Regulamentul (UE) 2021/558 al Parlamentului European și al Consiliului din 31 martie 2021 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 cu privire la ajustări ale cadrului de securitizare în vederea sprijinirii redresării economice ca răspuns la criza provocată de COVID-19 (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 114,

având în vedere propunerea Comisiei Europene,

după transmiterea proiectului de act legislativ către parlamentele naționale,

având în vedere avizul Băncii Centrale Europene,

având în vedere avizul Comitetului Economic și Social European,

hotărând în conformitate cu procedura legislativă ordinară,

Criza provocată de COVID-19 afectează grav populația, întreprinderile, sistemele de sănătate și economiile statelor membre. În Comunicarea sa din 27 mai 2020, intitulată Acum este momentul Europei: să reparăm prejudiciile aduse de criză și să pregătim viitorul pentru noua generație, Comisia a subliniat că lichiditatea și accesul la finanțare vor reprezenta în continuare o provocare în lunile următoare. Prin urmare, este esențial ca redresarea în urma șocului economic grav cauzat de pandemia de COVID-19 să fie sprijinită prin introducerea unor modificări punctuale în legislația existentă în domeniul financiar.

Instituțiile de credit și firmele de investiții (instituțiile) vor avea un rol-cheie în contribuția la redresare. În același timp, ele sunt susceptibile să fie afectate de înrăutățirea situației economice. Autoritățile competente le-au acordat instituțiilor măsuri temporare de sprijin operațional, precum și sub formă de capital și de lichidități, pentru a se asigura că acestea își pot îndeplini în continuare rolul de finanțare a economiei reale într-un context mai dificil. În același scop, Parlamentul European și Consiliul au adoptat deja anumite ajustări punctuale ale Regulamentelor (UE) nr. 575/2013 și (UE) 2019/876 ale Parlamentului European și Consiliului ca răspuns la criza provocată de COVID-19.

Securitizarea reprezintă o componentă importantă a piețelor financiare sănătoase, deoarece contribuie la diversificarea surselor de finanțare ale instituțiilor și la eliberarea capitalului reglementat, care poate fi realocat pentru a sprijini acordarea de noi împrumuturi. În plus, securitizarea oferă instituțiilor și altor participanți de pe piață oportunități suplimentare de investiții, permițând, astfel, diversificarea portofoliilor și facilitarea fluxului de finanțare pentru întreprinderi și persoane fizice, atât în statele membre, cât și la nivel transfrontalier, în întreaga Uniune.

Este important să se consolideze capacitatea instituțiilor de a furniza fluxurile de finanțare necesare economiei reale în perioada următoare pandemiei de COVID-19, asigurându-se, în același timp, existența unor garanții prudențiale adecvate, care să mențină stabilitatea financiară. Modificările punctuale aduse Regulamentului (UE) nr. 575/2013 în ceea ce privește cadrul de securitizare ar contribui la realizarea acestor obiective și ar spori coerența și complementaritatea respectivului cadru cu diversele măsuri luate la nivelul Uniunii și la nivel național pentru a combate criza provocată de COVID-19.

Elementele finale ale cadrului Basel III, publicate la 7 decembrie 2017, impun, în cazul expunerilor din securitizare, cerința de a avea un rating de credit minim numai pentru un grup limitat de furnizori de protecție, și anume pentru entitățile care nu sunt entități suverane, entități din sectorul public, instituții sau alte instituții financiare care fac obiectul reglementărilor prudențiale. Prin urmare, este necesar ca articolul 249 alineatul (3) din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 să fie modificat în vederea alinierii acestuia cu cadrul Basel III, astfel încât să se sporească eficacitatea schemelor de garantare publice de la nivel național care sprijină strategiile instituțiilor vizând securitizarea expunerilor neperformante (NPE) în perioada următoare pandemiei de COVID-19.

Prezentul cadru prudențial al Uniunii privind securitizarea este conceput pe baza celor mai des întâlnite caracteristici ale tranzacțiilor de securitizare tipice, și anume creditele performante. În Avizul său privind tratamentul normativ al securitizărilor de expuneri neperformante (avizul ABE), Autoritatea Bancară Europeană (ABE) a subliniat faptul că actualul cadru prudențial privind securitizarea prevăzut în Regulamentul (UE) nr. 575/2013 conduce, atunci când este aplicat în cazul securitizărilor de NPE, la cerințe de capital disproporționate, deoarece abordarea bazată pe modele interne de rating în materie de securitizare (SEC-IRBA) și abordarea standardizată în materie de securitizare (SEC-SA) nu sunt în concordanță cu determinanții de risc specifici NPE. Prin urmare, ar trebui să se introducă un tratament specific pentru securitizarea de NPE, pe baza avizului ABE, precum și a standardelor convenite la nivel internațional.

Întrucât este foarte probabil ca piața NPE să crească și să se schimbe în mod substanțial ca urmare a crizei provocate de COVID-19, piața securitizărilor de NPE ar trebui să fie monitorizată îndeaproape, iar cadrul prudențial privind securitizarea NPE ar trebui să fie reevaluat în viitor, atunci când probabil vor exista mai multe date.

În Raportul său privind cadrul STS pentru securitizarea sintetică din 6 mai 2020, ABE a recomandat introducerea unui cadru specific pentru securitizările simple, transparente și standardizate (STS) înscrise în bilanț. Având în vedere riscul de agenție și riscul de model mai scăzute ale unei securitizări STS înscrise în bilanț în comparație cu cele ale unei securitizări non-STS sintetice, ar trebui să se introducă o calibrare sensibilă la risc adecvată a cerințelor de fonduri proprii pentru securitizările STS înscrise în bilanț, conform considerațiilor din raportul respectiv, ținând cont de actualul tratament de reglementare preferențial aplicat tranșelor de rang superior din portofoliile IMM-urilor. ABE ar trebui mandatată să monitorizeze funcționarea pieței securitizărilor STS înscrise în bilanț. Recurgerea într-o măsură mai mare la securitizarea STS înscrisă în bilanț, promovată de un tratament mai sensibil la risc al tranșei de rang superior a securitizărilor de acest tip, ar elibera capital reglementat și ar putea extinde, în ultimă instanță, capacitatea de creditare a instituțiilor într-un mod adecvat din punct de vedere prudențial.

Ar trebui introdusă o dispoziție de păstrare a drepturilor obținute în materie pentru pozițiile de rang superior existente în securitizări sintetice care au îndeplinit condițiile privind tratamentul prudențial preferențial aplicat înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament de modificare.

În contextul redresării economice în urma crizei provocate de COVID-19, este esențial ca utilizatorii finali să își acopere efectiv pozițiile de risc pentru a-și proteja soliditatea bilanțurilor. Raportul final al Forumului la nivel înalt privind uniunea piețelor de capital a luat act de faptul că o abordare standardizată excesiv de conservatoare aplicată riscului de credit al contrapărții (SA-CCR) ar putea avea un impact negativ asupra disponibilității și a costului hedgingului financiar pentru utilizatorii finali. În această privință, Comisia ar trebui să revizuiască calibrarea SA-CCR până la 30 iunie 2021, ținând seama în mod corespunzător de particularitățile sectorului bancar și ale economiei europene, de condițiile de concurență echitabile internaționale și de evoluțiile standardelor și forurilor internaționale.

Marja sintetică în exces (SES) este un mecanism utilizat în mod curent în securitizarea anumitor clase de active pentru inițiatori și investitori, pentru a reduce costul protecției și, respectiv, expunerea la risc. Ar trebui stabilit un tratament prudențial specific al SES pentru a preveni utilizarea SES în scopuri de arbitraj de reglementare. În respectivul context, arbitrajul de reglementare are loc atunci când o instituție inițiatoare oferă o îmbunătățire a calității creditului pozițiilor din securitizare deținute de furnizorii de protecție prin desemnarea contractuală a anumitor sume pentru a acoperi pierderile expunerilor securitizate pe durata tranzacției, iar aceste sume, care grevează contul de profit sau pierdere al instituției inițiatoare în mod similar unei garanții nefinanțate, nu sunt ponderate la risc.

ABE ar trebui să fie mandatată să elaboreze proiecte de standarde tehnice de reglementare pentru a asigura stabilirea armonizată a valorii expunerii SES. Respectivele standarde tehnice de reglementare ar trebui să intre în vigoare înainte ca noul tratament prudențial să devină aplicabil. Pentru a evita perturbarea pieței securitizărilor sintetice, instituțiile ar trebui să dispună de suficient timp pentru a aplica noul tratament prudențial al SES.

Ca parte a raportului său privind aplicarea cadrului prudențial privind securitizarea, Comisia ar trebui să revizuiască și noul tratament prudențial al SES în lumina evoluțiilor de la nivel internațional.

Întrucât obiectivele prezentului regulament, și anume maximizarea capacității instituțiilor de a acorda împrumuturi și de a absorbi pierderile legate de criza provocată de COVID-19, asigurându-se în același timp reziliența lor continuă, nu pot fi realizate în mod satisfăcător de către statele membre, dar, având în vedere amploarea și efectele lor, acestea pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii, aceasta poate adopta măsuri, în conformitate cu principiul subsidiarității, astfel cum este prevăzut la articolul 5 din Tratatul privind Uniunea Europeană. În conformitate cu principiul proporționalității, astfel cum este prevăzut la articolul respectiv, prezentul regulament nu depășește ceea ce este necesar pentru realizarea acestor obiective.

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință.

Având în vedere necesitatea introducerii unor măsuri specifice pentru susținerea redresării economice ca urmare a crizei provocate de COVID-19 cât mai rapid posibil, prezentul regulament ar trebui să intre în vigoare în regim de urgență în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene,

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:

La articolul 242, se adaugă următorul punct:

marjă sintetică în exces înseamnă marjă sintetică în exces astfel cum este definită la articolul 2 punctul 29 din Regulamentul (UE) 2017/2402.

Articolul 248 se modifică după cum urmează:

la alineatul (1) se adaugă următoarea literă:

Valoarea expunerii unei marje sintetice în exces include următoarele elemente, după caz:

orice venituri din expunerile securitizate deja recunoscute de instituția inițiatoare în contul său de profit și pierdere, conform cadrului contabil aplicabil, pe care instituția inițiatoare le-a alocat prin contract tranzacției ca fiind marjă sintetică în exces și care sunt încă disponibile pentru acoperirea pierderilor;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare în orice perioadă anterioară și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru perioada curentă și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru viitor.

orice venituri din expunerile securitizate deja recunoscute de instituția inițiatoare în contul său de profit și pierdere, conform cadrului contabil aplicabil, pe care instituția inițiatoare le-a alocat prin contract tranzacției ca fiind marjă sintetică în exces și care sunt încă disponibile pentru acoperirea pierderilor;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare în orice perioadă anterioară și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru perioada curentă și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru viitor.

se adaugă următorul alineat:

Valoarea expunerii unei marje sintetice în exces include următoarele elemente, după caz:

orice venituri din expunerile securitizate deja recunoscute de instituția inițiatoare în contul său de profit și pierdere, conform cadrului contabil aplicabil, pe care instituția inițiatoare le-a alocat prin contract tranzacției ca fiind marjă sintetică în exces și care sunt încă disponibile pentru acoperirea pierderilor;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare în orice perioadă anterioară și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru perioada curentă și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru viitor.

orice venituri din expunerile securitizate deja recunoscute de instituția inițiatoare în contul său de profit și pierdere, conform cadrului contabil aplicabil, pe care instituția inițiatoare le-a alocat prin contract tranzacției ca fiind marjă sintetică în exces și care sunt încă disponibile pentru acoperirea pierderilor;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare în orice perioadă anterioară și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru perioada curentă și care este încă disponibilă pentru a acoperi pierderi;

orice marjă sintetică în exces care este desemnată prin contract de instituția inițiatoare pentru viitor.

La articolul 249 alineatul (3), primul paragraf se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 256, se adaugă următorul alineat:

Se introduce următorul articol:

securitizare de NPE înseamnă o securitizare de expuneri neperformante (NPE) astfel cum este definită la articolul 2 punctul 25 din Regulamentul (UE) 2017/2402;

securitizare de NPE tradițională calificată înseamnă o securitizare de NPE tradițională în cazul căreia reducerea de preț de cumpărare nerambursabilă este de cel puțin 50 % din soldul expunerilor-suport la momentul transferului lor către SSPE.

soldul expunerilor-suport din securitizarea de NPE în momentul în care expunerile respective au fost transferate către SSPE;

suma următoarelor elemente:

prețul de vânzare inițial al tranșelor sau, după caz, al părților din tranșele securitizării de NPE vândute unor investitori terți; și

soldul, în momentul în care expunerile-suport au fost transferate către SSPE, al tranșelor sau, după caz, al părților tranșelor din respectiva securitizare deținute de inițiator.

prețul de vânzare inițial al tranșelor sau, după caz, al părților din tranșele securitizării de NPE vândute unor investitori terți; și

soldul, în momentul în care expunerile-suport au fost transferate către SSPE, al tranșelor sau, după caz, al părților tranșelor din respectiva securitizare deținute de inițiator.

Articolul 270 se înlocuiește cu următorul text:

securitizarea îndeplinește cerințele prevăzute la articolul 243 alineatul (2);

poziția poate fi considerată ca fiind poziția din securitizare de rang superior.

volumul de piață și cota de piață a securitizărilor STS înscrise în bilanț pentru care instituția inițiatoare aplică alineatul (1), pentru diferite clase de active;

repartizarea observată a pierderilor pentru tranșa de rang superior și pentru alte tranșe ale securitizărilor STS înscrise în bilanț, în cazul în care instituția inițiatoare aplică alineatul (1) referitor la poziția de rang superior deținută în astfel de securitizări;

impactul aplicării alineatului (1) asupra efectului de levier al instituțiilor;

impactul utilizării securitizărilor STS înscrise în bilanț pentru care instituția inițiatoare aplică alineatul (1) la emiterea de instrumente de capital de către instituțiile inițiatoare respective.

La articolul 430 se introduce următorul alineat:

Se introduce următorul articol:

securitizarea a fost inițiată înainte de 9 aprilie 2021;

securitizarea a întrunit, la 8 aprilie 2021, condițiile prevăzute la articolul 270, aplicabile la data respectivă.

La articolul 501c, partea introductivă se înlocuiește cu următorul text:

Se introduc următoarele articole:

La articolul 519a, se adaugă următoarea literă:

modul în care criteriile de sustenabilitate ecologică ar putea fi integrate în cadrul de securitizare, inclusiv pentru expunerile din securitizări de NPE.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Prin derogare de la primul paragraf al prezentului articol, articolul 1 punctele 2 și 4 se aplică de la 10 aprilie 2022.

Adoptat la Bruxelles, 31 martie 2021.Pentru Parlamentul EuropeanPreședinteleD. M. SassoliPentru ConsiliuPreședinteleA. P. Zacarias