sectoare, precum și utilizatori; și

vizează furnizarea de sprijin, structuri și servicii pentru cetățeni și întreprinderi cu scopul de a stimula competențele și spiritul antreprenorial, de a consolida sinergiile în sectorul din aval și de a încuraja cooperarea cu centrele de inovare digitală înființate în cadrul Programului Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului;

furnizarea de activități de educație și de formare, în special pentru profesioniști, antreprenori, absolvenți și studenți, mai ales prin sinergii cu inițiativele la nivel național și regional, pentru dezvoltarea competențelor avansate;

accesul la instalații de prelucrare și de testare pentru profesioniștii din sectorul public și privat, pentru studenți și antreprenori;

activitățile de certificare și de standardizare;

consolidarea lanțurilor de aprovizionare europene în întreaga Uniune, prin participarea largă a întreprinderilor, în special a IMM-urilor și a întreprinderilor nou-înființate, la toate componentele programului, în special în temeiul articolului 14, și a măsurilor care susțin competitivitatea întreprinderilor la nivel global.

reunește, la nivel național și regional, actori din sectorul spațial, din sectorul digital și din alte sectoare, precum și utilizatori; și

vizează furnizarea de sprijin, structuri și servicii pentru cetățeni și întreprinderi cu scopul de a stimula competențele și spiritul antreprenorial, de a consolida sinergiile în sectorul din aval și de a încuraja cooperarea cu centrele de inovare digitală înființate în cadrul Programului Europa digitală instituit prin Regulamentul (UE) 2021/694 al Parlamentului European și al Consiliului;

La implementarea activităților menționate la alineatul (1), trebuie să se răspundă necesității de dezvoltare a capacității în statele membre cu o industrie spațială emergentă, pentru a se oferi tuturor statelor membre șanse egale de participare la program.

Galileo, EGNOS și Copernicus, precum și subcomponentele SWE și NEO, cu excepția subcomponentei SST, sunt deschise participării membrilor Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS) care sunt membri ai Spațiului Economic European (SEE), în conformitate cu condițiile stabilite în Acordul privind Spațiul Economic European.

țările în curs de aderare, țările candidate și țările potențial candidate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

țările din cadrul politicii europene de vecinătate, în conformitate cu principiile generale și cu clauzele și condițiile generale de participare a țărilor respective la programele Uniunii stabilite prin acordurile-cadru și deciziile consiliilor de asociere corespunzătoare sau prin alte acorduri similare și în conformitate cu condițiile specifice prevăzute în acordurile dintre Uniune și țările respective;

În conformitate cu condițiile prevăzute de un acord specific încheiat în conformitate cu articolul 218 din TFUE care reglementează participarea unei țări terțe sau a unei organizații internaționale la orice program al Uniunii:

Galileo și EGNOS sunt deschise participării țărilor terțe menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b);

GOVSATCOM este deschis participării membrilor AELS care sunt membri ai SEE, precum și țărilor terțe menționate la alineatul (1) al doilea paragraf literele (a) și (b); și

Galileo, EGNOS, Copernicus, GOVSATCOM, precum și subcomponentele SWE și NEO, cu excepția subcomponentei SST, sunt deschise participării țărilor terțe, altele decât cele menționate la alineatul (1), și organizațiilor internaționale.

asigură un echilibru adecvat între contribuțiile și beneficiile țării terțe sau organizației internaționale care participă la programele Uniunii;

stabilește condițiile de participare la programe, inclusiv calcularea contribuțiilor financiare la programele individuale, și la costurile administrative ale acestora;

nu conferă țării terțe sau organizației internaționale competențe decizionale în ceea ce privește programul Uniunii;

garantează drepturile Uniunii de a asigura buna gestiune financiară și de a-și proteja interesele financiare.

Componentele sau subcomponentele programului, cu excepția subcomponentei SST, sunt deschise participării țărilor terțe și organizațiilor internaționale în temeiul prezentului articol cu condiția protejării intereselor de securitate esențiale ale Uniunii și ale statelor sale membre, inclusiv în ceea ce privește protecția informațiilor clasificate în temeiul articolului 43.

Țările terțe și organizațiile internaționale pot avea acces la serviciile GOVSATCOM cu condiția ca acestea:

să încheie un acord, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, care stabilește clauzele și condițiile pentru accesul la serviciile GOVSATCOM; și

să respecte articolul 43 din prezentul regulament.

Țările terțe și organizațiile internaționale care nu își au sediile în Uniune pot avea acces la serviciile SST menționate la articolul 55 alineatul (1) litera (d) cu condiția ca acestea:

să încheie un acord, în conformitate cu articolul 218 din TFUE, care stabilește clauzele și condițiile pentru accesul la astfel de servicii SST; și

să respecte articolul 43 din prezentul regulament.

Nu este necesară încheierea niciunui acord în conformitate cu articolul 218 din TFUE pentru accesul la serviciile SST care sunt disponibile public, astfel cum sunt menționate la articolul 55 alineatul (1) literele (a), (b) și (c). Accesul la aceste servicii se acordă pe baza unei cereri din partea potențialilor utilizatori în conformitate cu articolul 56.

Accesul țărilor terțe și al organizațiilor internaționale la serviciul public reglementat (PRS) Galileo este reglementat de dispozițiile articolului 3 alineatul (5) din Decizia nr. 1104/2011/UE a Parlamentului European și a Consiliului.

Cu excepția dispoziției prevăzute la alineatul (2), Uniunea este proprietarul tuturor activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul componentelor programului. În acest scop, Comisia se asigură că contractele, acordurile și alte înțelegeri relevante cu privire la activitățile care ar putea duce la crearea sau dezvoltarea de astfel de active conțin dispoziții care să garanteze regimul de proprietate al Uniunii asupra activelor respective.

Alineatul (1) nu se aplică activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul componentelor programului în cazul cărora activitățile care ar putea duce la constituirea sau dezvoltarea de astfel de active:

se desfășoară în temeiul unor granturi sau premii finanțate integral de Uniune;

nu sunt finanțate integral de Uniune; sau

sunt legate de dezvoltarea, producția sau utilizarea unor receptoare PRS care includ IUEC sau componente ale unor astfel de receptoare.

Comisia se asigură că contractele, acordurile și alte înțelegeri cu privire la activitățile menționate la alineatul (2) de la prezentul articol cuprind dispoziții care stabilesc regimul adecvat de proprietate pentru activele respective și, în ceea ce privește alineatul (2) litera (c) de la prezentul articol, că acestea asigură faptul că Uniunea poate utiliza receptoarele PRS în conformitate cu Decizia nr. 1104/2011/UE.

Comisia urmărește să încheie contracte, acorduri sau alte înțelegeri cu părți terțe în ceea ce privește:

drepturile de proprietate anterioare asupra activelor corporale și necorporale constituite sau dezvoltate în cadrul componentelor programului;

achiziționarea drepturilor de proprietate sau de licență cu privire la alte active corporale și necorporale necesare pentru implementarea programului.

Comisia asigură, prin intermediul unui cadru adecvat, utilizarea optimă a activelor corporale și necorporale menționate la alineatele (1) și (2) și deținute de Uniune.

În cazul în care activele menționate la alineatele (1) și (2) constau în drepturi de proprietate intelectuală, Comisia gestionează drepturile respective în cel mai eficient mod posibil, ținând seama de:

necesitatea de a proteja și de a valorifica activele;

interesele legitime ale tuturor părților interesate;

necesitatea dezvoltării armonioase a piețelor și a noilor tehnologii; și

necesitatea continuității serviciilor furnizate de componentele programului.

Fără a aduce atingere obligațiilor impuse de dispozițiile obligatorii din punct de vedere juridic, serviciile, datele și informațiile furnizate de componentele programului sunt furnizate fără nicio garanție implicită sau explicită în ceea ce privește calitatea, precizia, disponibilitatea, fiabilitatea, viteza și adecvarea în orice scop.

Comisia se asigură că utilizatorii serviciilor, datelor și informațiilor respective sunt informați într-un mod adecvat cu privire la alineatul (1).

TITLUL II

Pachetul financiar pentru implementarea programului pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2021 și 31 decembrie 2027 și pentru acoperirea riscurilor asociate, este de 14,880 miliarde EUR în prețuri curente.

pentru Galileo și EGNOS: 9,017 miliarde EUR;

pentru Copernicus: 5,421 miliarde EUR;

pentru SSA și GOVSATCOM: 0,442 miliarde EUR.

Comisia poate realoca fonduri între categoriile de cheltuieli menționate la alineatul (1) de la prezentul articol, în limitele unui plafon de 7,5 % din categoria de cheltuieli care primește fondurile sau din categoria care furnizează fondurile. Comisia, prin acte de punere în aplicare, poate realoca fonduri între categoriile de cheltuieli menționate la alineatul (1) de la prezentul articol atunci când respectiva realocare depășește o sumă cumulată mai mare de 7,5 % din suma alocată categoriei de cheltuieli care primește fondurile sau categoriei care furnizează fondurile. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Măsurile suplimentare menționate la articolul 3 alineatul (2), și anume activitățile menționate la articolele 5 și 6, sunt finanțate în temeiul componentelor programului.

Creditele bugetare ale Uniunii alocate programului acoperă toate activitățile necesare pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4. Cheltuielile respective pot acoperi:

studii și reuniuni ale experților, în special pentru evaluarea respectării constrângerilor de cost și de timp;

activități de informare și de comunicare, inclusiv comunicarea instituțională cu privire la prioritățile de politică ale Uniunii, dacă acestea au o legătură directă cu obiectivele prezentului regulament, în special în ceea ce privește crearea de sinergii cu alte politici ale Uniunii;

rețelele de tehnologie a informației a căror funcție este de a prelucra sau de a partaja informații, precum și măsurile de gestionare administrativă, inclusiv în domeniul securității, puse în aplicare de Comisie;

asistența tehnică și administrativă pentru implementarea programului, de exemplu activități de pregătire, de monitorizare, de control, de audit și de evaluare, inclusiv sistemele corporative de tehnologie a informației.

Acțiunile care beneficiază de finanțare cumulativă din partea mai multor programe ale Uniunii fac obiectul unui singur audit, care ia în considerare toate programele implicate și toate normele aplicabile respective ale acestora.

Angajamentele bugetare legate de program care privesc activități ce se desfășoară pe parcursul mai multor exerciții financiare se pot defalca pe mai multe exerciții financiare, în tranșe anuale.

Resursele alocate statelor membre în cadrul gestiunii partajate pot fi transferate, la cererea statului membru în cauză, către program, sub rezerva condițiilor prevăzute la articolul 26 din Regulamentul privind dispozițiile comune. Comisia execută aceste resurse direct, în conformitate cu articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (a) din Regulamentul financiar, sau indirect, în conformitate cu litera (c) de la paragraful menționat. Resursele respective sunt utilizate în beneficiul statului membru în cauză.

Veniturile generate de componentele programului se varsă la bugetul Uniunii și se utilizează pentru finanțarea componentei care a generat venitul.

Statele membre pot să aloce unei componente a programului o contribuție financiară suplimentară pentru a acoperi elemente suplimentare, cu condiția ca astfel de elemente suplimentare să nu genereze sarcini financiare sau tehnice ori întârzieri pentru componenta în cauză. Comisia decide, prin acte de punere în aplicare, dacă condițiile respective au fost îndeplinite. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Contribuția financiară suplimentară menționată la prezentul articol este tratată ca venit alocat extern în conformitate cu articolul 21 alineatul (2) din Regulamentul financiar.

Programul este implementat prin gestiune directă în conformitate cu Regulamentul financiar sau prin gestiune indirectă cu organismele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

Programul poate furniza finanțare sub oricare dintre formele prevăzute în Regulamentul financiar, în special prin granturi, premii și achiziții publice. Totodată, acesta poate furniza finanțare sub formă de instrumente financiare în cadrul operațiunilor de finanțare mixtă.

În cazul în care bugetul programului Copernicus este executat prin gestiune indirectă, normele privind achizițiile publice ale entităților cărora li s-au încredințat sarcini de execuție bugetară se pot aplica în măsura permisă în temeiul articolelor 62 și 154 din Regulamentul financiar. Adaptările specifice necesare ale acestor norme privind achizițiile publice se definesc în acordurile de contribuție relevante.

TITLUL III

CAPITOLUL I

În scopurile programului, în cadrul procedurilor de achiziții publice, autoritatea contractantă acționează în conformitate cu următoarele principii:

promovarea, în toate statele membre, în întreaga Uniune și de-a lungul întregului lanț de aprovizionare, a unei participări cât mai ample și cât mai deschise posibil a tuturor operatorilor economici, mai ales a întreprinderilor nou-înființate, a întreprinderilor intrate recent pe piață și a IMM-urilor, inclusiv în cazul subcontractării de către ofertanți;

asigurarea concurenței efective și, ori de câte ori este posibil, evitarea dependenței de un singur furnizor, în special în ceea ce privește echipamentele și serviciile critice, ținând seama de obiectivele reprezentate de independența tehnologică și de continuitatea serviciilor;

prin derogare de la articolul 167 din Regulamentul financiar, utilizarea, ori de câte ori este posibil, a mai multor surse de aprovizionare, pentru a asigura un control de ansamblu mai bun asupra tuturor componentelor programului, asupra costului acestora și asupra calendarelor lor respective;

respectarea principiilor accesului liber și concurenței echitabile în întreg lanțul de aprovizionare industrială, lansarea de cereri de ofertă pe baza unor informații transparente și actualizate, comunicarea de informații clare privind normele și procedurile aplicabile în materie de achiziții publice, criteriile de selecție și de atribuire, precum și orice alte informații relevante care creează condiții de concurență echitabile pentru toți potențialii ofertanți, inclusiv pentru IMM-uri și întreprinderi nou-înființate;

consolidarea autonomiei Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic;

asigurarea conformității cu cerințele de securitate ale componentelor programului și participarea la protejarea intereselor esențiale de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre;

promovarea continuității și a fiabilității serviciilor;

îndeplinirea criteriilor sociale și de mediu adecvate.

Comisia de achiziții din cadrul Comisiei examinează procesul de achiziții publice pentru toate componentele programului și monitorizează execuția contractuală a bugetului Uniunii delegată entităților cărora le-a fost încredințată execuția. Este invitat, dacă este cazul, un reprezentant al fiecărei entități căreia i-a fost încredințată execuția.

În ceea ce privește activitățile operaționale și cele specifice infrastructurilor, autoritatea contractantă poate atribui un contract sub forma unui contract cu tranșe condiționate în conformitate cu prezentul articol.

Documentele achiziției pentru contractele cu tranșe condiționate se referă la elementele specifice contractelor cu tranșe condiționate. Acestea stabilesc, în special, obiectul contractului, prețul sau metodele de stabilire a acestuia și modalitățile de furnizare a lucrărilor, a bunurilor și a serviciilor pentru fiecare tranșă.

Un contract cu tranșe condiționate include:

o tranșă fixă care are drept rezultat un angajament ferm privind furnizarea lucrărilor, a bunurilor sau a serviciilor contractate pentru această tranșă; și

una sau mai multe tranșe condiționate, atât din punctul de vedere al bugetului, cât și din punctul de vedere al execuției.

Obligațiile din tranșa fixă și obligațiile din fiecare tranșă condiționată fac parte dintr-un ansamblu coerent, ținând seama de obligațiile din tranșele anterioare sau ulterioare.

Executarea fiecărei tranșe condiționate face obiectul unei decizii a autorității contractante, notificată contractantului în condițiile stabilite în contract.

Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri, în condițiile prevăzute la alineatul (3).

Prețul care urmează să fie achitat în cadrul unui contract în regim de rambursări de costuri este constituit din rambursarea:

tuturor costurilor directe suportate efectiv de contractant ca urmare a executării contractului, cum ar fi cheltuielile cu forța de muncă, materialele, consumabilele și utilizarea echipamentelor și a infrastructurilor necesare executării contractului;

costurilor indirecte:

unui profit fix; și

unui stimulent financiar adecvat bazat pe îndeplinirea obiectivelor legate de rezultate și de respectarea calendarului.

Autoritatea contractantă poate opta pentru un contract încheiat parțial sau integral în regim de rambursări de costuri în cazurile în care este dificilă sau nepotrivită stabilirea unui preț fix exact din cauza incertitudinilor inerente executării contractului pentru că:

contractul vizează elemente foarte complexe sau elemente care necesită utilizarea unei tehnologii noi și, prin urmare, implică un număr semnificativ de riscuri tehnice; sau

din motive operaționale, activitățile care fac obiectul contractului trebuie demarate fără întârziere, chiar dacă nu se poate stabili încă un preț fix exact în totalitate, pentru că există riscuri semnificative sau pentru că executarea contractului depinde parțial de executarea altor contracte.

Contractele în regim de rambursări de costuri prevăd un plafon maxim de preț. Plafonul tarifar maxim al unui contract încheiat integral sau parțial în regim de rambursări de costuri este prețul maxim plătibil. Prețul poate fi modificat în conformitate cu articolul 172 din Regulamentul financiar.

Pentru a încuraja întreprinderile intrate recent pe piață, IMM-urile și întreprinderile nou-înființate și participarea lor transfrontalieră și pentru a oferi o acoperire geografică cât mai largă, protejând în același timp autonomia Uniunii, autoritatea contractantă solicită ofertantului să subcontracteze o parte a contractului printr-o procedură concurențială de ofertare, la nivelurile adecvate de subcontractare, altor întreprinderi decât cele care aparțin grupului ofertantului.

Ofertantul justifică orice derogare de la o cerere efectuată în conformitate cu alineatul (1).

Pentru contractele a căror valoare depășește 10 milioane EUR, autoritatea contractantă urmărește să asigure că cel puțin 30 % din valoarea contractului este subcontractată prin proceduri concurențiale de ofertare, la diferite niveluri de subcontractare, unor societăți din afara grupului ofertantului principal, în special pentru a permite participarea transfrontalieră a IMM-urilor. Comisia informează comitetul programului menționat la articolul 107 alineatul (1) cu privire la îndeplinirea respectivului obiectiv pentru contractele semnate după intrarea în vigoare a prezentului regulament.

CAPITOLUL II

Uniunea poate să acopere până la 100 % din costurile eligibile, fără a aduce atingere principiului cofinanțării.

Prin derogare de la articolul 181 alineatul (6) din Regulamentul financiar atunci când aplică rate forfetare, ordonatorul de credite responsabil poate autoriza sau impune finanțarea costurilor indirecte ale beneficiarului până la cel mult 25 % din totalul costurilor directe eligibile ale acțiunii.

În pofida alineatului (2) din prezentul articol, pot fi declarate costuri indirecte sub forma unei sume forfetare sau a unor costuri unitare, dacă acest lucru este prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

Prin derogare de la articolul 204 din Regulamentul financiar, cuantumul maxim al sprijinului financiar care poate fi plătit unei părți terțe nu poate depăși 200000 EUR.

Comisia sau o entitate căreia i-a fost încredințată execuția în contextul programului poate lansa o cerere de propuneri comună împreună cu entitățile, organismele sau persoanele menționate la articolul 62 alineatul (1) primul paragraf litera (c) din Regulamentul financiar.

În cazul unei cereri de propuneri comune menționate la alineatul (1) din prezentul articol:

se aplică normele menționate în titlul VIII din Regulamentul financiar;

la procedurile de evaluare participă un grup echilibrat de experți numiți de fiecare dintre părți; și

comisiile de evaluare respectă articolul 150 din Regulamentul financiar.

Acordul de grant precizează regimul aplicabil drepturilor de proprietate intelectuală.

Unele acțiuni pot implica sau pot avea drept obiectiv principal achiziții publice înainte de comercializare sau achiziții publice de soluții inovatoare realizate de beneficiari care sunt autorități contractante sau entități contractante în sensul Directivelor 2014/24/UE, 2014/25/UE și 2009/81/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Procedurile privind achizițiile publice de soluții inovatoare:

respectă principiile transparenței, nediscriminării, tratamentului egal, bunei gestiuni financiare și proporționalității, precum și normele privind concurența;

în cazul achizițiilor publice înainte de comercializare, pot prevedea condiții specifice, cum ar fi ca locul de desfășurare a activităților achiziționate să fie limitat la teritoriul statelor membre și al țărilor terțe care participă la program;

pot să autorizeze atribuirea de contracte multiple în cadrul aceleiași proceduri (aprovizionarea de la mai mulți furnizori); și

prevăd atribuirea contractelor către ofertantul (ofertanții) care prezintă cel mai bun raport calitate-preț, asigurând în același timp absența conflictelor de interese.

Contractantul care produce rezultate în achiziții publice înainte de comercializare deține cel puțin drepturile de proprietate intelectuală aferente rezultatelor. Autoritățile contractante beneficiază cel puțin de drepturi de acces la rezultate scutite de redevențe pentru uz propriu și de dreptul de a acorda sau de a solicita contractantului să acorde licențe neexclusive unor părți terțe în vederea exploatării rezultatelor pentru autoritatea contractantă în condiții echitabile și rezonabile, fără dreptul de a oferi sub-licențe. În cazul în care un contractant nu reușește să exploateze din punct de vedere comercial rezultatele într-o perioadă dată de timp după achiziția publică înainte de comercializare, specificată în contract, autoritățile contractante îi pot solicita acestuia să transfere orice drept de proprietate asupra rezultatelor către autoritățile contractante.

Operațiunile de finanțare mixtă decise în cadrul programului se implementează în conformitate cu Regulamentul (UE) 2021/523 și cu titlul X din Regulamentul financiar.

CAPITOLUL III

O acțiune care a beneficiat de o contribuție în cadrul programului poate primi o contribuție și din partea altui program al Uniunii, cu condiția ca aceste contribuții să nu acopere aceleași costuri. Normele programului relevant al Uniunii se aplică contribuției corespunzătoare la acțiune. Finanțarea cumulativă nu depășește costurile eligibile totale ale acțiunii. Sprijinul din partea diferitelor programe ale Uniunii poate fi calculat pe bază proporțională în conformitate cu documentele care stabilesc condițiile de acordare a sprijinului.

Acțiunile cărora li s-a acordat o etichetă marca de excelență în cadrul programului pot beneficia de sprijin din Fondul european de dezvoltare regională sau din Fondul social european Plus, în conformitate cu articolul 73 alineatul (4) din Regulamentul privind dispozițiile comune, dacă acestea respectă următoarele condiții cumulative:

au fost evaluate în cadrul unei cereri de propuneri lansate în cadrul programului;

respectă cerințele minime de calitate din respectiva cerere de propuneri;

nu pot fi finanțate în cadrul cererii de propuneri respective din cauza unor constrângeri bugetare.

În plus față de dispozițiile de la articolul 165 din Regulamentul financiar, Comisia sau agenția pot desfășura proceduri de achiziții publice comune cu ESA sau cu alte organizații internaționale implicate în implementarea componentelor programului.

Normele privind achizițiile publice aplicabile în temeiul articolului 165 din Regulamentul financiar se aplică prin analogie, cu condiția aplicării, în orice caz, a dispozițiilor procedurale aplicabile instituțiilor Uniunii.

Comisia aplică condițiile de eligibilitate și de participare prevăzute la alineatul (2) achizițiilor publice, granturilor sau premiilor care intră sub incidența prezentului titlu în cazul în care consideră că acest lucru este necesar și adecvat pentru a menține securitatea, integritatea și reziliența sistemelor operaționale ale Uniunii, ținând seama de obiectivul de a promova autonomia strategică a Uniunii, în special din punct de vedere tehnologic la nivelul tuturor tehnologiilor și lanțurilor valorice esențiale, menținând în același timp o economie deschisă.

Condițiile de eligibilitate și de participare sunt următoarele:

entitatea juridică eligibilă este stabilită într-un stat membru și structurile sale de conducere executivă sunt stabilite în respectivul stat membru;

entitatea juridică eligibilă se angajează să desfășoare toate activitățile relevante în unul sau mai multe state membre; și

entitatea juridică eligibilă nu este supusă controlului unei țări terțe sau al unei entități dintr-o țară terță.

Comisia poate acorda o derogare de la condițiile prevăzute la alineatul (2) primul paragraf litera (a) sau (b) pentru o anumită entitate juridică în urma unei evaluări bazate pe următoarele criterii cumulative:

pentru anumite tehnologii, bunuri sau servicii necesare pentru activitățile menționate la alineatul (1), nu există soluții de înlocuire imediat disponibile în statele membre;

entitatea juridică este stabilită într-o țară care este membră a SEE sau a AELS și care a încheiat un acord internațional cu Uniunea, astfel cum se menționează la articolul 7, structurile de conducere executivă ale acesteia sunt stabilite în țara respectivă, iar activitățile legate de achizițiile publice, de granturi sau de premii sunt desfășurate în țara respectivă sau în una sau mai multe astfel de țări; și

sunt puse în aplicare măsuri suficiente pentru a asigura protecția IUEC în temeiul articolului 43 și pentru a asigura integritatea, securitatea și reziliența componentelor programului, funcționarea și serviciile acestora.

Comisia poate acorda o derogare de la condiția prevăzută la alineatul (2) primul paragraf litera (c) în cazul în care entitatea juridică stabilită într-un stat membru furnizează următoarele garanții:

controlul asupra entității juridice nu este exercitat într-o manieră care împiedică sau limitează capacitatea acesteia:

de a desfășura activitățile legate de achiziții publice, granturi sau premii; și

de a obține rezultate, în special prin obligații de raportare;

țara terță sau entitatea dintr-o țară terță care exercită controlul se angajează să se abțină de la exercitarea oricăror drepturi de control asupra entității juridice sau de la impunerea oricărei obligații de raportare entității juridice în legătură cu achiziția publică, grantul sau premiul; și

entitatea juridică respectă articolul 34 alineatul (7).

de a desfășura activitățile legate de achiziții publice, granturi sau premii; și

de a obține rezultate, în special prin obligații de raportare;

Autoritățile competente ale statului membru în care este stabilită entitatea juridică evaluează dacă entitatea juridică respectă criteriile prevăzute la alineatul (3) litera (c) și garanțiile menționate la alineatul (4). Comisia respectă evaluarea respectivă.

Comisia furnizează comitetului programului menționat la articolul 107 alineatul (1) litera (e) următoarele elemente:

domeniul de aplicare al condițiilor de eligibilitate și de participare menționate la alineatul (1) de la prezentul articol;

detalii și justificări privind derogările acordate în conformitate cu prezentul articol; și

evaluarea care a stat la baza unei derogări, sub rezerva alineatelor (3) și (4) de la prezentul articol, fără a divulga informații sensibile din punct de vedere comercial.

Condițiile prevăzute la alineatul (2), criteriile prevăzute la alineatul (3) și garanțiile prevăzute la alineatul (4) sunt incluse în documentele referitoare la achiziția publică, la grant sau la premiu, după caz și, în cazul achizițiilor publice, acestea se aplică întregului ciclu de viață al contractului rezultat.

Prezentul articol nu aduce atingere Deciziei nr. 1104/2011/UE și Deciziei delegate a Comisiei din 15.9.2015, Regulamentului (UE) 2019/452, Deciziei 2013/488/UE și Deciziei (UE, Euratom) 2015/444 și nici verificărilor de securitate efectuate de către statele membre cu privire la entitățile juridice implicate în activități care necesită accesul la IUEC care fac obiectul actelor cu putere de lege și normelor administrative naționale aplicabile.

În cazul în care o țară terță participă la program printr-o decizie adoptată în temeiul unui acord internațional sau în temeiul oricărui alt instrument juridic, țara terță în cauză acordă accesul și drepturile necesare pentru ca ordonatorul de credite competent, OLAF și Curtea de Conturi să își exercite în mod cuprinzător competențele care le revin. În cazul OLAF, aceste drepturi includ dreptul de a efectua investigații, inclusiv verificări și inspecții la fața locului, astfel cum se prevede în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

TITLUL IV

Guvernanța programului se bazează pe următoarele principii:

repartizarea clară a sarcinilor și a responsabilităților între entitățile implicate în implementarea fiecărei componente și măsuri ale programului, în special între statele membre, Comisie, agenție, agenție, ESA și EUMETSAT, folosind competențele fiecărei organizații și evitând suprapunerea sarcinilor și a responsabilităților;

relevanța structurii de guvernanță în raport cu nevoile specifice ale fiecărei componente și măsuri ale programului, după caz;

controlul ferm al programului, inclusiv respectarea strictă a costurilor, a calendarului și a performanței de către toate entitățile, în limitele rolurilor și sarcinilor lor respective, în conformitate cu prezentul regulament;

gestionarea transparentă și eficientă din punctul de vedere al costurilor;

continuitatea serviciului și continuitatea necesară a infrastructurii, inclusiv protecția împotriva amenințărilor relevante;

luarea sistematică și structurată în considerare a necesităților utilizatorilor datelor, informațiilor și serviciilor furnizate de componentele programului, precum și a evoluțiilor științifice și tehnologice conexe;

eforturi constante de a controla și de a reduce riscurile.

State membre pot participa la program. Statele membre care participă la program contribuie cu competențe tehnice, expertiză și asistență, în special în domeniul siguranței și al securității sau, dacă este adecvat și posibil, punând la dispoziția Uniunii datele, informațiile, serviciile și infrastructurile de care dispun sau care sunt amplasate pe teritoriul lor, inclusiv asigurând accesul și utilizarea eficiente și fără obstacole a datelor Copernicus in situ și cooperând cu Comisia în vederea îmbunătățirii disponibilității datelor Copernicus in situ necesare programului, având în vedere licențele și obligațiile aplicabile.

Comisia poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul membru în cauză. Comisia adoptă deciziile privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2).

În anumite circumstanțe justificate în mod corespunzător, pentru sarcinile menționate la articolul 29, agenția poate încredința sarcini specifice organizațiilor din statele membre, prin intermediul acordurilor de contribuție, în cazul în care aceste organizații au fost desemnate de statul membru în cauză.

Statele membre iau toate măsurile necesare pentru a asigura buna funcționare a programului, inclusiv ajutând la protejarea, la nivelul adecvat, a frecvențelor necesare pentru program.

Statele membre și Comisia pot coopera pentru a extinde utilizarea datelor, a informațiilor și a serviciilor furnizate de componentele programului.

Ori de câte ori este posibil, contribuția statelor membre la Forumul utilizatorilor menționat la articolul 107 alineatul (6) se bazează pe o consultare sistematică și coordonată a comunităților de utilizatori finali la nivel național, în special în ceea ce privește Galileo, EGNOS și Copernicus.

Statele membre și Comisia cooperează pentru dezvoltarea componentei Copernicus in situ și a serviciilor de calibrare terestră necesare pentru adoptarea sistemelor spațiale și pentru facilitarea utilizării la întregul lor potențial a seturilor de date Copernicus in situ și de referință, pe baza capacităților existente.

În domeniul securității, statele membre îndeplinesc sarcinile prevăzute la articolul 34 alineatul (6).

Comisia deține responsabilitatea globală pentru implementarea programului, inclusiv în domeniul securității, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale. În conformitate cu prezentul regulament, Comisia stabilește prioritățile și evoluția pe termen lung a programului, potrivit cerințelor utilizatorilor, și supraveghează implementarea acestuia, fără a aduce atingere celorlalte politici ale Uniunii.

Comisia gestionează orice componentă sau subcomponentă a programului care nu a fost încredințată unei alte entități, în special GOVSATCOM, subcomponenta NEO, subcomponenta SWE și activitățile menționate la articolul 55 alineatul (1) litera (d).

Comisia asigură împărțirea clară a sarcinilor și responsabilităților între diferitele entități implicate în program și coordonează activitățile entităților respective. Comisia se asigură, de asemenea, că toate entitățile cărora le-a fost încredințată execuția și care sunt implicate în implementarea programului protejează interesele Uniunii, garantează buna gestiune a fondurilor Uniunii și respectă Regulamentul financiar și prezentul regulament.

Comisia încheie cu agenția și, ținând seama de acordul-cadru din 2004, cu ESA, un ACPF, astfel cum se prevede la articolul 130 din Regulamentul financiar.

Dacă acest lucru este necesar pentru buna funcționare a programului și pentru furnizarea în bune condiții a serviciilor oferite de componentele programului, Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, cerințele tehnice și operaționale necesare pentru implementarea și evoluția componentelor respective și a serviciilor furnizate de acestea, după consultarea utilizatorilor, inclusiv prin intermediul Forumului utilizatorilor menționat la articolul 107 alineatul (6), precum și a altor părți interesate. Atunci când stabilește cerințele tehnice și operaționale respective, Comisia evită reducerea nivelului general de securitate și asigură în mod imperativ retrocompatibilitatea cerințelor.

Fără a aduce atingere sarcinilor agenției sau ale altor entități cărora le-a fost încredințată execuția, Comisia se asigură că adoptarea și utilizarea datelor și serviciilor furnizate de componentele programului sunt promovate și maximizate în sectoarele public și privat, inclusiv prin sprijinirea dezvoltării adecvate a serviciilor respective și a unor interfețe ușor de utilizat și prin favorizarea unui mediu stabil pe termen lung. Ea dezvoltă sinergii adecvate între aplicațiile diferitelor componente ale programului și asigură complementaritatea, coerența, sinergia și legăturile dintre program și alte acțiuni și programe ale Uniunii.

Dacă este cazul, Comisia asigură coerența activităților realizate în contextul programului cu activitățile desfășurate în domeniul spațial la nivelul Uniunii, național sau internațional. Ea încurajează cooperarea dintre statele membre și, dacă este relevant pentru program, facilitează convergența capacităților și a evoluțiilor lor tehnologice în domeniul spațial. În acest scop, dacă este cazul și în domeniul lor de competență respectiv, Comisia cooperează cu agenția și cu ESA.

Comisia informează comitetul programului menționat la articolul 107 cu privire la rezultatele intermediare și finale ale evaluării oricăror proceduri de achiziții publice și ale oricăror contracte, inclusiv cele a căror executare a fost subcontractată, cu entități publice sau private.

Agenția are următoarele sarcini proprii:

să asigure, prin intermediul consiliului său de acreditare de securitate, acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului, în conformitate cu capitolul II din titlul V;

să îndeplinească sarcinile menționate la articolul 34 alineatele (3) și (5);

să desfășoare activități de comunicare, de dezvoltare a pieței și de promovare cu privire la serviciile oferite de Galileo și de EGNOS, în special activități legate de penetrarea pe piață și coordonarea nevoilor utilizatorilor;

să desfășoare activități de comunicare, de dezvoltare a pieței și de promovare cu privire la datele, informațiile și serviciile oferite de Copernicus, fără a aduce atingere activităților desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția și de Comisie;

să îi furnizeze expertiză Comisiei, inclusiv pentru pregătirea priorităților de cercetare din aval în domeniul spațial.

Comisia îi încredințează agenției următoarele sarcini:

gestionarea exploatării EGNOS și Galileo, astfel cum se prevede la articolul 44;

coordonarea generală a aspectelor GOVSATCOM legate de utilizatori, în strânsă colaborare cu statele membre, agențiile relevante ale Uniunii, cu SEAE și alte entități, în scopul misiunilor și operațiilor de gestionare a crizelor;

implementarea activităților legate de dezvoltarea de aplicații în aval bazate pe componentele programului și a elementelor fundamentale și a aplicațiilor integrate bazate pe datele și serviciile furnizate de Galileo, EGNOS și Copernicus, inclusiv în cazul în care finanțarea a fost pusă la dispoziție pentru astfel de activități în contextul Orizont Europa sau, după caz, pentru îndeplinirea obiectivelor menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b);

desfășurarea de activități legate de utilizarea de către utilizatori a datelor, informațiilor și serviciilor oferite de componentele programului, altele decât Galileo și EGNOS, fără a aduce atingere activităților Copernicus și serviciilor Copernicus, încredințate altor entități;

acțiunile specifice menționate la articolul 6.

În temeiul evaluărilor menționate la articolul 102 alineatul (5), Comisia îi poate încredința și alte sarcini agenției, cu condiția ca acestea să nu dubleze activitățile desfășurate de alte entități cărora le-a fost încredințată execuția în contextul programului și cu condiția ca sarcinile respective să aibă scopul de a îmbunătăți eficiența implementării activităților programului.

Ori de câte ori i se încredințează activități agenției, se asigură resursele financiare, umane și administrative adecvate pentru implementarea lor.

Prin derogare de la articolul 62 alineatul (1) din Regulamentul financiar și sub rezerva evaluării de către Comisie a protecției intereselor Uniunii, agenția poate încredința, prin intermediul acordurilor de contribuție, activități specifice altor entități, în domeniile care sunt de competența lor respectivă, în condițiile de gestiune indirectă care i se aplică Comisiei.

ESA i se încredințează următoarele sarcini, cu condiția să fie protejat interesul Uniunii:

în ceea ce privește Copernicus:

coordonarea componentei spațiale și a implementării componentei spațiale și a evoluției acesteia;

proiectarea, dezvoltarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective și achizițiile conexe, cu excepția cazului în care respectivele exploatări sunt realizate de alte entități; și

după caz, furnizarea accesului la datele de la terți;

în ceea ce privește Galileo și EGNOS: evoluția și proiectarea sistemelor și dezvoltarea unor părți ale segmentului terestru și ale sateliților, inclusiv testarea și validarea;

în ceea ce privește toate componentele programului: activități de cercetare și de dezvoltare în amonte în domeniile de expertiză ale ESA.

coordonarea componentei spațiale și a implementării componentei spațiale și a evoluției acesteia;

proiectarea, dezvoltarea și construirea infrastructurii spațiale a Copernicus, inclusiv exploatarea infrastructurii respective și achizițiile conexe, cu excepția cazului în care respectivele exploatări sunt realizate de alte entități; și

după caz, furnizarea accesului la datele de la terți;

Pe baza unei evaluări a Comisiei, ESA i se pot încredința alte sarcini în funcție de necesitățile programului, cu condiția ca respectivele sarcini să nu dubleze activitățile desfășurate de o altă entitate căreia i-a fost încredințată execuția în contextul programului și ca sarcinile respective să aibă scopul de a îmbunătăți eficiența implementării activităților programului.

Fără a aduce atingere ACPF-ului prevăzut la articolul 31, Comisia sau agenția îi poate solicita EAS să ofere expertiză tehnică și informațiile necesare pentru îndeplinirea sarcinilor atribuite lor prin prezentul regulament în condiții care trebuie convenite de comun acord.

ACPF-ul menționat la articolul 28 alineatul (4):

definește clar rolurile, responsabilitățile și obligațiile Comisiei, ale agenției și ale ESA legate de fiecare componentă a programului și mecanismele necesare de coordonare și control;

impune aplicarea de către ESA a normelor de securitate ale Uniunii definite în acordurile de securitate încheiate de Uniune și instituțiile și agențiile sale cu ESA, în special în ceea ce privește prelucrarea informațiilor clasificate;

precizează condițiile de gestionare a fondurilor încredințate ESA, în special în privința achizițiilor publice, inclusiv aplicarea normelor Uniunii privind achizițiile, în contextul procedurii de achiziții în numele Uniunii și pentru Uniune, sau aplicarea normelor entității căreia i-a fost încredințată execuția în conformitate cu articolul 154 din Regulamentul financiar, procedurile de gestionare, rezultatele preconizate măsurate prin indicatori de performanță, măsurile aplicabile în caz de executare necorespunzătoare sau frauduloasă a contractelor în ceea ce privește costurile, calendarul și rezultatele, precum și strategia de comunicare și regimul proprietății asupra tuturor activelor corporale și necorporale; respectivele condiții sunt în conformitate cu titlurile III și V din prezentul regulament și cu Regulamentul financiar;

impune ca, în cazul în care este creat un consiliu de evaluare a ofertelor de către agenție sau de către ESA pentru o achiziție efectuată în temeiul ACPF-ului, experți din partea Comisiei și, dacă este cazul, din partea altei entități căreia i-a fost încredințată execuția să participe, în calitate de membri, la reuniunile consiliului de evaluare a ofertelor. Această participare nu aduce atingere independenței tehnice a consiliului de evaluare a ofertelor;

stabilește măsuri de monitorizare și de control, care includ în special;

un sistem de anticipare a costurilor;

informarea sistematică a Comisiei sau, după caz, a agenției cu privire la costuri și la calendar; și

în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, performanța și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor în limitele bugetelor alocate;

stabilește principiile pentru remunerarea ESA pentru fiecare componentă a programului, care este proporțională cu condițiile în care sunt puse în aplicare acțiunile, ținând seama în mod corespunzător de situațiile de criză și de fragilitate și, după caz, este bazată pe performanță; remunerarea respectivă acoperă numai cheltuielile generale care sunt asociate activităților încredințate ESA de Uniune;

prevede ca ESA să ia măsurile necesare pentru a asigura protecția intereselor Uniunii și pentru a respecta deciziile luate de Comisie pentru fiecare componentă a programului în vederea aplicării prezentului regulament.

un sistem de anticipare a costurilor;

informarea sistematică a Comisiei sau, după caz, a agenției cu privire la costuri și la calendar; și

în eventualitatea unei discrepanțe între bugetele, performanța și calendarele planificate, acțiuni corective care să asigure îndeplinirea sarcinilor în limitele bugetelor alocate;

Comisia decide cu privire la ACPF prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3). Parlamentul European și Consiliul sunt informate pe deplin cu privire la ACPF cu mult timp înainte de încheierea acestuia și cu privire la punerea în aplicare a acestuia.

În temeiul ACPF-ului menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, sarcinile menționate la articolul 29 alineatele (2) și (3) se încredințează agenției, iar sarcinile menționate la articolul 30 alineatul (1) sunt încredințate ESA prin intermediul unor acorduri de contribuție. Comisia adoptă decizia privind contribuția referitoare la acordurile de contribuție prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2). Parlamentul European și Consiliul sunt informate pe deplin cu privire la acordurile de contribuție cu mult timp înainte de încheierea acestora și cu privire la punerea în aplicare a acestora.

Comisia poate încredința executarea următoarelor sarcini, integral sau parțial, prin intermediul unor acorduri de contribuție, altor entități decât cele menționate la articolele 29 și 30:

îmbunătățirea, pregătirea operațiunilor și exploatarea infrastructurii spațiale a componentei Copernicus sau a unor părți ale acesteia și, după caz, gestionarea accesului la datele din misiunile contribuitoare, care poate fi încredințată EUMETSAT;

implementarea serviciilor Copernicus sau a unor părți ale acestora, unor agenții, organisme sau organizații relevante, cum ar fi Agenția Europeană de Mediu, Frontex, Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă, SATCEN și Centrul european pentru prognoze meteorologice pe termen mediu; sarcinile încredințate acestor agenții, organisme sau organizații sunt îndeplinite în amplasamente de pe teritoriul Uniunii; o agenție, un organism sau o organizație care este deja în curs de a transfera către teritoriul Uniunii sarcinile care i-au fost încredințate poate să își îndeplinească în continuare sarcinile respective într-un amplasament din afara Uniunii pentru o perioadă limitată, care se încheie cel târziu la 31 decembrie 2023.

Criteriile de selectare a unor astfel de entități cărora le-a fost încredințată execuția reflectă în special capacitatea acestora de a asigura continuitatea și, dacă este cazul, securitatea operațiunilor, fără perturbarea activităților programului.

Ori de câte ori este posibil, condițiile acordurilor de contribuție menționate la alineatul (1) de la prezentul articol sunt în concordanță cu condițiile ACPF-ului menționate la articolul 31 alineatul (1).

Comitetul programului este consultat cu privire la decizia de contribuție referitoare la acordul de contribuție menționat la alineatul (1) de la prezentul articol, în conformitate cu procedura de consultare menționată la articolul 107 alineatul (2). Comitetul programului este informat în prealabil cu privire la acordurile de contribuție care urmează să fie încheiate între Uniune, reprezentată de Comisie, și entitățile menționate la alineatul (1) de la prezentul articol.

TITLUL V

CAPITOLUL I

Securitatea programului se bazează pe următoarele principii:

să țină seama de experiența statelor membre în domeniul securității și să se inspire din cele mai bune practici ale acestora;

să utilizeze normele în materie de securitate ale Consiliului și ale Comisiei, care prevăd, printre altele, o separare între funcțiile operaționale și cele asociate acreditării.

În domeniul său de competență, Comisia, cu sprijinul agenției, asigură un nivel înalt de securitate în ceea ce privește, în special:

protejarea infrastructurii, atât terestre, cât și spațiale, și a furnizării serviciilor, mai ales împotriva atacurilor fizice sau cibernetice, inclusiv a interferențelor în fluxurile de date;

controlarea și gestionarea transferurilor de tehnologie;

dezvoltarea și menținerea în cadrul Uniunii a competențelor și a know-how-ului dobândite;

protejarea informațiilor sensibile neclasificate și a informațiilor clasificate.

În sensul alineatului (1) de la prezentul articol, Comisia se asigură că pentru fiecare dintre componentele programului se realizează o analiză a riscurilor și a amenințărilor. Pe baza respectivei analize, Comisia stabilește, până la sfârșitul anului 2023, prin acte de punere în aplicare, pentru fiecare dintre componentele programului, cerințele de securitate generale. Atunci când face acest lucru, Comisia ține seama de impactul acestor cerințe asupra bunei funcționări a componentei respective, în special în ceea ce privește costurile, gestionarea riscurilor și calendarul, se asigură că nivelul general de securitate nu este redus și că funcționarea echipamentelor existente bazate pe componenta respectivă nu este subminată și ia în considerare riscurile în materie de securitate cibernetică. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Entitatea responsabilă cu gestionarea unei componente a programului este responsabilă cu securitatea operațională a componentei respective și, în acest scop, realizează analiza riscurilor și a amenințărilor și desfășoară toate activitățile necesare pentru a asigura și a monitoriza securitatea componentei respective, în special stabilirea specificațiilor tehnice și a procedurilor operaționale, și monitorizează conformitatea acestora cu cerințele de securitate generale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol. În temeiul articolului 29, pentru Galileo și EGNOS, entitatea respectivă este agenția.

Pe baza analizei riscurilor și a amenințărilor, Comisia stabilește, după caz, o structură destinată să monitorizeze securitatea și să respecte instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698. Structura funcționează în conformitate cu cerințele de securitate menționate la alineatul (2). Pentru Galileo, această structură este Centrul de monitorizare a securității Galileo.

Agenția:

asigură acreditarea de securitate a tuturor componentelor programului în conformitate cu capitolul II din prezentul titlu și fără a aduce prejudiciu competențelor statelor membre;

asigură funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo în conformitate cu cerințele menționate la alineatul (2) de la prezentul articol și cu instrucțiunile elaborate în cadrul domeniului de aplicare al Deciziei (PESC) 2021/698;

îndeplinește sarcinile care i-au fost încredințate în temeiul Deciziei nr. 1104/2011/UE;

furnizează Comisiei expertiză tehnică și îi pune la dispoziție orice informații necesare pentru executarea sarcinilor sale în temeiul prezentului regulament.

Pentru a asigura protecția infrastructurilor terestre care fac parte integrantă din program și care se află pe teritoriul lor, statele membre:

iau măsuri care sunt cel puțin echivalente cu cele necesare pentru:

protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului; și

protecția propriilor infrastructuri critice naționale;

îndeplinesc sarcinile de acreditare de securitate menționate la articolul 42 din prezentul regulament.

protecția infrastructurilor critice europene în sensul Directivei 2008/114/CE a Consiliului; și

protecția propriilor infrastructuri critice naționale;

Entitățile implicate în program iau toate măsurile necesare, ținând seama și de problemele identificate în analiza riscurilor, pentru a asigura securitatea programului.

În toate cazurile în care exploatarea sistemelor poate aduce atingere securității Uniunii sau a statelor membre ale acesteia, se aplică procedurile prevăzute în Decizia (PESC) 2021/698.

CAPITOLUL II

Consiliul de acreditare de securitate instituit în cadrul agenției este autoritatea pentru acreditarea de securitate în cazul tuturor componentelor programului.

Activitățile de acreditare de securitate pentru toate componentele programului se desfășoară în conformitate cu următoarele principii:

activitățile și deciziile de acreditare de securitate sunt efectuate și, respectiv, adoptate într-un context de responsabilitate colectivă pentru securitatea Uniunii și a statelor membre;

se depun eforturi pentru a se ajunge prin consens la deciziile luate în cadrul consiliului de acreditare de securitate;

activitățile de acreditare de securitate se desfășoară prin utilizarea unei abordări de evaluare și de gestionare a riscurilor, având în vedere riscurile pentru securitatea componentei în cauză, precum și impactul oricărei măsuri de atenuare a riscurilor asupra costurilor sau a calendarului, ținând seama de obiectivul de a nu scădea nivelul general de securitate al respectivei componente;

deciziile consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește acreditarea de securitate sunt elaborate și luate de specialiști care sunt calificați corespunzător în domeniul acreditării unor sisteme complexe, au un nivel corespunzător de autorizare de securitate și care își desfășoară activitatea cu obiectivitate;

se depun eforturi pentru a fi consultate toate părțile relevante care au un interes în chestiuni legate de securitate pentru componenta în cauză;

activitățile de acreditare de securitate sunt desfășurate de toate părțile interesate relevante pentru componenta în cauză în conformitate cu o strategie de acreditare de securitate, fără a aduce atingere rolului Comisiei;

deciziile consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește acreditarea de securitate se bazează, în conformitate cu procesul definit în strategia de acreditare de securitate relevantă definită de consiliul respectiv, pe deciziile locale privind acreditarea de securitate luate de autoritățile naționale de acreditare de securitate respective ale statelor membre;

un proces de monitorizare permanent, transparent și pe deplin inteligibil asigură faptul că se cunosc riscurile de securitate aferente componentei în cauză, că sunt definite măsuri de securitate pentru reducerea unor astfel de riscuri la un nivel acceptabil, având în vedere necesitățile în materie de securitate ale Uniunii și ale statelor sale membre și în scopul bunei funcționări a componentei, precum și faptul că aceste măsuri sunt aplicate în conformitate cu conceptul de apărare în adâncime. Eficacitatea acestor măsuri este evaluată în permanență. Procesul referitor la evaluarea și gestionarea riscurilor de securitate se desfășoară sub forma unui proces iterativ, reunind părțile interesate aferente componentei în cauză;

consiliul de acreditare de securitate ia decizii privind acreditarea de securitate în mod strict independent, inclusiv față de Comisie și de celelalte organisme responsabile cu implementarea componentei în cauză și cu furnizarea serviciilor conexe, precum și față de directorul executiv și de consiliul de administrație al agenției;

activitățile de acreditare de securitate sunt efectuate ținând seama în mod corespunzător de necesitatea unei coordonări adecvate între Comisie și autoritățile responsabile cu punerea în aplicare a normelor în materie de securitate;

acreditarea de securitate a EGNOS realizată de consiliul de acreditare de securitate nu aduce atingere activităților de acreditare desfășurate, pentru aviație, de Agenția Europeană de Siguranță a Aviației.

Consiliul de acreditare de securitate își îndeplinește sarcinile fără a aduce atingere responsabilităților Comisiei sau celor încredințate celorlalte organisme ale agenției, în special în ceea ce privește chestiunile referitoare la securitate, și fără a aduce atingere competențelor statelor membre în ceea ce privește acreditarea de securitate.

Consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini:

definirea și aprobarea unei strategii de acreditare de securitate, care stabilește:

domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale respectivelor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;

un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale respectivelor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;

rolul părților interesate relevante implicate în procesul de acreditare;

un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;

principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale respectivelor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de respectivele componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;

luarea deciziilor privind acreditarea de securitate, în special în ceea ce privește aprobarea lansărilor de sateliți, autorizarea exploatării sistemelor create în cadrul componentelor programului sau a elementelor respectivelor componente, în diferitele lor configurații și pentru diversele servicii pe care le furnizează, inclusiv până la semnalul în spațiu, precum și autorizarea exploatării stațiilor terestre.

luarea deciziilor privind rețelele și echipamentele conectate la serviciul PRS menționat la articolul 45 sau conectate la orice alt serviciu securizat care decurge din componentele programului, doar privind autorizarea organismelor să dezvolte sau să producă module de securitate PRS, receptoare PRS sau tehnologii PRS sensibile sau orice alte tehnologii sau echipamente care trebuie verificate în temeiul cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (2), ținând seama de consilierea furnizată de entitățile naționale competente în ceea ce privește securitatea și riscurile de securitate în general;

examinarea și, cu excepția documentelor pe care Comisia urmează să le adopte în temeiul articolului 34 alineatul (2) din prezentul regulament și al articolului 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, aprobarea tuturor documentelor referitoare la acreditarea de securitate;

oferirea de consiliere Comisiei, în domeniul său de competență, în privința elaborării proiectelor de texte pentru actele menționate la articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament și la articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE, inclusiv pentru instituirea procedurilor operaționale de securitate, și prezentarea unei declarații care să conțină poziția sa finală;

examinarea și aprobarea evaluării riscurilor de securitate, elaborată în conformitate cu procesul de monitorizare menționat la articolul 37 litera (h) din prezentul regulament, ținând seama de conformitatea cu documentele menționate la litera (c) de la prezentul alineat și cu cele elaborate în conformitate cu articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament și cu articolul 8 din Decizia nr. 1104/2011/UE; de asemenea, cooperarea cu Comisia în vederea definirii unor măsuri de atenuare a riscurilor;

verificarea punerii în aplicare a măsurilor de securitate în legătură cu acreditarea de securitate a componentelor programului, prin efectuarea sau finanțarea unor evaluări, inspecții, audituri sau reexaminări de securitate, în conformitate cu articolul 42 alineatul (2) din prezentul regulament;

confirmarea selecției produselor și măsurilor aprobate care protejează împotriva interceptărilor audio electronice (TEMPEST) și a selecției produselor criptografice aprobate utilizate pentru asigurarea securității componentelor programului;

aprobarea sau, după caz, participarea la aprobarea în comun, împreună cu entitățile relevante competente în materie de securitate, a interconexiunii dintre sistemele create în cadrul componentelor programului sau în cadrul părților respectivelor componente și alte sisteme;

convenirea, împreună cu statul membru în cauză, a modelului pentru controlul accesului menționat la articolul 42 alineatul (4);

elaborarea de rapoarte de risc și informarea Comisiei, a consiliului de administrație și a directorului executiv în legătură cu evaluarea sa privind riscurile și, de asemenea, oferirea de consiliere acestora în privința opțiunilor de tratare a riscurilor reziduale pentru o anumită decizie privind acreditarea de securitate;

în strânsă colaborare cu Comisia, sprijinirea Consiliului și a Înaltului Reprezentant în ceea ce privește punerea în aplicare a Deciziei (PESC) 2021/698, la solicitarea expresă a Consiliului sau a Înaltului Reprezentant;

desfășurarea de consultări care sunt necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

adoptarea și publicarea regulamentului său de procedură.

domeniul de aplicare al activităților necesare pentru realizarea și menținerea acreditării componentelor programului sau a unor părți ale respectivelor componente și a oricăror interconexiuni între ele și alte sisteme sau componente;

un proces de acreditare de securitate pentru componentele programului sau părți ale respectivelor componente, care să aibă un nivel de detaliu proporțional cu nivelul necesar de asigurare și care să precizeze în mod clar condițiile de acreditare;

rolul părților interesate relevante implicate în procesul de acreditare;

un calendar de acreditare care să respecte etapele componentelor programului, mai ales în ceea ce privește instalarea infrastructurilor, furnizarea serviciilor și evoluția;

principiile acreditării de securitate pentru rețelele conectate la sisteme instituite în cadrul componentelor programului sau pentru părți ale respectivelor componente și pentru echipamentele conectate la sistemele instituite de respectivele componente, care este efectuată de entitățile naționale ale statelor membre competente în materie de securitate;

Fără a aduce atingere competențelor și responsabilităților statelor membre, se instituie un organism subordonat special care reprezintă statele membre, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate, pentru a îndeplini, în special, următoarele sarcini:

gestionarea codurilor de zbor în cadrul programului;

verificarea, monitorizarea și evaluarea stabilirii și a aplicării procedurilor de contabilizare, de prelucrare securizată, de stocare, de distribuire și de eliminare a codurilor PRS ale Galileo.

Consiliul de acreditare de securitate este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru, un reprezentant al Comisiei și un reprezentant al Înaltului Reprezentant. Mandatul membrilor consiliului de acreditare de securitate este de patru ani și poate fi reînnoit.

Participarea la reuniunile consiliului de acreditare de securitate se bazează pe principiul necesității de a cunoaște. Dacă este cazul, la reuniunile consiliului de acreditare de securitate pot fi invitați să asiste, în calitate de observatori, reprezentanți ai ESA și reprezentanți ai agenției care nu sunt implicați în acreditarea de securitate. În mod excepțional, reprezentanți ai agențiilor Uniunii, ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi, de asemenea, invitați să participe la reuniunile consiliului de acreditare de securitate în calitate de observatori pentru aspecte care privesc în mod direct respectivele țări terțe sau organizații internaționale, în special aspecte referitoare la infrastructura care le aparține sau care se află pe teritoriul lor. Modalitățile practice pentru această participare a reprezentanților țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale, precum și condițiile de participare se stabilesc în acordurile relevante și sunt conforme cu regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate.

Dacă nu se poate ajunge la un consens conform principiului general menționat la articolul 37 litera (b) din prezentul regulament, consiliul de acreditare de securitate adoptă deciziile cu majoritate calificată, în conformitate cu articolul 16 din TUE. Reprezentantul Comisiei și reprezentantul Înaltului Reprezentant nu participă la vot. Președintele consiliului de acreditare de securitate semnează, în numele consiliului de acreditare de securitate, deciziile adoptate de consiliul de acreditare de securitate.

Deciziile consiliului de acreditare de securitate sunt adresate Comisiei.

Comisia informează în permanență consiliul de acreditare de securitate cu privire la impactul oricăror decizii avute în vedere de consiliul de acreditare de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului și cu privire la punerea în aplicare a planurilor de tratare a riscurilor reziduale. Consiliul de acreditare de securitate ia act de toate informațiile de acest gen primite din partea Comisiei.

Comisia informează Parlamentul European și Consiliul, fără întârziere, cu privire la impactul adoptării deciziilor privind acreditarea de securitate asupra funcționării corespunzătoare a componentelor programului. În cazul în care consideră că o decizie adoptată de consiliul de acreditare de securitate ar putea avea un efect semnificativ asupra funcționării corespunzătoare a acestor componente, de exemplu în privința costurilor, a calendarului sau a performanței, Comisia informează de îndată Parlamentul European și Consiliul.

Consiliul de administrație este informat periodic cu privire la evoluția lucrărilor consiliului de acreditare de securitate.

Calendarul lucrărilor consiliului de acreditare de securitate nu creează obstacole pentru calendarul de activități prevăzut în programul de lucru menționat la articolul 100.

Statele membre transmit consiliului de acreditare de securitate toate informațiile pe care le consideră relevante în scopul acreditării de securitate.

În acord cu autoritățile naționale competente în materie de securitate și sub supravegherea acestora, statele membre permit ca persoanele autorizate în mod corespunzător desemnate de consiliul de acreditare de securitate să aibă acces la orice informații și la orice zone și amplasamente legate de securitatea sistemelor care intră în jurisdicția lor, în conformitate cu actele cu putere de lege și cu normele lor administrative naționale, inclusiv în scopul inspecțiilor, al auditurilor și al testelor de securitate hotărâte de consiliul de acreditare de securitate, precum și al procesului de monitorizare a riscurilor de securitate menționat la articolul 37 litera (h). Respectivul acces se acordă fără nicio discriminare pe motiv de naționalitate la adresa resortisanților statelor membre.

Auditurile și testele menționate la alineatul (2) se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

se subliniază importanța securității și a gestionării eficace a riscurilor în cadrul entităților inspectate;

se recomandă contramăsuri pentru a atenua impactul specific al pierderii confidențialității, a integrității sau a disponibilității informațiilor clasificate.

Fiecare stat membru este responsabil cu crearea unui model pentru controlul accesului, care evidențiază sau enumeră zonele sau amplasamentele ce urmează să fie acreditate. Modelul pentru controlul accesului este stabilit de comun acord în prealabil de statele membre și consiliul de acreditare de securitate, garantându-se astfel faptul că toate statele membre asigură același nivel de control al accesului.

Statele membre sunt responsabile, la nivel local, pentru acreditarea de securitate a amplasamentelor care se află pe teritoriul lor și care fac parte din perimetrul de acreditare de securitate aferent componentelor programului și raportează, în acest scop, către consiliul de acreditare de securitate.

CAPITOLUL III

Schimbul de informații clasificate legate de program face obiectul existenței unui acord internațional între Uniune și o țară terță sau o organizație internațională privind schimbul de informații clasificate sau, după caz, a unui mecanism privind schimbul de informații clasificate la care participă instituția sau organul competent al Uniunii și autoritățile competente ale unei țări terțe sau o organizație internațională, precum și obiectul condițiilor prevăzute de acordul sau mecanismul respectiv.

Persoanele fizice rezidente în țări terțe și persoanele juridice stabilite în țări terțe pot lucra cu IUEC referitoare la program numai dacă li se aplică, în țările terțe respective, reglementări în materie de securitate care asigură un grad de protecție cel puțin echivalent celui asigurat de normele de securitate ale Comisiei prevăzute în Decizia (UE, Euratom) 2015/444 și de normele de securitate ale Consiliului prevăzute în anexele la Decizia 2013/488/UE. Echivalența reglementărilor în materie de securitate aplicate într-o țară terță sau în cadrul unei organizații internaționale este definită printr-un acord privind securitatea informațiilor, inclusiv, dacă este relevant, aspecte legate de securitatea industrială, încheiat între Uniune și țara terță sau organizația internațională respectivă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 218 din TFUE și ținând seama de articolul 13 din Decizia 2013/488/UE.

Fără a aduce atingere articolului 13 din Decizia 2013/488/UE și normelor care reglementează domeniul securității industriale, stabilite în Decizia (UE, Euratom) 2015/444, se poate acorda, de la caz la caz, acces la IUEC, atunci când se consideră necesar, unei persoane fizice sau unei persoane juridice, unei țări terțe sau unei organizații internaționale, în funcție de natura și de conținutul informațiilor respective, de necesitatea de a cunoaște aplicabilă destinatarului lor și de măsura în care acest lucru este în avantajul Uniunii.

TITLUL VI

Exploatarea Galileo și EGNOS cuprinde următoarele acțiuni eligibile:

gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii spațiale, inclusiv modernizările și gestionarea uzurii morale;

gestionarea, exploatarea, întreținerea, îmbunătățirea continuă, evoluția și protejarea infrastructurii terestre, în special a centrelor și stațiilor terestre menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 sau în Decizia de punere în aplicare (UE) 2017/1406 a Comisiei, a rețelelor, inclusiv modernizările și gestionarea uzurii morale;

dezvoltarea generațiilor viitoare ale sistemelor și evoluția serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, inclusiv ținând seama de nevoile părților interesate relevante; acest lucru nu aduce atingere viitoarelor decizii privind perspectivele financiare ale Uniunii;

sprijinirea dezvoltării de aplicații în avalul programelor Galileo și EGNOS și a dezvoltării și evoluției elementelor tehnologice fundamentale, cum ar fi chipseturile și receptoarele compatibile cu Galileo;

sprijinirea activităților de certificare și de standardizare legate de Galileo și de EGNOS, în special în sectorul transporturilor;

punerea permanentă la dispoziție a serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS și, în complementaritate cu inițiativele statelor membre și cu inițiativele din sectorul privat, dezvoltarea pieței serviciilor respective, în special, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice menționate la articolul 4 alineatul (1) litera (b);

cooperarea cu alte sisteme regionale sau globale de navigație prin satelit, inclusiv pentru facilitarea compatibilității și a interoperabilității;

elementele pentru monitorizarea fiabilității sistemelor și a exploatării lor, precum și a performanței serviciilor;

activitățile legate de furnizarea serviciilor și de coordonarea extinderii acoperirii lor.

Serviciile furnizate de Galileo cuprind:

un serviciu deschis Galileo (Galileo open service – GOS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum concepute pentru uzul consumatorilor;

un serviciu de mare precizie (high-accuracy service – HAS), care este gratuit pentru utilizatori și furnizează, prin date suplimentare difuzate într-o bandă de frecvență suplimentară, informații de poziționare și de sincronizare de mare precizie destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

un serviciu de autentificare a semnalelor (signal authentication service – SAS), bazat pe codurile criptate conținute în semnale, destinat în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial;

un serviciu public reglementat (public regulated service – PRS), care este rezervat exclusiv utilizatorilor autorizați de stat, pentru aplicațiile sensibile ce necesită un nivel ridicat de continuitate a serviciului, inclusiv în domeniul securității și al apărării, și care folosește semnale criptate robuste; acest serviciu este gratuit pentru statele membre, Consiliu, Comisie, SEAE și, după caz, agențiile Uniunii care sunt autorizate în mod corespunzător; chestiunea legată de impunerea unei taxe celorlalți participanți la PRS menționați la articolul 2 din Decizia nr. 1104/2011/UE se evaluează de la caz la caz, iar dispozițiile adecvate se includ în acordurile încheiate în temeiul articolului 3 alineatul (5) din respectiva decizie; accesul la PRS este reglementat în conformitate cu Decizia nr. 1104/2011/UE;

un serviciu de urgență (emergency service – ES), care este gratuit pentru utilizatori și care transmite, prin emiterea de semnale, avertismente privind dezastrele naturale sau alte situații de urgență în anumite zone; după caz, serviciul este furnizat în cooperare cu autoritățile naționale de protecție civilă din statele membre;

un serviciu de determinare a timpului (timing service – TS), care este gratuit pentru utilizatori, furnizează un timp de referință precis și robust și permite realizarea timpului universal coordonat, facilitând dezvoltarea de aplicații de determinare a timpului bazate pe Galileo și utilizarea în cadrul unor aplicații esențiale.

De asemenea, Galileo contribuie la:

serviciul de căutare și salvare (search and rescue support service – SAR) din cadrul sistemului COSPAS-SARSAT, prin detectarea semnalelor SOS transmise de balize și transmiterea de mesaje către acestea printr-o legătură de retur;

serviciile de monitorizare a integrității, standardizate la nivelul Uniunii sau la nivel internațional, în vederea utilizării de către serviciile pentru siguranța vieții, pe baza semnalelor de la serviciul deschis Galileo și în combinație cu EGNOS și cu alte sisteme de navigație prin satelit;

serviciile de informare cu privire la condițiile meteorologice spațiale prin centrul de servicii GNSS astfel cum se menționează în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 și serviciile de avertizare timpurie furnizate prin infrastructura terestră a Galileo, destinate în principal să reducă riscurile potențiale pentru utilizatorii serviciilor furnizate de Galileo și de alte GNSS legate de spațiu.

Serviciile furnizate de EGNOS cuprind:

un serviciu deschis EGNOS (EGNOS open service – EOS), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de mare volum concepute pentru uzul consumatorilor;

serviciul de acces la datele EGNOS (EGNOS Data Access Service – EDAS), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare destinate în principal aplicațiilor de navigație prin satelit de uz profesional sau comercial, oferind performanțe și date îmbunătățite cu o valoare adăugată mai mare decât cele obținute prin EOS;

un serviciu pentru siguranța vieții (safety-of-life – SoL), care este gratuit pentru utilizatorii direcți și furnizează informații de poziționare și de sincronizare temporală cu un nivel ridicat de continuitate, de disponibilitate și de precizie, inclusiv un mesaj de integritate care avertizează utilizatorii în caz de defecțiune a Galileo și a altor GNSS sau în caz de semnale în afara toleranței emise de Galileo și de alte GNSS, pe care EGNOS le amplifică în zona de acoperire, destinat în principal utilizatorilor pentru care siguranța este esențială, în special în sectorul aviației civile, pentru serviciile de navigație aeriană, în conformitate cu standardele OACI, sau pentru alte sectoare de transport.

Serviciile menționate la alineatul (1) sunt furnizate în mod prioritar pe teritoriile tuturor statelor membre situate geografic în Europa, incluzând în acest scop, până la sfârșitul anului 2026, Ciprul, insulele Azore, Canare și Madeira.

Acoperirea geografică a EGNOS poate fi extinsă la alte regiuni ale lumii, în special la teritoriile țărilor candidate, ale țărilor terțe asociate la cerul unic european și ale țărilor terțe cuprinse în politica europeană de vecinătate, sub rezerva fezabilității tehnice și în conformitate cu cerințele de securitate menționate la articolul 34 alineatul (2) și, pentru serviciul SoL, în temeiul unor acorduri internaționale.

Costul extinderii acoperirii geografice a EGNOS în temeiul alineatului (3) de la prezentul articol, inclusiv costurile de exploatare conexe specifice acestor regiuni, nu este suportat din bugetul menționat la articolul 11. Comisia ia în considerare alte programe sau instrumente pentru a finanța astfel de activități. O astfel de extindere nu întârzie furnizarea serviciilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol pe ansamblul teritoriilor statelor membre situate geografic în Europa.

Atunci când este necesar pentru buna funcționare a Galileo și a EGNOS și pentru adoptarea lor de către piață, Comisia stabilește, prin intermediul actelor de punere în aplicare, măsuri necesare pentru:

gestionarea și reducerea riscurilor inerente exploatării Galileo și EGNOS, în special pentru a asigura continuitatea serviciilor;

specificarea etapelor de decizie esențiale pentru monitorizarea și evaluarea implementării Galileo și EGNOS;

stabilirea amplasamentului centrelor care țin de infrastructura terestră a Galileo și a EGNOS, în conformitate cu cerințele de securitate, în urma unui proces deschis și transparent, și asigurarea exploatării acestora;

stabilirea specificațiilor tehnice și operaționale referitoare la serviciile menționate la articolul 45 alineatul (1) literele (c), (e) și (f) și la articolul 45 alineatul (2) litera (c).

Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile din punct de vedere tehnic, inclusiv la nivelul utilizatorului.

Galileo și EGNOS, precum și serviciile pe care le furnizează, sunt compatibile și interoperabile cu alte sisteme de navigație prin satelit și cu mijloace convenționale de radionavigație, în cazul în care cerințele de compatibilitate și de interoperabilitate necesare și condițiile aferente sunt prevăzute în acorduri internaționale.

TITLUL VII

CAPITOLUL I

Copernicus este implementat pe baza unor investiții prealabile, inclusiv din partea unor părți interesate, cum ar fi ESA și EUMETSAT, și, după caz și dacă este rentabil, pe baza capacităților naționale sau regionale ale statelor membre și ținând seama de capacitățile furnizorilor comerciali de date și de informații comparabile și de necesitatea de a promova concurența și dezvoltarea pieței, maximizând în același timp oportunitățile pentru utilizatorii europeni.

Copernicus furnizează date și informații bazându-se pe nevoile utilizatorilor Copernicus și pe o politică de acces gratuit, integral și deschis la date.

Copernicus sprijină elaborarea, punerea în aplicare și monitorizarea politicilor Uniunii și ale statelor sale membre, în special în următoarele domenii: mediu, schimbări climatice, mediu marin, sectorul maritim, atmosferă, agricultură și dezvoltare rurală, conservarea patrimoniului cultural, protecție civilă, monitorizarea infrastructurii, siguranța și securitatea, precum și economia digitală, cu scopul de a reduce și mai mult sarcina administrativă.

Copernicus cuprinde următoarele elemente:

obținerea datelor, care include:

dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;

accesarea datelor de la terți referitoare la observarea Pământului din spațiu;

accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;

prelucrarea datelor și a informațiilor prin serviciile Copernicus, care include activități pentru generarea de informații cu valoare adăugată în vederea sprijinirii serviciilor de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, de protecție civilă și de securitate;

accesarea și distribuirea datelor, care include infrastructura și serviciile ce asigură descoperirea, vizualizarea, accesarea, distribuirea și exploatarea, precum și arhivarea pe termen lung a datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus într-un mod ușor de utilizat;

adoptarea de către utilizatori, dezvoltarea pieței și consolidarea capacităților în conformitate cu articolul 28 alineatul (6), care include activitățile, resursele și serviciile relevante pentru promovarea Copernicus, a datelor Copernicus și a serviciilor Copernicus, precum și aplicațiile din aval aferente și dezvoltarea lor la toate nivelurile, în vederea maximizării beneficiilor socioeconomice, astfel cum se menționează la articolul 4 alineatul (1), precum și colectarea și analizarea nevoilor utilizatorilor Copernicus.

dezvoltarea și exploatarea sateliților Sentinel ai Copernicus;

accesarea datelor de la terți referitoare la observarea Pământului din spațiu;

accesarea datelor in situ și a altor date auxiliare;

Copernicus promovează coordonarea internațională a sistemelor de observare și a schimburilor aferente de date, pentru a-și consolida dimensiunea globală și complementaritatea, ținând seama de acordurile și de procesele de coordonare internaționale.

CAPITOLUL II

Acțiunile eligibile în cadrul Copernicus acoperă:

acțiuni pentru asigurarea unei mai bune continuități a misiunilor sateliților Sentinel ai Copernicus existente și pentru dezvoltarea, lansarea, întreținerea și exploatarea unor sateliți Sentinel ai Copernicus suplimentari care să extindă sfera de observare, acordând prioritate în special capacităților de observare pentru monitorizarea emisiilor antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, permițând monitorizarea regiunilor polare și făcând posibile aplicații de mediu inovatoare în domeniul agriculturii, al silviculturii, al gospodăririi apelor și resurselor marine și al patrimoniului cultural;

acțiuni pentru asigurarea accesului la datele și informațiile Copernicus de la terți care sunt necesare pentru generarea de servicii Copernicus sau pentru utilizarea de către instituțiile, agențiile, serviciile descentralizate ale Uniunii și, după caz și dacă este rentabil, de către organismele publice naționale sau regionale;

acțiuni pentru asigurarea și coordonarea accesului la date Copernicus in situ și la alte date auxiliare necesare pentru generarea, calibrarea și validarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv, după caz și dacă este rentabil, utilizarea capacităților naționale existente și evitarea suprapunerilor.

Acțiunile eligibile în cadrul serviciilor Copernicus includ:

servicii de monitorizare, de raportare și de asigurare a conformității în domeniul mediului, cuprinzând:

monitorizarea atmosferei la nivel global, pentru furnizarea de informații privind calitatea aerului, acordând o atenție specială la nivelul Europei, și privind compoziția chimică a atmosferei;

monitorizarea mediului marin, pentru furnizarea de informații privind starea și dinamica oceanelor, a mărilor și a ecosistemelor marine și de coastă, resursele și utilizarea acestora;

monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, siturile ce aparțin patrimoniului cultural, mișcările solului, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;

monitorizarea schimbărilor climatice, pentru furnizarea de informații privind emisiile și absorbțiile antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, variabilele climatice esențiale, noi analize climatice, prognoze sezoniere, previziuni climatice și stabilirea cauzelor schimbărilor climatice, informații privind schimbările din regiunile polare și arctice, precum și indicatori la scale temporale și spațiale relevante;

un serviciu de gestionare a situațiilor de urgență, pentru furnizarea de informații în sprijinul autorităților publice însărcinate cu protecția civilă și în colaborare cu ele, oferind asistență pentru operațiunile de protecție civilă și de răspuns la situații de urgență (îmbunătățirea activităților de avertizare timpurie și a capacităților de reacție în situații de criză), precum și pentru acțiunile de prevenire și de pregătire (analize privind riscurile și redresarea) în legătură cu diferite tipuri de dezastre;

un serviciu de securitate pentru a sprijini supravegherea în interiorul Uniunii și la frontierele sale externe, supravegherea maritimă și acțiunea externă a Uniunii ca răspuns la provocările în materie de securitate cu care se confruntă Uniunea, precum și obiectivele și acțiunile politicii externe și de securitate comune.

monitorizarea atmosferei la nivel global, pentru furnizarea de informații privind calitatea aerului, acordând o atenție specială la nivelul Europei, și privind compoziția chimică a atmosferei;

monitorizarea mediului marin, pentru furnizarea de informații privind starea și dinamica oceanelor, a mărilor și a ecosistemelor marine și de coastă, resursele și utilizarea acestora;

monitorizarea suprafeței terestre și agricultura, pentru furnizarea de informații privind ocuparea terenurilor, utilizarea terenurilor și schimbarea destinației terenurilor, siturile ce aparțin patrimoniului cultural, mișcările solului, zonele urbane, cantitatea și calitatea apelor continentale, pădurile, agricultura și alte resurse naturale, biodiversitatea și criosfera;

monitorizarea schimbărilor climatice, pentru furnizarea de informații privind emisiile și absorbțiile antropice de CO2 și de alte gaze cu efect de seră, variabilele climatice esențiale, noi analize climatice, prognoze sezoniere, previziuni climatice și stabilirea cauzelor schimbărilor climatice, informații privind schimbările din regiunile polare și arctice, precum și indicatori la scale temporale și spațiale relevante;

Comisia, dacă este cazul, cu sprijinul unor experți externi independenți, asigură relevanța serviciilor Copernicus:

validând fezabilitatea tehnică și adecvarea în raport cu scopul a cerințelor exprimate de comunitățile de utilizatori;

evaluând mijloacele și soluțiile propuse sau executate pentru a îndeplini cerințele comunităților de utilizatori și obiectivele programului.

Copernicus include acțiuni menite să asigure accesul îmbunătățit la toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și, acolo unde este cazul, să pună la dispoziție infrastructuri și servicii suplimentare pentru a promova distribuirea, accesarea și utilizarea datelor și informațiilor respective.

În cazul în care datele Copernicus sau informațiile Copernicus sunt considerate a fi sensibile din punctul de vedere al securității, în înțelesul articolelor 12-16 din Regulamentul delegat (UE) nr. 1159/2013, Comisia poate încredința uneia sau mai multor entități fiduciare achiziționarea, supravegherea achiziționării, accesarea și distribuirea datelor și informațiilor respective. Aceste entități instituie și mențin un registru al utilizatorilor acreditați și acordă acces la datele restricționate prin intermediul unui flux de lucru separat.

CAPITOLUL III

Datele Copernicus și informațiile Copernicus sunt furnizate utilizatorilor Copernicus în temeiul următoarei politici de acces gratuit, integral și deschis la date:

utilizatorii Copernicus pot, în mod gratuit și la nivel mondial, să reproducă, să distribuie, să comunice publicului, să adapteze și să modifice toate datele Copernicus și informațiile Copernicus și să le combine cu alte date și informații;

politica de acces gratuit, complet și deschis la date include următoarele limitări:

formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;

se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele și informațiile Copernicus de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor Copernicus, acolo unde este cazul;

limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (2);

se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus, precum și a datelor în sine;

se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.

formatele, actualitatea și caracteristicile de diseminare ale datelor Copernicus și informațiilor Copernicus sunt predefinite;

se respectă condițiile de acordare a licențelor pentru datele și informațiile Copernicus de la terți și informațiile de la terți utilizate la producerea informațiilor Copernicus, acolo unde este cazul;

limitările de securitate care rezultă din cerințele de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (2);

se asigură protecția împotriva riscului de perturbare a sistemului care produce sau pune la dispoziție datele Copernicus și informațiile Copernicus, precum și a datelor în sine;

se asigură protecția accesului fiabil la datele Copernicus și la informațiile Copernicus pentru utilizatorii europeni.

Comisia adoptă acte delegate în conformitate cu articolul 105 pentru a completa dispozițiile specifice prevăzute la alineatul (1) de la prezentul articol în legătură cu specificațiile și condițiile și procedurile pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus.

Atunci când este necesar din motive imperioase de urgență, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 106.

Comisia eliberează licențe și notificări pentru accesarea și utilizarea datelor Copernicus și a informațiilor Copernicus, inclusiv clauze de atribuire, în conformitate cu politica privind datele Copernicus stabilită în prezentul regulament și cu actele delegate aplicabile adoptate în temeiul alineatului (2).

TITLUL VIII

CAPITOLUL I

Secțiunea 1

Subcomponenta SST sprijină următoarele activități:

crearea, dezvoltarea și exploatarea unei rețele de senzori SST tereștri și spațiali ai statelor membre, inclusiv senzori dezvoltați prin intermediul ESA sau al sectorului privat al Uniunii și senzori ai Uniunii exploatați la nivel național, pentru a supraveghea și a urmări obiecte spațiale și pentru a produce un catalog european de obiecte spațiale;

prelucrarea și analizarea datelor SST la nivel național pentru a genera informațiile SST și serviciile SST menționate la articolul 55 alineatul (1);

furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 55 alineatul (1) utilizatorilor SST menționați la articolul 56;

monitorizarea și urmărirea realizării de sinergii cu inițiativele care promovează dezvoltarea și implementarea tehnologiilor de eliminare a vehiculelor spațiale la sfârșitul duratei de viață operațională și a sistemelor tehnologice de prevenire și eliminare a deșeurilor spațiale, precum și cu inițiativele internaționale din domeniul gestionării traficului spațial.

Subcomponenta SST acordă sprijin tehnic și administrativ și pentru a asigura tranziția dintre program și cadrul de sprijin pentru SST instituit prin Decizia nr. 541/2014/UE.

Serviciile SST cuprind:

evaluarea riscurilor de coliziune între vehicule spațiale sau între vehicule spațiale și deșeuri spațiale, precum și posibila generare de alerte pentru evitarea coliziunilor în timpul fazelor de lansare și de orbită provizorie, de plasare pe orbită, de funcționare pe orbită și de eliminare ale misiunilor vehiculelor spațiale;

detectarea și caracterizarea fragmentărilor, a dezintegrărilor sau a coliziunilor pe orbită;

evaluarea riscurilor referitoare la reintrarea necontrolată a obiectelor spațiale și a deșeurilor spațiale în atmosfera terestră și generarea de informații conexe, inclusiv estimarea momentului și a locului probabil al posibilului impact;

elaborarea de activități pregătitoare pentru:

limitarea deșeurilor spațiale, întreprinse cu scopul de a reduce generarea acestora; și

depoluarea spațiului prin gestionarea deșeurilor spațiale existente.

limitarea deșeurilor spațiale, întreprinse cu scopul de a reduce generarea acestora; și

depoluarea spațiului prin gestionarea deșeurilor spațiale existente.

Serviciile SST sunt gratuite, disponibile în orice moment fără întrerupere și adaptate la nevoile utilizatorilor SST menționați la articolul 56.

Statele membre participante la subcomponenta SST, Comisia și, după caz, serviciul de asistență imediată al SST menționat la articolul 59 alineatul (1), nu pot fi considerate responsabile pentru:

prejudiciile care rezultă din lipsa sau din întreruperea furnizării de servicii SST;

întârzierea în furnizarea de servicii SST;

inexactitatea informațiilor furnizate prin intermediul serviciilor SST;

acțiunile întreprinse ca răspuns la furnizarea de servicii SST.

Utilizatorii SST au Uniunii includ:

utilizatorii de bază ai SST: statele membre, SEAE, Comisia, Consiliul, agenția, precum și proprietarii și operatorii de vehicule spațiale din sectorul public și din cel privat stabiliți în Uniune;

utilizatorii SST, alții decât cei de bază: alte entități publice și private stabilite în Uniune.

Utilizatorii internaționali al SST includ țări terțe, organizații internaționale care nu își au sediul central în Uniune și entități private care nu sunt stabilite în Uniune. Acestea au acces la serviciile SST, menționate la articolul 55 alineatul (1) litera (d), în următoarele condiții:

țările terțe și organizațiile internaționale care nu își au sediul în Uniune pot avea acces la serviciile SST în temeiul articolului 8 alineatul (2);

entitățile private care nu sunt stabilite în Uniune pot avea acces la serviciile SST sub rezerva unui acord internațional încheiat de Uniune, în conformitate cu articolul 8 alineatul (2), cu țara terță în care sunt stabilite, prin care li se acordă accesul.

Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispoziții detaliate privind accesul la serviciile SST și procedurile relevante. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Statele membre care doresc să participe la furnizarea serviciilor SST menționate la articolul 55 alineatul (1), care acoperă toate orbitele, înaintează Comisiei o propunere comună unică, demonstrând conformitatea cu următoarele criterii:

deținerea de senzori SST adecvați disponibili pentru subcomponenta SST și a resurselor umane necesare pentru exploatarea acestora sau accesul la senzorii și resursele umane respective ori deținerea de capacități adecvate de analiză operațională și de prelucrare a datelor, concepute special pentru SST și disponibile pentru subcomponenta SST, sau accesul la aceste capacități;

realizarea și validarea de către statul membru relevant a evaluării inițiale a riscurilor de securitate pentru fiecare activ SST;

un plan de acțiune care ține seama de planul de coordonare adoptat în temeiul articolului 6 din Decizia nr. 541/2014/UE, pentru implementarea activităților stabilite la articolul 54 din prezentul regulament;

repartizarea diferitelor activități între echipele de experți desemnate în temeiul articolului 58 din prezentul regulament;

normele privind schimbul de date necesare pentru realizarea obiectivelor menționate la articolul 4 din prezentul regulament.

Criteriile menționate la alineatul (1) primul paragraf literele (a) și (b) de la prezentul articol sunt considerate a fi îndeplinite de statele membre participante la subcomponenta SST ale căror entități naționale desemnate fac parte din consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia nr. 541/2014/UE de la 12 mai 2021.

În cazul în care nu s-a prezentat nicio propunere comună în conformitate cu alineatul (1) sau în cazul în care Comisia consideră că o propunere comună astfel prezentată nu respectă criteriile menționate la alineatul (1), cel puțin cinci state membre pot prezenta Comisiei o nouă propunere comună care demonstrează conformitatea cu criteriile menționate la alineatul (1).

Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, dispozițiile detaliate privind procedurile și elementele menționate la alineatele (1)-(3) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Fiecare stat membru care a prezentat o propunere comună ce a fost considerată conformă de către Comisie în conformitate cu articolul 57 alineatul (1) sau care a fost selectat de Comisie în conformitate cu procedura menționată la articolul 57 alineatul (3) desemnează o entitate națională constitutivă stabilită pe teritoriul său care să îl reprezinte. Entitatea națională constitutivă desemnată este o autoritate publică a unui stat membru sau un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice.

Entitățile naționale constitutive desemnate în temeiul alineatului (1) de la prezentul articol încheie un acord privind crearea unui parteneriat SST (denumit în continuare acordul de parteneriat SST) și stabilirea normelor și a mecanismelor pentru cooperarea lor în ceea ce privește implementarea activităților menționate la articolul 54. Acordul de parteneriat SST include, în special, elementele menționate la articolul 57 alineatul (1) literele (c), (d) și (e) și instituirea unei structuri de gestionare a riscurilor pentru a asigura punerea în aplicare a dispozițiilor cu privire la utilizarea și schimbul securizat de date SST și de informații SST.

Entitățile naționale constitutive dezvoltă servicii SST ale Uniunii de înaltă calitate în conformitate cu un plan multianual, cu indicatori-cheie de performanță relevanți și cu cerințele utilizatorilor, pe baza activităților echipelor de experți menționate la alineatul (6) de la prezentul articol. Comisia poate adopta, prin acte de punere în aplicare, planul multianual și indicatorii-cheie de performanță. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Entitățile naționale constitutive leagă în rețea senzorii existenți și eventualii senzori viitori pentru a-i exploata într-un mod coordonat și optimizat în vederea instituirii și a menținerii unui catalog european comun actualizat, fără a aduce atingere prerogativelor statelor membre în domeniul securității naționale.

Statele membre participante la subcomponenta SST realizează acreditarea de securitate pe baza cerințelor de securitate generale menționate la articolul 34 alineatul (2).

Statele membre participante la subcomponenta SST desemnează echipe de experți care să se ocupe cu aspecte specifice legate de diferitele activități SST. Echipele de experți sunt permanente, gestionate și dotate cu personal de către entitățile naționale constitutive ale statelor membre care le-au desemnat și pot include experți din fiecare entitate națională constitutivă.

Entitățile naționale constitutive și echipele de experți asigură protecția datelor SST, a informațiilor SST și a serviciilor SST.

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, norme detaliate privind funcționarea cadrului organizatoric pentru participarea statelor membre la subcomponenta SST. Respectivele norme prevăd, de asemenea, posibilitatea includerii într-o etapă ulterioară a unui stat membru în acordul de parteneriat SST devenind parte la acordul de parteneriat SST menționat la alineatul (2) de la prezentul articol. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Comisia, luând în considerare recomandarea entităților naționale constitutive, selectează serviciul de asistență imediată SST pe baza celor mai bune cunoștințe de specialitate privind aspectele legate de securitate și de furnizarea de servicii. Serviciul de asistență imediată SST:

furnizează interfețele securizate necesare pentru centralizarea, stocarea și punerea la dispoziția utilizatorilor SST menționați la articolul 56 a informațiilor SST, asigurând tratarea și trasabilitatea adecvată a acestora;

furnizează rapoarte cu privire la performanța serviciilor SST către parteneriatul SST menționat la articolul 58 alineatul (2) și către Comisie;

colectează feedbackul necesar pentru parteneriatul SST menționat la articolul 58 alineatul (2) cu scopul de a asigura alinierea necesară a serviciilor la așteptările utilizatorilor SST;

sprijină, promovează și încurajează utilizarea serviciilor SST.

Entitățile naționale constitutive încheie acordurile de punere în aplicare necesare cu serviciul de asistență imediată SST.

Secțiunea 2

Subcomponenta SWE poate sprijini următoarele activități:

evaluarea și identificarea nevoilor utilizatorilor din sectoarele identificate la alineatul (2) litera (b), în scopul stabilirii serviciilor SWE care urmează să fie furnizate;

furnizarea de servicii SWE către utilizatorii de servicii SWE, în conformitate cu cerințele tehnice și cu nevoile identificate ale utilizatorilor.

Serviciile SWE sunt disponibile în orice moment fără întrerupere. Comisia selectează respectivele servicii prin acte de punere în aplicare, în conformitate cu următoarele norme:

Comisia stabilește prioritatea serviciilor SWE care urmează să fie furnizate la nivelul Uniunii în funcție de nevoile utilizatorilor SWE, de maturitatea tehnologică a serviciilor și de rezultatul unei evaluări a riscurilor;

serviciile SWE pot contribui la activități de protecție civilă și la protejarea unei game ample de sectoare cum ar fi spațiul, transportul, GNSS, rețelele de energie electrică și comunicațiile.

Selecția entităților publice sau private care urmează să furnizeze servicii SWE se face printr-o procedură de ofertare.

Subcomponenta NEO poate sprijini următoarele activități:

cartografierea capacităților statelor membre de detectare și de monitorizare a obiectelor din apropierea Pământului;

promovarea legării în rețea a instalațiilor și a centrelor de cercetare ale statelor membre;

dezvoltarea serviciului menționat la alineatul (2);

dezvoltarea unui serviciu de reacție rapidă de rutină capabil să caracterizeze obiectele din apropierea Pământului recent descoperite;

crearea unui catalog european al obiectelor din apropierea Pământului.

Comisia, în domeniul său de competență, poate stabili proceduri pentru a coordona, cu participarea organismelor competente ale ONU, acțiunile Uniunii și ale autorităților publice naționale însărcinate cu protecția civilă în cazul în care se constată că un obiect din apropierea Pământului se apropie de Pământ.

CAPITOLUL II

În cadrul componentei GOVSATCOM, capacitățile și serviciile de comunicații prin satelit sunt combinate într-o resursă comună a Uniunii de capacități și de servicii de comunicații prin satelit, cu cerințe de securitate corespunzătoare. Această componentă cuprinde:

dezvoltarea, construirea și exploatarea infrastructurii segmentului terestru menționate la articolul 67 și, după caz, a infrastructurii spațiale menționate la articolul 102 alineatul (2);

achiziționarea capacităților, a serviciilor și a echipamentelor de utilizare pentru comunicații prin satelit guvernamentale și comerciale necesare pentru furnizarea serviciilor GOVSATCOM;

măsurile necesare pentru sporirea interoperabilității și a gradului de standardizare a echipamentelor de utilizare GOVSATCOM.

Furnizarea capacităților și a serviciilor GOVSATCOM este asigurată astfel cum se prevede în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3) de la prezentul articol și în conformitate cu cerințele operaționale menționate la alineatul (2) de la prezentul articol și cu cerințele de securitate specifice GOVSATCOM menționate la articolul 34 alineatul (2) și în limitele normelor privind partajarea resurselor și stabilirea priorității, menționate la articolul 66.

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, cerințele operaționale pentru serviciile GOVSATCOM, sub forma unor specificații tehnice pentru cazuri de utilizare GOVSATCOM legate în special de gestionarea crizelor, de supraveghere și de gestionarea infrastructurilor esențiale, inclusiv a rețelelor de comunicare diplomatice. Respectivele cerințe operaționale se bazează pe analiza detaliată a cerințelor utilizatorilor GOVSATCOM și țin seama de cerințele care decurg din rețelele și din echipamentele de utilizare existente. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, portofoliul de servicii pentru serviciile GOVSATCOM, sub forma unei liste de categorii de servicii și de capacități de comunicații prin satelit, inclusiv atributele lor, cuprinzând acoperirea geografică, frecvența, lărgimea benzii, echipamentele de utilizare și aspectele legate de securitate. Portofoliul de servicii ia în considerare serviciile existente disponibile în regim comercial, pentru a nu denatura concurența de pe piața internă. Respectivele acte de punere în aplicare sunt actualizate periodic și se bazează pe cerințele operaționale și de securitate menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și stabilesc prioritatea serviciilor furnizate utilizatorilor în funcție de pertinența și importanța lor. respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

Utilizatorii GOVSATCOM au acces la capacitățile și la serviciile GOVSATCOM enumerate în portofoliul de servicii menționat la alineatul (3) de la prezentul articol. Accesul respectiv este furnizat prin intermediul centrelor GOVSATCOM menționate la articolul 67 alineatul (1).

Capacitățile și serviciile de comunicații prin satelit din cadrul GOVSATCOM pot fi furnizate de următoarele entități:

participanții la GOVSATCOM menționați la articolul 68; și

persoanele juridice acreditate în mod corespunzător să furnizeze capacități sau servicii de comunicații prin satelit în conformitate cu procedura de acreditare de securitate menționată la articolul 37, care se efectuează respectând cerințele de securitate generale pentru componenta GOVSATCOM, astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (2).

Următoarele entități pot fi utilizatori GOVSATCOM, cu condiția să le fie încredințate sarcini legate de supravegherea și de gestionarea unor misiuni, operațiuni și infrastructuri de urgență și critice din punctul de vedere al securității:

o autoritate publică a Uniunii sau a unui stat membru ori un organism însărcinat cu exercitarea unei astfel de autorități publice;

o persoană fizică sau juridică care acționează în numele și sub controlul unei entități menționate la litera (a) de la prezentul alineat.

Utilizatorii GOVSATCOM menționați la alineatul (1) de la prezentul articol sunt autorizați în mod corespunzător de un participant GOVSATCOM menționat la articolul 68 pentru a utiliza capacitățile și serviciile GOVSATCOM și respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (2) definite pentru GOVSATCOM.

Capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicațiile prin satelit care sunt puse în comun sunt partajate între participanții GOVSATCOM menționați la articolul 68 și prioritatea utilizării lor de către aceștia este stabilită pe baza unei analize a riscurilor de siguranță și de securitate a utilizatorilor. Această analiză ia în considerare infrastructura de comunicare existentă și disponibilitatea capacităților existente, precum și acoperirea lor geografică, la nivelul Uniunii și la nivel național. La respectiva partajare și stabilire a priorității se acordă prioritate utilizatorilor GOVSATCOM în funcție de pertinența și importanța lor critică.

Comisia adoptă, prin acte de punere în aplicare, normele detaliate privind partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile, serviciile și echipamentele de utilizare pentru comunicații prin satelit, ținând seama de cererea preconizată pentru diferitele cazuri de utilizare GOVSATCOM, de analiza riscurilor de securitate pentru cazurile de utilizare respective și, după caz, de eficiența din punctul de vedere al costurilor.

Partajarea și stabilirea priorității pentru capacitățile și serviciile de comunicații prin satelit între utilizatorii GOVSATCOM care sunt autorizați de același participant la GOVSATCOM se determină și se implementează de către participantul GOVSATCOM respectiv.

Segmentul terestru include infrastructura necesară pentru a permite furnizarea de servicii utilizatorilor GOVSATCOM în conformitate cu articolul 66, în special centrele GOVSATCOM care sunt achiziționate în cadrul acestei componente pentru a conecta utilizatorii GOVSATCOM cu furnizorii de capacități și de servicii de comunicații prin satelit. Segmentul terestru și exploatarea sa respectă cerințele generale de securitate menționate la articolul 34 alineatul (2), definite pentru GOVSATCOM.

Comisia stabilește, prin acte de punere în aplicare, amplasamentul infrastructurii segmentului terestru. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3) și nu aduc atingere dreptului unui stat membru de a decide să nu găzduiască o astfel de infrastructură.

Statele membre, Consiliul, Comisia și SEAE sunt participanți la GOVSATCOM în măsura în care autorizează utilizatori ai GOVSATCOM sau furnizează capacități de comunicații prin satelit ori amplasamente ale segmentului terestru sau părți ale instalațiilor segmentului terestru.

Agențiile Uniunii pot deveni participanți la GOVSATCOM numai în măsura în care acest lucru este necesar în vederea îndeplinirii sarcinilor lor și în conformitate cu normele detaliate prevăzute de un acord administrativ încheiat între agenția în cauză și instituția Uniunii sub a cărei supraveghere se află.

Țările terțe și organismele internaționale pot deveni participanți la GOVSATCOM în conformitate cu articolul 7.

Fiecare participant la GOVSATCOM desemnează o singură autoritate competentă GOVSATCOM.

O autoritate competentă GOVSATCOM se asigură că:

utilizarea serviciilor se face în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

drepturile de acces pentru utilizatorii GOVSATCOM sunt stabilite și gestionate;

echipamentele de utilizare și informațiile și conexiunile de comunicare electronică asociate sunt folosite și gestionate în conformitate cu cerințele de securitate aplicabile;

este stabilit un punct central de contact care să furnizeze asistență, în funcție de necesități, pentru raportarea amenințărilor și a riscurilor de securitate, în special în ceea ce privește detectarea interferențelor electromagnetice potențial dăunătoare care afectează serviciile din cadrul acestei componente.

Pentru a optimiza echilibrarea ofertei cu cererea în ceea ce privește serviciile GOVSATCOM, Comisia monitorizează neîntrerupt evoluția ofertei, inclusiv capacitățile GOVSATCOM existente în orbită pentru a fi puse în comun și partajate, și a cererii de capacități și de servicii GOVSATCOM, ținând seama de noile riscuri și amenințări, precum și de noile evoluții tehnologice.

TITLUL IX

CAPITOLUL I

Agenția este un organism al Uniunii. Agenția are personalitate juridică.

În fiecare stat membru, agenția se bucură de cea mai amplă capacitate juridică acordată persoanelor juridice conform legislației naționale. Ea poate, în special, să dobândească sau să înstrăineze bunuri mobile și imobile și se poate constitui parte în proceduri judiciare.

Agenția este reprezentată de directorul său executiv.

Sediul agenției se află la Praga, Cehia.

O parte din personalul agenției poate lucra într-unul dintre centrele terestre ale Galileo sau EGNOS menționate în Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/413 sau (UE) 2017/1406 pentru a realiza activitățile programului prevăzute în acordul relevant.

În funcție de necesitățile programului, agenția poate înființa birouri locale în statele membre, astfel cum se prevede la articolul 79 alineatul (2).

CAPITOLUL II

Structura administrativă și de conducere a agenției cuprinde:

consiliul de administrație;

directorul executiv;

consiliul de acreditare de securitate.

Consiliul de administrație, directorul executiv și consiliul de acreditare de securitate cooperează pentru a asigura funcționarea agenției și coordonarea conform procedurilor determinate de regulile interne ale agenției, cum ar fi regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor Uniunii Europene (denumit în continuare Statutul funcționarilor) și normele privind accesul la documente.

Consiliul de administrație este format din câte un reprezentant al fiecărui stat membru și din trei reprezentanți ai Comisiei, toți având drept de vot. Consiliul de administrație include, de asemenea, un membru desemnat de Parlamentul European, care nu are drept de vot.

Președintele sau vicepreședintele consiliului de acreditare de securitate, un reprezentant al Consiliului, un reprezentant al Înaltului Reprezentant și un reprezentant al ESA sunt invitați să asiste la reuniunile consiliului de administrație în calitate de observatori, pentru chestiunile care îi privesc direct, în condițiile stipulate de regulamentul de procedură al consiliului de administrație.

Fiecare membru al consiliului de administrație are un membru supleant. Membrul supleant îl reprezintă pe membrul titular atunci când acesta lipsește.

Fiecare stat membru numește un membru și un membru supleant în consiliul de administrație pe baza cunoștințelor lor în domeniul sarcinilor agenției și a competențelor manageriale, administrative și bugetare relevante. Pentru a asigura continuitatea activităților consiliului de administrație, Parlamentul European, Comisia și statele membre fac tot posibilul să limiteze schimbarea reprezentanților lor în cadrul acestuia. Toate părțile urmăresc obținerea unei reprezentări echilibrate a bărbaților și a femeilor în consiliul de administrație.

Mandatul membrilor și al membrilor supleanți ai consiliului de administrație are o durată de patru ani și poate fi reînnoit.

Atunci când este cazul, participarea reprezentanților unor țări terțe sau organizații internaționale și condițiile de participare se stabilesc în acordurile menționate la articolul 98 și respectă regulamentul de procedură al consiliului de administrație. Acești reprezentanți nu au drept de vot.

Consiliul de administrație alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi care au drept de vot. Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă acesta nu își poate îndeplini îndatoririle.

Mandatul președintelui și al vicepreședintelui are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de administrație.

Consiliul de administrație are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi.

Reuniunile consiliului de administrație sunt convocate de președintele acestuia.

Directorul executiv participă la deliberările consiliului de administrație, cu excepția cazului în care președintele decide altfel. Directorul executiv nu are drept de vot.

Consiliul de administrație ține reuniuni ordinare periodic, de cel puțin două ori pe an. În plus, se întrunește la inițiativa președintelui său sau la cererea a cel puțin o treime din membrii săi.

Consiliul de administrație poate invita orice persoană a cărei opinie prezintă interes să participe la reuniunile sale în calitate de observator. Sub rezerva regulamentului de procedură al consiliului de administrație, membrii acestuia pot fi asistați de consultanți sau de experți.

În cazul în care discuția se referă la utilizarea de infrastructuri naționale sensibile, reprezentanții statelor membre și reprezentanții Comisiei pot participa la reuniunile și la deliberările consiliului de administrație, pe baza principiului necesității de a cunoaște. Cu toate acestea, doar reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri și reprezentanții Comisiei pot vota. În cazul în care președintele consiliului de administrație nu este reprezentantul unuia dintre statele membre care dețin astfel de infrastructuri, acesta este înlocuit de reprezentanții statelor membre care dețin astfel de infrastructuri. Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește situațiile în care se aplică această procedură.

Agenția asigură secretariatul consiliului de administrație.

Cu excepția cazurilor în care prezentul regulament prevede altfel, consiliul de administrație adoptă deciziile cu majoritatea simplă a membrilor săi cu drept de vot.

Fiecare reprezentant al statelor membre și al Comisiei dispune de un vot. Dacă un membru cu drept de vot este absent, supleantul său poate exercita dreptul de vot al acestuia. Deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (2) litera (a), cu excepția chestiunilor care fac obiectul capitolului II din titlul V, sau deciziile în temeiul articolului 77 alineatul (5) se adoptă numai cu votul favorabil al reprezentanților Comisiei.

Regulamentul de procedură al consiliului de administrație stabilește în mod mai detaliat modalitățile de vot, în special condițiile în care un membru poate acționa în numele altui membru, precum și cerințele privind cvorumul, dacă este cazul.

Consiliul de administrație se asigură că agenția își îndeplinește misiunea care îi este încredințată, în condițiile stabilite de prezentul regulament, și ia orice decizie necesară în acest scop. Acest lucru nu aduce atingere competențelor atribuite consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V.

În plus, consiliul de administrație:

adoptă, până la data de 15 noiembrie a fiecărui an, programul de lucru al agenției pentru anul care urmează, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (b), și după primirea avizului Comisiei;

adoptă, până la data de 30 iunie a primului an al cadrului financiar multianual prevăzut la articolul 312 din TFUE, programul de lucru multianual al agenției pentru perioada acoperită de cadrul financiar multianual după integrarea, fără modificări, a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (a) din prezentul regulament și după primirea avizului Comisiei. Parlamentul European este consultat cu privire la programul de lucru multianual, cu condiția ca scopul acestei consultări să fie un schimb de opinii și ca rezultatul să nu fie obligatoriu pentru agenție.

îndeplinește funcțiile bugetare stabilite la articolul 84 alineatele (5), (6), (10) și (11);

supraveghează funcționarea Centrului de monitorizare a securității Galileo astfel cum se menționează la articolul 34 alineatul (5) litera (b);

adoptă normele de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001 al Parlamentului European și al Consiliului, în conformitate cu articolul 94 din prezentul regulament;

aprobă acordurile menționate la articolul 98, după consultarea consiliului de acreditare de securitate cu privire la dispozițiile acordurilor referitoare la acreditarea de securitate;

adoptă procedurile tehnice necesare pentru îndeplinirea sarcinilor sale;

adoptă raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (c), și îl transmite Parlamentului European, Consiliului, Comisiei și Curții de Conturi până la data de 1 iulie a fiecărui an;

dă curs în mod corespunzător concluziilor și recomandărilor care decurg din evaluările și auditurile menționate la articolul 102, precum și celor care decurg din anchetele efectuate de OLAF și din toate rapoartele de audit intern sau extern și transmite toate informațiile relevante cu privire la rezultatele procedurilor de evaluare autorității bugetare;

este consultat de directorul executiv cu privire la ACPF-ul menționat la articolul 31 și la acordurile de contribuție menționate la articolul 27 alineatul (3) și la articolul 29 alineatul (5) înainte de semnarea acestora;

adoptă normele de securitate ale agenției, menționate la articolul 96;

aprobă o strategie antifraudă, pe baza unei propuneri a directorului executiv,;

atunci când este necesar și pe baza unei propuneri a directorului executiv, aprobă structurile organizaționale menționate la articolul 79 alineatul (1) litera (l);

numește un contabil, care poate fi contabilul Comisiei:

căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii (denumit în continuare Regimul aplicabil celorlalți agenți), stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului; și

care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale;

își adoptă și își publică regulamentul de procedură.

căruia i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți ai Uniunii (denumit în continuare Regimul aplicabil celorlalți agenți), stabilite în Regulamentul (CEE, Euratom, CECO) nr. 259/68 al Consiliului; și

care este complet independent în îndeplinirea sarcinilor sale;

În ceea ce privește personalul agenției, consiliul de administrație exercită competențele de autoritate împuternicită să facă numiri, conferite de Statutul funcționarilor, și competențele de autoritate abilitată să încheie contracte de muncă, conferite de Regimul aplicabil celorlalți agenți (denumite în continuare competențele autorității împuternicite să facă numiri).

Consiliul de administrație numește directorul executiv și poate prelungi sau încheia mandatul acestuia în temeiul articolului 89.

Cu excepția activităților realizate în conformitate cu capitolul II din titlul V, consiliul de administrație exercită autoritate disciplinară asupra directorului executiv în ceea ce privește conduita acestuia, în special în ceea ce privește aspectele de securitate care țin de competența agenției.

Agenția este condusă de directorul său executiv. Directorul executiv răspunde în fața consiliului de administrație.

Fără a aduce atingere competențelor Comisiei și ale consiliului de administrație, directorul executiv își exercită funcțiile în mod independent și nu solicită și nici nu acceptă instrucțiuni de la niciun guvern și de la niciun alt organism.

Directorul executiv îndeplinește următoarele sarcini:

reprezintă agenția și semnează acordurile menționate la articolul 27 alineatul (3), articolul 29 alineatul (5) și articolul 31;

pregătește lucrările consiliului de administrație și participă, fără a avea drept de vot, la lucrările consiliului de administrație, sub rezerva articolului 75 alineatul (2) al doilea paragraf;

pune în aplicare deciziile consiliului de administrație;

pregătește programele de lucru anuale și multianuale ale agenției și le prezintă spre aprobare consiliului de administrație, cu excepția părților pregătite și adoptate de consiliul de acreditare de securitate în conformitate cu articolul 80 literele (a) și (b);

implementează programele de lucru anuale și multianuale, cu excepția părților implementate de președintele consiliului de acreditare de securitate;

întocmește un raport intermediar privind implementarea programului de lucru anual și, dacă este cazul, a programului de lucru multianual pentru fiecare reuniune a consiliului de administrație, integrând fără modificări partea elaborată de președintele consiliului de acreditare de securitate;

întocmește raportul anual privind activitățile și perspectivele agenției, cu excepția părții elaborate și adoptate de consiliul de acreditare de securitate, în conformitate cu articolul 80 litera (c), în ceea ce privește activitățile prevăzute la titlul V și îl transmite consiliului de administrație spre aprobare;

se ocupă de administrarea de zi cu zi a agenției și ia toate măsurile necesare pentru a asigura funcționarea agenției în conformitate cu prezentul regulament, inclusiv adoptarea de instrucțiuni administrative interne și publicarea de anunțuri;

întocmește un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției în conformitate cu articolul 84 și execută bugetul în conformitate cu articolul 85;

asigură faptul că agenția, în calitate de operator al Centrului de monitorizare a securității Galileo, este în măsură să se conformeze instrucțiunilor prevăzute în Decizia (PESC) 2021/698 și să își îndeplinească rolul menționat la articolul 6 din Decizia nr. 1104/2011/UE;

asigură circulația tuturor informațiilor relevante, în special cu privire la securitate, în cadrul structurii agenției menționate la articolul 72 alineatul (1);

stabilește, în strânsă cooperare cu președintele consiliului de acreditare de securitate în ceea ce privește chestiunile referitoare la activitățile de acreditare de securitate prevăzute la capitolul II din titlul V, structurile organizaționale ale agenției și le înaintează spre aprobare consiliului de administrație; respectivele structuri reflectă caracteristicile specifice ale diverselor componente ale programului;

în ceea ce privește personalul agenției, exercită competențele autorității împuternicite să facă numiri menționate la articolul 77 alineatul (3) primul paragraf, în măsura în care competențele respective i-au fost delegate în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) al doilea paragraf;

se asigură că consiliul de acreditare de securitate, organismele menționate la articolul 38 alineatul (3) și la articolul 82 alineatul (3) și președintele consiliului de acreditare de securitate dispun de un secretariat și de toate resursele necesare bunei lor funcționări;

cu excepția părții din planul de acțiune referitoare la activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, întocmește un plan de acțiune pentru a asigura faptul că se dă curs constatărilor și recomandărilor cuprinse în evaluările menționate la articolul 102, și prezintă semestrial Comisiei un raport intermediar, după integrarea fără modificări a părții elaborate de consiliul de acreditare de securitate, pe care îl prezintă de asemenea consiliului de administrație spre informare;

ia următoarele măsuri de protejare a intereselor financiare ale Uniunii:

ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;

atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

elaborează pentru agenție o strategie antifraudă care este proporțională cu riscul de fraudă, având în vedere o analiză costuri-beneficii a măsurilor care urmează să fie puse în aplicare și ținând cont de constatările și de recomandările care rezultă din anchetele OLAF, și o transmite spre aprobare consiliului de administrație;

prezintă Parlamentului European rapoarte cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale, atunci când i se solicită să facă acest lucru. Consiliul îi poate solicita directorului executiv să prezinte un raport cu privire la îndeplinirea îndatoririlor sale.

ia măsuri de prevenire a fraudei, a corupției și a oricărei alte activități ilegale și aplică măsuri de supraveghere eficace;

atunci când sunt depistate nereguli, procedează la recuperarea sumelor plătite în mod necuvenit și, dacă este cazul, aplică sancțiuni administrative și financiare eficace, proporționale și disuasive;

Directorul executiv decide dacă este necesar ca unul sau mai mulți membri ai personalului să fie situați în unul sau mai multe state membre în scopul îndeplinirii sarcinilor agenției într-un mod eficient și eficace. Înainte de a decide să înființeze un birou local, directorul executiv obține aprobarea prealabilă a Comisiei, a consiliului de administrație și a statului membru (statelor membre) în cauză. Decizia respectivă precizează domeniul de aplicare al activităților care urmează să fie efectuate în cadrul biroului local în așa fel încât să se evite costurile inutile și dublarea funcțiilor administrative ale agenției. Acolo unde este posibil, impactul asupra alocării de personal și a bugetului se inserează în proiectul de document de programare unic menționat la articolul 84 alineatul (6).

Pe lângă sarcinile menționate la articolul 38, consiliul de acreditare de securitate îndeplinește următoarele sarcini în cadrul administrării agenției:

întocmește și aprobă partea programului de lucru multianual referitoare la activitățile operaționale prevăzute la capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru multianual;

întocmește și aprobă partea programului de lucru anual referitoare la activitățile operaționale prevăzute la capitolul II din titlul V și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în programul de lucru anual;

întocmește și aprobă partea raportului anual referitoare la activitățile și perspectivele agenției prevăzute la capitolul II din titlul V, precum și la resursele financiare și umane necesare pentru îndeplinirea acestor activități și perspective, și o transmite consiliului de administrație în timp util pentru a fi integrată în raportul anual.

Consiliul de acreditare de securitate alege un președinte și un vicepreședinte din rândul membrilor săi, cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor care dețin drept de vot. În cazul în care nu s-a obținut o majoritate de două treimi în urma a două reuniuni ale consiliului de acreditare de securitate, este necesară o majoritate simplă.

Vicepreședintele îl înlocuiește automat pe președinte dacă președintele nu își poate îndeplini îndatoririle.

Consiliul de acreditare de securitate are competența de a-l revoca pe președinte, pe vicepreședinte sau pe amândoi. El adoptă decizia de revocare cu o majoritate de două treimi.

Mandatul președintelui și al vicepreședintelui consiliului de acreditare de securitate are o durată de doi ani și poate fi reînnoit o singură dată. Fiecare mandat se încheie atunci când persoana respectivă încetează să mai fie membră a consiliului de acreditare de securitate.

Consiliul de acreditare de securitate are acces la toate resursele umane și materiale necesare pentru a își îndeplini sarcinile în mod independent. El are acces la orice informație care îi este utilă pentru îndeplinirea sarcinilor sale și de care dispun celelalte organe ale agenției, fără a aduce atingere principiilor autonomiei și independenței menționate la articolul 37 litera (i).

Consiliul de acreditare de securitate și personalul agenției aflat sub autoritatea acestuia își desfășoară activitatea într-un mod care le asigură autonomia și independența față de celelalte activități ale agenției, în special față de activitățile operaționale legate de exploatarea sistemelor, în conformitate cu obiectivele diverselor componente ale programului. Niciunui membru al personalului agenției aflat sub autoritatea consiliului de acreditare de securitate nu i se pot încredința, în același timp, alte sarcini în cadrul agenției.

Consiliul de acreditare de securitate înființează organisme speciale aflate în subordinea sa, care să se ocupe de chestiuni specifice urmând instrucțiunile sale. În special, concomitent cu asigurarea continuității necesare a activității, el instituie o comisie care să efectueze teste și reexaminări ale analizelor de securitate și care să elaboreze rapoartele de risc relevante pentru a sprijini consiliul în procesul de pregătire a deciziilor sale. Consiliul de acreditare de securitate poate institui și desființa grupuri de experți care să contribuie la activitatea acestei comisii.

Președintele consiliului de acreditare de securitate se asigură că respectivul consiliu își desfășoară activitățile de acreditare de securitate în mod independent și îndeplinește următoarele sarcini:

gestionează activitățile de acreditare de securitate sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

implementează partea programelor de lucru multianuale și anuale ale agenției care este prevăzută la capitolul II din titlul V, sub supravegherea consiliului de acreditare de securitate;

cooperează cu directorul executiv pentru a-l ajuta să întocmească proiectul de schemă de personal menționat la articolul 84 alineatul (4) și structurile organizaționale ale agenției;

întocmește partea raportului intermediar referitoare la activitățile operaționale prevăzute la capitolul II din titlul V și o prezintă consiliului de acreditare de securitate și directorului executiv în timp util pentru a fi integrată în raportul intermediar;

întocmește partea raportului anual și a planului de acțiune referitoare la activitățile operaționale prevăzute la capitolul II din titlul V și o prezintă directorului executiv în timp util;

reprezintă agenția pentru activitățile și deciziile prevăzute la capitolul II din titlul V;

exercită, în ceea ce privește personalul agenției implicat în activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, competențele menționate la articolul 77 alineatul (3) primul paragraf care îi sunt delegate în conformitate cu articolul 77 alineatul (3) al patrulea paragraf.

În ceea ce privește activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe președintele consiliului de acreditare de securitate în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale.

CAPITOLUL III

Fără a aduce atingere altor resurse și redevențe, veniturile agenției includ o contribuție din partea Uniunii înscrisă în bugetul Uniunii pentru a asigura un echilibru între venituri și cheltuieli. Agenția poate primi subvenții ad-hoc de la bugetul Uniunii.

Cheltuielile agenției includ cheltuielile cu personalul, cheltuielile administrative și de infrastructură, cheltuielile de funcționare și cheltuielile aferente funcționării consiliului de acreditare de securitate, inclusiv a organismelor menționate la articolul 38 alineatul (3) și la articolul 82 alineatul (3), și cele aferente contractelor și acordurilor încheiate de agenție în vederea îndeplinirii sarcinilor care îi sunt încredințate.

Veniturile și cheltuielile trebuie să fie în echilibru.

Directorul executiv întocmește, în strânsă colaborare cu președintele consiliului de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, un proiect de declarație estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar, făcând în mod clar distincție între elementele proiectului de declarație estimativă care se referă la activitățile de acreditare de securitate și cele care se referă la celelalte activități ale agenției. Președintele consiliului de acreditare de securitate poate formula o declarație scrisă cu privire la respectivul proiect, iar directorul executiv transmite atât proiectul de declarație estimativă, cât și această declarație consiliului de administrație și consiliului de acreditare de securitate, împreună cu un proiect de schemă de personal.

În fiecare an, consiliul de administrație întocmește, pe baza proiectului de declarație estimativă de venituri și cheltuieli și în strânsă cooperare cu consiliul de acreditare de securitate pentru activitățile prevăzute la capitolul II din titlul V, declarația estimativă a veniturilor și cheltuielilor agenției pentru următorul exercițiu financiar.

Până la data de 31 ianuarie a fiecărui an, consiliul de administrație transmite un proiect de document unic de programare care include, printre altele, o declarație estimativă, un proiect de schemă de personal și un program de lucru anual provizoriu, Comisiei și țărilor terțe sau organizațiilor internaționale cu care agenția a încheiat acorduri în conformitate cu articolul 98.

Comisia transmite declarația estimativă de venituri și cheltuieli Parlamentului European și Consiliului (autoritatea bugetară), împreună cu proiectul de buget general al Uniunii Europene.

Pe baza declarației estimative, Comisia înscrie în proiectul de buget general al Uniunii Europene estimările pe care le consideră necesare pentru schema de personal și pentru valoarea subvenției care urmează să fie suportată de la bugetul general. Comisia transmite proiectul de buget general autorității bugetare în conformitate cu articolul 314 din TFUE.

Autoritatea bugetară autorizează creditele cu titlu de contribuție pentru agenție și adoptă schema de personal a agenției.

Bugetul se adoptă de către consiliul de administrație. El devine definitiv după adoptarea finală a bugetului general al Uniunii Europene. Dacă este necesar, bugetul este modificat în consecință.

În cel mai scurt timp posibil, consiliul de administrație notifică autorității bugetare intenția sa de a pune în aplicare orice proiect care ar avea implicații financiare semnificative pentru finanțarea bugetului, în special orice proiecte de natură imobiliară, precum închirierea sau achiziționarea de imobile. Consiliul de administrație informează Comisia în această privință.

Atunci când o ramură a autorității bugetare și-a anunțat intenția de a emite un aviz, ea prezintă avizul respectiv consiliului de administrație în termen de șase săptămâni de la data notificării proiectului.

Directorul executiv execută bugetul agenției.

În fiecare an, directorul executiv comunică autorității bugetare toate informațiile necesare pentru ca aceasta să își exercite atribuțiile de evaluare.

Prezentarea conturilor provizorii și finale ale agenției și descărcarea de gestiune urmează normele și calendarul din Regulamentul financiar și, pentru organismele menționate la articolul 70 din Regulamentul financiar, normele și calendarul din Regulamentul financiar cadru.

Normele financiare aplicabile agenției se adoptă de consiliul de administrație, după consultarea Comisiei. Aceste norme nu se pot abate de la reglementările financiare cadru pentru organismele menționate la articolul 70 din Regulamentul financiar, cu excepția cazului în care o astfel de abatere este în mod specific necesară pentru funcționarea agenției iar Comisia și-a dat acordul prealabil.

CAPITOLUL IV

Personalului angajat de agenție i se aplică Statutul funcționarilor, Regimul aplicabil celorlalți agenți, precum și normele adoptate în comun de instituțiile Uniunii Europene în scopul aplicării Statutului funcționarilor și Regimului aplicabil celorlalți agenți.

Personalul agenției este alcătuit din agenți recrutați de agenție, în funcție de necesitățile impuse de îndeplinirea sarcinilor sale. Aceștia dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor pe care le manipulează.

Normele interne ale agenției, precum regulamentul de procedură al consiliului de administrație, regulamentul de procedură al consiliului de acreditare de securitate, normele financiare aplicabile agenției, normele de punere în aplicare a Statutului funcționarilor și normele privind accesul la documente, asigură autonomia și independența personalului care desfășoară activități de acreditare de securitate față de personalul care desfășoară celelalte activități ale agenției, în conformitate cu articolul 37 litera (i).

Directorul executiv este angajat în calitate de agent temporar al agenției în conformitate cu articolul 2 litera (a) din Regimul aplicabil celorlalți agenți.

Mandatul directorului executiv are o durată de cinci ani. La sfârșitul acestui mandat, Comisia procedează la o evaluare a performanțelor directorului executiv, ținând seama de viitoarele sarcini și provocări ale agenției.

Consiliul de administrație îl poate revoca pe directorul executiv, pe baza unei propuneri din partea Comisiei sau din partea unei treimi a membrilor săi, printr-o decizie adoptată cu o majoritate de două treimi din membrii săi.

Parlamentul European și Consiliul îl pot invita pe directorul executiv în fața acestor instituții, pentru un schimb de opinii cu privire la activitatea și perspectivele agenției, inclusiv în ceea ce privește programele de lucru multianuale și anuale. Acest schimb de opinii nu abordează chestiuni legate de activitățile de acreditare de securitate prevăzute la capitolul II din titlul V.

Agenția poate angaja experți naționali din statele membre, precum și, în temeiul articolului 98 alineatul (2), din țări terțe și din organizații internaționale care participă la activitatea agenției. Experții respectivi dețin autorizarea de securitate corespunzătoare clasificării informațiilor pe care le manipulează în temeiul articolului 43 alineatul (2). Acestei categorii de personal nu i se aplică Statutul funcționarilor și Regimul aplicabil celorlalți agenți.

CAPITOLUL V

Agenției și personalului acesteia li se aplică Protocolul nr. 7 privind privilegiile și imunitățile Uniunii Europene, anexat la TUE și la TFUE.

Prevederile necesare referitoare la sediul care urmează să fie pus la dispoziția agenției în statul membru gazdă unde se află sediul agenției și la facilitățile care urmează să fie oferite de statul membru respectiv, precum și normele specifice aplicabile în statul membru gazdă directorului executiv, membrilor consiliului de administrație, personalului agenției și membrilor familiilor acestora se stabilesc într-un acord privind sediul. Acordul privind sediul se încheie între agenție și statul membru în cauză în care se află sediul agenției, după obținerea aprobării consiliului de administrație.

Dacă este necesar pentru funcționarea unui birou local al agenției, instituit în conformitate cu articolul 79 alineatul (2), se încheie un acord de găzduire între agenție și statul membru în cauză în care se află biroul local, după obținerea aprobării consiliului de administrație.

Statul membru gazdă al agenției asigură cele mai bune condiții posibile pentru a permite funcționarea armonioasă și eficientă a agenției, inclusiv școlarizare multilingvă cu orientare europeană și conexiuni de transport adecvate.

Agenției i se aplică Regulamentul nr. 1 al Consiliului.

Serviciile de traducere necesare funcționării agenției sunt asigurate de Centrul de Traduceri pentru Organismele Uniunii Europene.

Documentelor deținute de agenție li se aplică Regulamentul (CE) nr. 1049/2001.

Consiliul de administrație adoptă măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1049/2001.

Deciziile luate de agenție în temeiul articolului 8 din Regulamentul (CE) nr. 1049/2001 pot face obiectul unei plângeri adresate Ombudsmanului sau al unei acțiuni în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, în temeiul articolelor 228 și, respectiv, 263 din TFUE.

Pentru a facilita combaterea fraudei, a corupției și a altor activități ilegale conform Regulamentului (UE, Euratom) nr. 883/2013, în termen de șase luni de la data la care agenția devine operațională, aceasta aderă la Acordul interinstituțional din 25 mai 1999 privind investigațiile interne desfășurate de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) și adoptă dispoziții corespunzătoare care se aplică tuturor angajaților agenției folosind modelul de decizie prevăzut în anexa la respectivul acord.

Curtea de Conturi Europeană are competența de a efectua audituri, pe bază de documente și la fața locului, în ceea ce îi privește pe toți beneficiarii de granturi, contractanții și subcontractanții care au primit fonduri ale Uniunii din partea agenției.

OLAF poate efectua investigații, inclusiv inspecții și controale la fața locului, pentru a stabili dacă s-a comis o fraudă, un act de corupție sau orice altă activitate ilegală care afectează interesele financiare ale Uniunii în legătură cu un grant sau cu un contract finanțat de agenție, în conformitate cu dispozițiile și cu procedurile stabilite în Regulamentul (Euratom, CE) nr. 2185/96 și în Regulamentul (UE, Euratom) nr. 883/2013.

Acordurile de cooperare cu țări terțe și cu organizații internaționale, contractele, acordurile de grant și deciziile agenției privind granturile conțin dispoziții care împuternicesc în mod expres Curtea de Conturi Europeană și OLAF să efectueze astfel de audituri și investigații, conform competențelor care le revin. Acest lucru nu aduce atingere alineatelor (1), (2) și (3).

Sub rezerva consultării prealabile a Comisiei, agenția adoptă norme de securitate proprii echivalente cu normele de securitate ale Comisiei pentru protecția IUEC și a informațiilor sensibile neclasificate, inclusiv norme privind schimbul, prelucrarea și stocarea informațiilor respective, în conformitate cu Deciziile (UE, Euratom) 2015/443 și (UE, Euratom) 2015/444.

Răspunderea contractuală a agenției este reglementată de legea aplicabilă contractului în cauză.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să se pronunțe în temeiul oricărei clauze de arbitrare prevăzute într-un contract încheiat de agenție.

În eventualitatea unei răspunderi extracontractuale, în conformitate cu principiile generale comune legislațiilor statelor membre, agenția acordă despăgubiri pentru orice prejudicii provocate de serviciile sale sau de angajații săi în executarea îndatoririlor lor.

Curtea de Justiție a Uniunii Europene este competentă să decidă în litigiile privind repararea prejudiciilor menționate la alineatul (3).

Răspunderea individuală a angajaților față de agenție intră sub incidența dispozițiilor stabilite în Statutul funcționarilor sau în Regimul aplicabil celorlalți agenți care li se aplică.

Agenția este deschisă participării țărilor terțe și a organizațiilor internaționale care au încheiat acorduri internaționale cu Uniunea în acest sens.

În temeiul prevederilor relevante ale acordurilor menționate la alineatul (1) de la prezentul articol și la articolul 43, se încheie acorduri care specifică, în special, caracterul, amploarea și modalitatea în care țările terțe și organizațiile internaționale în cauză urmează să participe la activitatea agenției și care includ dispoziții referitoare la participarea la inițiativele luate de agenție, la contribuțiile financiare și la personal. În ceea ce privește chestiunile legate de personal, aceste acorduri respectă, în orice caz, Statutul funcționarilor. Dacă este cazul, ele includ și dispoziții privind schimbul și protecția informațiilor clasificate cu țări terțe și organizații internaționale. Respectivele dispoziții sunt supuse aprobării prealabile a Comisiei.

Consiliul de administrație adoptă o strategie privind relațiile cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, în cadrul acordurilor internaționale menționate la alineatul (1), în domeniile în care agenția deține competențe.

Comisia se asigură că, în relațiile sale cu țările terțe și cu organizațiile internaționale, agenția acționează în limitele mandatului său și ale cadrului instituțional existent prin încheierea unui acord de lucru adecvat cu directorul executiv.

Membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați și observatorii fac o declarație de angajament și o declarație de interese, indicând absența sau existența oricăror interese directe sau indirecte despre care se poate considera că aduc atingere independenței lor. Aceste declarații:

sunt precise și complete;

se fac în scris la intrarea în funcție a persoanelor în cauză;

se reînnoiesc anual; și

se actualizează ori de câte ori este necesar, în special în cazul unor modificări relevante ale situațiilor personale ale persoanelor în cauză.

Înainte de orice reuniune la care urmează să participe, membrii consiliului de administrație și ai consiliului de acreditare de securitate, directorul executiv, precum și experții naționali detașați, observatorii și experții externi care participă la grupurile de lucru ad-hoc declară în mod precis și complet absența sau existența oricăror interese care ar putea aduce atingere independenței lor în legătură cu orice puncte de pe ordinea de zi, iar dacă există un astfel de interes, persoana în cauză nu participă la discuții și nu votează cu privire la respectivele puncte.

Consiliul de administrație și consiliul de acreditare de securitate stabilesc, în regulamentele lor de procedură, modalitățile practice aplicabile regulilor privind declarația de interese menționate la alineatele (1) și (2), precum și prevenirii și gestionării conflictelor de interese.

TITLUL X

Programul este implementat prin programele de lucru menționate la articolul 110 din Regulamentul financiar, care constituie programe de lucru complet separate și specifice fiecărei componente a programului. Programele de lucru stabilesc acțiunile și bugetul aferent necesare pentru îndeplinirea obiectivelor programului și, după caz, suma totală rezervată operațiunilor de finanțare mixtă.

Comisia adoptă programe de lucru prin acte de punere în aplicare. Respectivele acte de punere în aplicare se adoptă în conformitate cu procedura de examinare menționată la articolul 107 alineatul (3).

În anexă sunt prevăzuți indicatori pentru raportarea progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor generale și specifice stabilite la articolul 4.

Pentru a se asigura evaluarea eficace a progreselor înregistrate de program în direcția realizării obiectivelor sale, Comisia este împuternicită să adopte acte delegate, în conformitate cu articolul 105, pentru a modifica anexa în ceea ce privește indicatorii, în cazul în care se consideră necesar, precum și pentru a completa prezentul regulament cu dispoziții privind stabilirea unui cadru de monitorizare și evaluare.

Atunci când este necesar din motive imperioase de urgență, actelor delegate adoptate în temeiul prezentului articol li se aplică procedura prevăzută la articolul 106.

Sistemul de raportare cu privire la performanță asigură faptul că datele pentru monitorizarea implementării și a rezultatelor programului sunt colectate în mod eficient, eficace și la timp.

În scopul alineatului (1), destinatarii fondurilor Uniunii furnizează informații adecvate. Datele necesare pentru verificarea performanței sunt colectate într-un mod eficient, eficace și la timp.

Comisia efectuează evaluări ale programului în timp util pentru a putea contribui la procesul decizional.

Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia evaluează implementarea programului. Evaluarea acoperă toate componentele și acțiunile programului. Se evaluează:

performanța serviciilor furnizate în cadrul programului;

evoluția nevoilor utilizatorilor programului; și

atunci când se evaluează implementarea SSA și GOVSATCOM, evoluția capacităților disponibile de grupare și partajare, sau, atunci când se evaluează implementarea programelor Galileo, Copernicus și EGNOS, evoluția datelor și serviciilor oferite de concurenți.

Comisia comunică concluziile evaluărilor, însoțite de observațiile sale, Parlamentului European, Consiliului, Comitetului Economic și Social European și Comitetului Regiunilor.

Entitățile implicate în punerea în aplicare a prezentului regulament furnizează Comisiei datele și informațiile necesare în vederea evaluării menționate la alineatul (1).

Până la 30 iunie 2024 și, ulterior, la fiecare patru ani, Comisia evaluează performanța agenției în raport cu obiectivele, mandatul și sarcinile acesteia, pe baza orientărilor Comisiei. Evaluarea se bazează pe o analiză costuri-beneficii. Evaluarea analizează în particular dacă trebuie eventual modificat mandatul agenției și implicațiile financiare ale unei astfel de modificări. De asemenea, ea abordează politica agenției privind conflictele de interese și independența și autonomia consiliului de acreditare de securitate. Comisia poate, de asemenea, să evalueze performanța agenției pentru a aprecia posibilitatea de a-i încredința noi sarcini, în conformitate cu articolul 29 alineatul (3). Dacă este necesar, evaluarea este însoțită de o propunere adecvată.

Auditurile cu privire la utilizarea contribuției Uniunii, efectuate de persoane sau entități, inclusiv de alte persoane sau entități decât cele mandatate de instituțiile sau organismele Uniunii, constituie baza asigurării globale în temeiul articolului 127 din Regulamentul financiar.

Orice prelucrare de date cu caracter personal în contextul îndeplinirii sarcinilor și activităților prevăzute în prezentul regulament, inclusiv de către agenție, se efectuează în conformitate cu dreptul aplicabil în domeniul protecției datelor cu caracter personal, în special Regulamentele (UE) 2016/679 și (UE) 2018/1725 ale Parlamentului European și ale Consiliului.

Consiliul de administrație stabilește măsurile de aplicare a Regulamentului (UE) 2018/1725 de către agenție, inclusiv cele referitoare la desemnarea responsabilului cu protecția datelor din cadrul agenției. Aceste măsuri sunt stabilite după consultarea Autorității Europene pentru Protecția Datelor.

TITLUL XI

Competența de a adopta acte delegate este conferită Comisiei în condițiile prevăzute la prezentul articol.

Competența de a adopta actele delegate menționate la articolele 53 și 101 îi este conferită Comisiei până la 31 decembrie 2028.

Delegarea de competențe menționată la articolele 53 și 101 poate fi revocată oricând de Parlamentul European sau de Consiliu. O decizie de revocare pune capăt delegării de competențe specificate în decizia respectivă. Decizia produce efecte din ziua care urmează datei publicării acesteia în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene sau de la o dată ulterioară menționată în decizie. Decizia nu afectează valabilitatea actelor delegate care sunt deja în vigoare.

Înaintea adoptării unui act delegat, Comisia se consultă cu experții desemnați de fiecare stat membru, în conformitate cu principiile stabilite în Acordul interinstituțional din 13 aprilie 2016 privind o mai bună legiferare.

De îndată ce adoptă un act delegat, Comisia notifică simultan Parlamentului European și Consiliului.

Un act delegat adoptat în temeiul articolelor 53 și 101 intră în vigoare numai în cazul în care nici Parlamentul European și nici Consiliul nu au formulat obiecții în termen de două luni de la notificarea acestuia către Parlamentul European și Consiliu sau în cazul în care, înaintea expirării termenului respectiv, Parlamentul European și Consiliul au informat Comisia că nu vor formula obiecții. Respectivul termen se prelungește cu două luni la inițiativa Parlamentului European sau a Consiliului.

Actele delegate adoptate în temeiul prezentului articol intră imediat în vigoare și se aplică atât timp cât nu se formulează nicio obiecție în conformitate cu alineatul (2). Notificarea unui act delegat transmisă Parlamentului European și Consiliului prezintă motivele pentru care s-a recurs la procedura de urgență.

Atât Parlamentul European, cât și Consiliul pot formula obiecții cu privire la un act delegat în conformitate cu procedura menționată la articolul 105 alineatul (6). Într-un astfel de caz, Comisia abrogă actul imediat ce Parlamentul European sau Consiliul își notifică decizia de a formula obiecții.

Comisia este asistată de comitetul programului. Respectivul comitet este un comitet în sensul Regulamentului (UE) nr. 182/2011.

Galileo și EGNOS;

Copernicus;

SSA;

GOVSATCOM;

configurația de securitate: toate aspectele de securitate ale programului, fără a aduce atingere rolului consiliului de acreditare de securitate; pot fi invitați să participe reprezentanți din partea ESA și a agenției în calitate de observatori; SEAE este, de asemenea, invitat să asiste;

configurația orizontală: prezentare strategică a stadiului de implementare a programului, coerența între diferitele componente ale programului, măsuri transversale și realocarea bugetului, astfel cum se menționează la articolul 11.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 4 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care se face trimitere la prezentul alineat, se aplică articolul 5 din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În cazul în care Comitetul programului nu emite niciun aviz cu privire la proiectul de act de punere în aplicare menționat la articolul 34 alineatul (2) din prezentul regulament, Comisia nu adoptă proiectul de act de punere în aplicare și se aplică articolul 5 alineatul (4) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 182/2011.

În conformitate cu acordurile internaționale încheiate de Uniune, reprezentanți ai țărilor terțe sau ai organizațiilor internaționale pot fi invitați, ca observatori, la reuniunile comitetului programului, în condițiile prevăzute de regulamentul său de procedură, ținând seama de securitatea Uniunii.

Comitetul programului constituie, în acord cu regulamentul său de procedură, Forumul utilizatorilor ca grup de lucru cu rolul de a consilia comitetul programului cu privire la aspectele legate de cerințele utilizatorilor, evoluția serviciilor și adoptarea de către utilizatori. Forumul utilizatorilor urmărește să garanteze o implicare continuă și eficientă a utilizatorilor și să se reunească în configurații specifice pentru fiecare dintre componentele programului.

TITLUL XII

Destinatarii fondurilor din partea Uniunii recunosc originea fondurilor respective și asigură vizibilitatea fondurilor din partea Uniunii, în special cu ocazia promovării acțiunilor și a rezultatelor acestora, prin oferirea de informații specifice coerente, concrete și proporționale unor categorii de public diverse, care includ mass-media și publicul larg.

Comisia pune în aplicare acțiuni de informare și comunicare privind programul, acțiunile întreprinse în temeiul programului și rezultatele obținute.

Agenția poate desfășura activități de comunicare din proprie inițiativă în cadrul domeniului său de competență. Alocarea de resurse pentru activitățile de comunicare nu se face în detrimentul îndeplinirii efective a sarcinilor menționate la articolul 29. Activitățile de comunicare respective se desfășoară în conformitate cu planurile pertinente de comunicare și de difuzare a informațiilor adoptate de consiliul de administrație.

Regulamentele (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014, precum și Decizia nr. 541/2014/UE se abrogă cu efect de la 1 ianuarie 2021.

Trimiterile la actele abrogate se interpretează ca trimiteri la prezentul regulament.

Prezentul regulament nu aduce atingere continuării sau modificării acțiunilor inițiate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 912/2010, (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și al Deciziei nr. 541/2014/UE, care continuă să se aplice acțiunilor respective până la încheierea acestora. În special, consorțiul instituit în temeiul articolului 7 alineatul (3) din Decizia nr. 541/2014/UE furnizează servicii SST până la trei luni de la semnarea de către entitățile naționale constitutive a acordului de parteneriat SST prevăzut la articolul 58 din prezentul regulament.

Pachetul financiar aferent programului poate acoperi, de asemenea, cheltuieli de asistență tehnică și administrativă necesare pentru a asigura tranziția între program și măsurile adoptate în temeiul Regulamentelor (UE) nr. 1285/2013 și (UE) nr. 377/2014 și al Deciziei nr. 541/2014/UE.

În cazul în care este necesar, creditele pot fi înregistrate în bugetul Uniunii ulterior anului 2027, pentru a acoperi cheltuielile necesare îndeplinirii obiectivelor prevăzute la articolul 4, astfel încât să se permită gestionarea acțiunilor nefinalizate până la sfârșitul programului, precum și cheltuielile care acoperă activitățile operaționale esențiale și furnizarea de servicii, inclusiv prin ACPF și acordurile de contribuție.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Adoptat la Bruxelles, 28 aprilie 2021.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleD. M. SassoliPentru ConsiliuPreședinteleA. P. Zacarias

ANEXĂINDICATORI PRINCIPALI

O serie de indicatori principali structurează monitorizarea performanței programului raportat la obiectivele sale menționate la articolul 4, în vederea reducerii la minimum a sarcinilor și a costurilor administrative.

În acest scop, pentru raportarea anuală, sunt colectate date referitoare la următorul set de indicatori principali pentru care detaliile privind implementarea, precum valorile măsurabile, cifrele și valorile și pragurile nominale asociate, inclusiv datele cantitative și studiile de caz calitative, în conformitate cu cerințele aplicabile ale misiunilor și performanțele preconizate, sunt definite în acordurile încheiate cu entitățile cărora le-a fost încredințată execuția:

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (a)

Indicatorul 1: Precizia serviciilor de navigație și de determinare a timpului furnizate de Galileo și de EGNOS, separat

Indicatorul 2: Disponibilitatea și continuitatea serviciilor furnizate de Galileo și de EGNOS, separat

Indicatorul 3: Acoperirea geografică a serviciilor EGNOS și numărul de proceduri EGNOS publicate (atât APV-I, cât și LPV-200)

Indicatorul 4: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din Uniune în ceea ce privește serviciile Galileo și EGNOS

Indicatorul 5: Cota de piață la nivel mondial a receptoarelor compatibile cu Galileo și EGNOS și a receptoarelor sistemului global de navigație prin satelit/sistemului de îmbunătățire a preciziei de poziționare cu ajutorul sateliților al UE (GNSS/SBAS).

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (b)

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori din Uniune ai serviciilor Copernicus, ai datelor Copernicus și ai serviciilor de acces la date și informații (DIAS), furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 2: După caz, numărul de activări ale serviciilor Copernicus solicitate sau deservite

Indicatorul 3: Gradul de satisfacție al utilizatorilor din Uniune în ceea ce privește serviciile Copernicus și DIAS

Indicatorul 4: Fiabilitatea, disponibilitatea și continuitatea serviciilor Copernicus și a fluxului de date Copernicus

Indicatorul 5: Numărul de noi produse de informare furnizate în portofoliul fiecărui serviciu Copernicus

Indicatorul 6: Volumul de date generate de sateliții Sentinel ai Copernicus

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (c)

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori ai componentei SSA, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (d)

Indicatorul 1: Numărul de utilizatori GOVSATCOM, furnizând, în limita posibilului, informații precum tipul de utilizator, distribuția geografică și sectorul de activitate

Indicatorul 2: Disponibilitatea serviciilor

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (e)

Indicatorul 1: Numărul de lansări pentru program (inclusiv numărul per tip de lansatoare)

Obiectivul specific menționat la articolul 4 alineatul (2) litera (f)

Indicatorul 1: Numărul și localizarea platformelor spațiale din Uniune

Indicatorul 2: Ponderea contractelor primite de IMM-urile stabilite în Uniune în valoarea totală a contractelor aferente programului

Evaluarea menționată la articolul 102 ia în considerare elemente suplimentare, cum ar fi:

performanțele concurenților în domeniul navigației și al observării Pământului;

numărul de utilizatori care apelează la serviciile Galileo și EGNOS.

integritatea serviciilor EGNOS;

gradul de utilizare a serviciilor Copernicus de către utilizatorii de bază ai Copernicus;

numărul de politici ale Uniunii sau ale statelor membre care valorifică programul Copernicus sau beneficiază de pe urma lui;

analiza autonomiei subcomponentei SST și a nivelului de independență al Uniunii în acest domeniu;

stadiul punerii în rețea a activităților subcomponentei NEO;

evaluarea capacităților GOVSATCOM în raport cu nevoile utilizatorilor, astfel cum se menționează la articolele 69 și 102;

gradul de satisfacție a utilizatorilor în ceea ce privește serviciile SSA și GOVSATCOM;

ponderea lansărilor Ariane și Vega din totalul lansărilor de pe piață, pe baza datelor disponibile public;

dezvoltarea sectorului din aval, măsurată, atunci când este posibil, în funcție de numărul de societăți noi care utilizează datele, informațiile și serviciile spațiale ale Uniunii, locurile de muncă create și cifra de afaceri, per stat membru, utilizând sondajele Comisiei (Eurostat) atunci când sunt disponibile;

dezvoltarea sectorului spațial din amonte al Uniunii, măsurată, atunci când este posibil, în funcție de numărul de locuri de muncă create și de cifra de afaceri per stat membru, precum și de cota de piață la nivel mondial a industriei spațiale europene, utilizând sondajele Comisiei (Eurostat) atunci când sunt disponibile.