Regulamentul delegat (UE) 2021/424 al Comisiei din 17 decembrie 2019 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește abordarea standardizată alternativă pentru riscul de piață (Text cu relevanță pentru SEE)

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

În 2019, Comitetul de la Basel pentru supraveghere bancară (BCBS) a publicat Cerințele minime de capital pentru riscul de piață revizuite, prin care aborda punctele slabe ale tratamentului prudențial aplicat activităților din portofoliul de tranzacționare al băncilor.

Abordării standardizate alternative prevăzute în partea a treia titlul IV capitolul 1a din Regulamentul (UE) nr. 575/2013 îi lipsesc, în prezent, anumite specificații tehnice pentru a fi pe deplin operațională. Aceste specificații ar trebui să fie aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează modul de calcul al cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de curbură în cazul instrumentelor cu opționalitate. Modul de calcul cuprinde o serie de pași, precizând inclusiv modalitatea de a aplica șocuri factorilor de risc și modalitatea de agregare a riscului de curbură pentru toți factorii de risc. În cazul factorilor de risc valutar, modul de calcul trebuie ajustat pentru a evita dubla contabilizare a riscurilor de curbură. Fără această ajustare poate avea loc o dublă contabilizare, deoarece, în cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS, factorii de risc valutar sunt exprimați utilizând moneda de raportare a unei instituții.

Instrumentele fără opționalitate ar trebui să facă obiectul cerințelor de fonduri proprii numai pentru riscul delta în ceea ce privește elementele-suport neexotice ale instrumentelor, nu și pentru riscul de curbură. Cu toate acestea, cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS le dau instituțiilor opțiunea de a aplica cerințele de fonduri proprii pentru riscul de curbură tuturor instrumentelor, inclusiv celor fără opționalitate. Această opțiune poate fi utilă pentru instituțiile care gestionează și acoperă împreună atât pozițiile cu opționalitate, cât și pe cele fără opționalitate. Totuși, pentru a evita ca opțiunea să fie utilizată în principal în scopul reducerii cerințelor de fonduri proprii, ar trebui ca o instituție care dorește să exercite această opțiune să aibă obligația de a notifica intenția de a utiliza opțiunea autorității sale competente, care ar trebui să aibă posibilitatea de a refuza utilizarea opțiunii. Același lucru ar trebui să se aplice și în cazul în care o instituție nu mai dorește să utilizeze opțiunea respectivă.

În ceea ce privește tratamentul pozițiilor pe organisme de plasament colectiv (OPC), abordarea transparentă de tip look-through este cea mai precisă pentru calcularea cerințelor de fonduri proprii aferente pozițiilor pe OPC-uri, deoarece se bazează pe componența efectivă a OPC-urilor, și nu pe un substituent al acesteia. Cu toate acestea, disponibilitatea abordării transparente de tip look-through necesită îndeplinirea anumitor condiții stricte. Prin urmare, ar trebui ca instituțiilor să li se permită să utilizeze alte abordări, cu condiția să cunoască conținutul mandatului OPC-ului și să poată obține cotații zilnice de preț. În această situație, instituțiile pot crea un portofoliu ipotetic pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC. De asemenea, în cazul în care nu există suficiente informații pentru a calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului prin abordările existente, ar trebui ca aceste instituții să aibă posibilitatea de a calcula printr-o abordare simplificată cerințele de fonduri proprii pentru riscul de ajustare a evaluării creditului aferente pozițiilor pe instrumente financiare derivate incluse în OPC. Această posibilitate ar trebui să fie aliniată la abordarea simplificată aplicabilă pozițiilor pe instrumente financiare derivate incluse în OPC-uri care sunt alocate în afara portofoliului de tranzacționare. Din cauza numărului de ipoteze pe care instituțiile trebuie să le formuleze atunci când utilizează această abordare, ar trebui ca utilizarea acesteia să facă obiectul aprobării de către autoritatea competentă la nivelul fiecărui OPC.

În plus, în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de piață, ar trebui ca instituțiile să aibă opțiunea de a trata o poziție pe un OPC care se raportează la un indice ca pe o poziție directă pe indicele respectiv. Ar trebui ca această abordare să fie permisă atunci când diferența dintre rentabilitatea anualizată a OPC-ului și a indicelui la care se raportează acesta se menține sub nivelul de 1 % pe o perioadă de 12 luni. Atunci când datele disponibile acoperă mai puțin de 12 luni, instituțiile ar trebui să ceară permisiunea autorității lor competente pentru a utiliza abordarea respectivă.

În toate celelalte cazuri, ar trebui ca pozițiile pe OPC-uri să fie atribuite în afara portofoliului de tranzacționare și să fie tratate în mod corespunzător în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii aferente pozițiilor respective.

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS propun o abordare bazată pe moneda de bază ca abordare suplimentară pentru determinarea cerințelor de fonduri proprii pentru riscurile delta și de curbură ale factorilor de risc valutar. Conform acestei abordări, atunci când calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață, instituțiile ar trebui să poată alege o altă monedă decât moneda lor de raportare pentru a exprima factorii de risc valutar. Ar trebui ca această abordare să fie permisă în cazul în care instituția îndeplinește o serie de condiții legate de modul în care gestionează riscul valutar și să facă obiectul aprobării de către autoritățile de supraveghere.

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează ponderile de risc aplicabile sensibilităților la factorii de risc aferenți ratei fără risc, la factorii de risc de inflație și la factorii de risc de bază intervalutară, la factorii de risc de marjă de credit pentru instrumentele care nu sunt poziții din securitizare din banda 11 din tabelul 4 de la articolul 325ah din Regulamentul (UE) nr. 575/2013, la factorii de risc aferenți obligațiunilor garantate emise de instituții de credit din țări terțe, la factorii de risc de marjă de credit pentru securitizările incluse în ACTP, la factorii de risc de marjă de credit pentru securitizările care nu sunt incluse în ACTP, la factorii de risc de devalorizare a titlurilor de capital și la factorii de risc de marfă. Ar trebui ca ponderile de risc aplicabile sensibilităților la respectivii factori de risc în cadrul abordării standardizate alternative să fie aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

Cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS precizează corelațiile din cadrul unei benzi pentru factorii de risc aferenți obligațiunilor garantate emise de instituții de credit din țări terțe, corelațiile din cadrul unei benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital și corelațiile între benzi pentru riscul de devalorizare a titlurilor de capital. Corelațiile aplicabile în cadrul abordării standardizate alternative ar trebui aliniate la cerințele minime de capital pentru riscul de piață ale BCBS.

Prin urmare, Regulamentul (UE) nr. 575/2013 ar trebui modificat în consecință.

Ar trebui ca instituțiile să dispună de timp suficient pentru a pune în aplicare modificările abordării standardizate alternative pentru riscul de piață introduse de prezentul regulament delegat. Prin urmare, aplicarea prezentului regulament delegat ar trebui să fie amânată,

Regulamentul (UE) nr. 575/2013 se modifică după cum urmează:

Articolul 325e se modifică după cum urmează:

la alineatul (2), literele (a) și (b) se înlocuiesc cu următorul text:

toate pozițiile aferente instrumentelor cu opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a);

toate pozițiile aferente instrumentelor fără opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) litera (a) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a).;

se adaugă următorul alineat:

toate pozițiile aferente instrumentelor cu opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) literele (a), (b) și (c) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a);

toate pozițiile aferente instrumentelor fără opționalitate fac obiectul cerințelor de fonduri proprii menționate la alineatul (1) litera (a) pentru alte riscuri decât cele care decurg din elementele-suport exotice ale instrumentelor menționate la articolul 325u alineatul (2) litera (a).;

Articolul 325g se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325h alineatul (2), litera (c) se înlocuiește cu următorul text:

scenariul corelațiilor slabe, în care parametrii de corelație ρkl și γbc specificați în secțiunea 6 se înlocuiesc cu și, respectiv, cu .

Articolele 325i și 325j se înlocuiesc cu următorul text:

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul delta și riscul de curbură, instituțiile consideră că dețin poziții individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, cu excepția poziției pe un indice inclus în ACTP, pentru care calculează o sensibilitate unică la indicele respectiv;

instituțiilor li se permite să compenseze sensibilitățile la un factor de risc al unei anumite componente a unui instrument-indice sau a unui alt instrument cu mai multe elemente-suport cu sensibilitățile la același factor de risc al aceleiași componente a instrumentelor având la bază o singură semnătură, cu excepția pozițiilor incluse în ACTP;

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul vega, instituțiile pot fie să considere că dețin poziții individuale direct pe componentele-suport ale indicelui sau ale altor instrumente cu mai multe elemente-suport, fie să calculeze o sensibilitate unică la elementul-suport al instrumentului respectiv. În ultimul caz, instituțiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante prevăzute în subsecțiunea 1 din secțiunea 6 după cum urmează:

în cazul în care, ținând cont de ponderile atribuite indicelui, peste 75 % din componentele indicelui ar fi puse în corespondență cu aceeași bandă, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii respective și o tratează ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii respective;

în toate celelalte cazuri, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii relevante a indicelui.

în cazul în care, ținând cont de ponderile atribuite indicelui, peste 75 % din componentele indicelui ar fi puse în corespondență cu aceeași bandă, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii respective și o tratează ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii respective;

în toate celelalte cazuri, instituțiile atribuie sensibilitatea benzii relevante a indicelui.

în cazul în care, ținând cont de ponderile atribuite indicelui cotat, peste 75 % din componentele indicelui cotat respectiv ar fi puse în corespondență cu aceeași bandă, sensibilitatea unică este atribuită benzii respective și este tratată ca o sensibilitate având la bază o singură semnătură în cadrul benzii în cauză;

în toate celelalte cazuri, instituțiile atribuie sensibilitatea unică benzii relevante a indicelui cotat.

se cunosc componentele indicelui cotat și ponderile fiecărei componente în cadrul indicelui;

indicele cotat are cel puțin 20 de componente;

nicio componentă a indicelui cotat nu reprezintă mai mult de 25 % din capitalizarea de piață totală a indicelui respectiv;

niciun set cuprinzând o zecime din numărul total de componente ale indicelui cotat, rotunjit la cel mai apropiat număr întreg, nu reprezintă mai mult de 60 % din capitalizarea de piață totală a indicelui respectiv;

capitalizarea de piață totală a tuturor componentelor indicelui cotat este de cel puțin 40 de miliarde EUR.

în cazul în care o instituție este în măsură să obțină suficiente informații despre expunerile-suport individuale ale OPC-ului, instituția calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC-ul respectiv prin aplicarea abordării transparente de tip look-through pozițiilor-suport ale OPC-ului, ca și cum acestea ar fi deținute direct de instituție;

în cazul în care instituția nu este în măsură să obțină suficiente informații despre expunerile-suport individuale ale OPC-ului, dar cunoaște conținutul mandatului OPC-ului și pot fi obținute cotații zilnice de preț pentru OPC-ul în cauză, instituția calculează cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente poziției pe OPC-ul respectiv prin utilizarea uneia dintre abordările următoare:

instituția poate considera că poziția pe OPC-ul respectiv este o poziție pe un singur titlu de capital atribuită benzii Alt sector din tabelul 8 de la articolul 325ap alineatul (1);

cu permisiunea autorității sale competente, instituția poate calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente OPC-ului respectiv în conformitate cu limitele stabilite în mandatul OPC-ului și în legislația relevantă;

în cazul în care instituția nu îndeplinește nici condițiile de la punctul (a) și nici pe cele de la punctul (b), ea atribuie OPC-ul în afara portofoliului de tranzacționare.

instituția poate considera că poziția pe OPC-ul respectiv este o poziție pe un singur titlu de capital atribuită benzii Alt sector din tabelul 8 de la articolul 325ap alineatul (1);

cu permisiunea autorității sale competente, instituția poate calcula cerințele de fonduri proprii pentru riscul de piață aferente OPC-ului respectiv în conformitate cu limitele stabilite în mandatul OPC-ului și în legislația relevantă;

în scopul calculării cerinței de fonduri proprii conform metodei bazate pe sensibilități prevăzute în secțiunea 2 din prezentul capitol, OPC-ul își asumă inițial o poziție pe expunerile care atrag cele mai mari cerințe de fonduri proprii prevăzute în secțiunea respectivă, în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, și apoi continuă să își asume poziții în ordine descrescătoare, până la atingerea limitei pentru pierderea totală maximă;

în scopul calculării cerințelor de fonduri proprii pentru riscul de nerambursare prevăzute în secțiunea 5 din prezentul capitol, OPC-ul își asumă inițial o poziție pe expunerile care atrag cele mai mari cerințe de fonduri proprii prevăzute în secțiunea respectivă, în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, și apoi continuă să își asume poziții în ordine descrescătoare, până la atingerea limitei pentru pierderea totală maximă;

OPC-ul aplică efectul de levier în limitele maxime permise de mandatul său sau de legislația relevantă, dacă este cazul.

Articolul 325q se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

se introduc următoarele alineate (5), (6) și (7):

instituția utilizează o singură monedă de bază;

instituția aplică moneda de bază în mod consecvent tuturor pozițiilor sale din portofoliul de tranzacționare și din afara acestuia;

instituția a demonstrat în mod satisfăcător autorității competente că:

utilizarea monedei de bază alese oferă o reprezentare adecvată a riscurilor pentru pozițiile instituției care prezintă riscuri valutare;

moneda de bază aleasă este compatibilă cu modul în care instituția gestionează aceste riscuri valutare la nivel intern;

alegerea monedei de bază nu este motivată în principal de dorința de a diminua cerințele de fonduri proprii ale instituției;

instituția ține cont de riscul de conversie dintre moneda de raportare și moneda de bază.

utilizarea monedei de bază alese oferă o reprezentare adecvată a riscurilor pentru pozițiile instituției care prezintă riscuri valutare;

moneda de bază aleasă este compatibilă cu modul în care instituția gestionează aceste riscuri valutare la nivel intern;

alegerea monedei de bază nu este motivată în principal de dorința de a diminua cerințele de fonduri proprii ale instituției;

instituția utilizează o singură monedă de bază;

instituția aplică moneda de bază în mod consecvent tuturor pozițiilor sale din portofoliul de tranzacționare și din afara acestuia;

instituția a demonstrat în mod satisfăcător autorității competente că:

utilizarea monedei de bază alese oferă o reprezentare adecvată a riscurilor pentru pozițiile instituției care prezintă riscuri valutare;

moneda de bază aleasă este compatibilă cu modul în care instituția gestionează aceste riscuri valutare la nivel intern;

alegerea monedei de bază nu este motivată în principal de dorința de a diminua cerințele de fonduri proprii ale instituției;

instituția ține cont de riscul de conversie dintre moneda de raportare și moneda de bază.

utilizarea monedei de bază alese oferă o reprezentare adecvată a riscurilor pentru pozițiile instituției care prezintă riscuri valutare;

moneda de bază aleasă este compatibilă cu modul în care instituția gestionează aceste riscuri valutare la nivel intern;

alegerea monedei de bază nu este motivată în principal de dorința de a diminua cerințele de fonduri proprii ale instituției;

La articolul 325ae, alineatele (1) și (2) se înlocuiesc cu următorul text:

La articolul 325ah alineatul (1), tabelul 4 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325aj, tabelul 5 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325ak, tabelul 6 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325am alineatul (1), tabelul 7 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325ap alineatul (1), tabelul 8 se înlocuiește cu următorul text:

Articolul 325aq se modifică după cum urmează:

alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

la alineatul (2) se adaugă următoarea literă (e):

80 % între două sensibilități din aceeași bandă care se încadrează în oricare dintre cele două benzi de indici (banda numărul 12 sau 13).;

alineatul (3) se înlocuiește cu următorul text:

80 % între două sensibilități din aceeași bandă care se încadrează în oricare dintre cele două benzi de indici (banda numărul 12 sau 13).;

Articolele 325ar și 325as se înlocuiesc cu următorul text:

15 % atunci când cele două benzi au numere de la 1 la 10;

0 % atunci când una dintre cele două benzi are numărul 11;

75 % atunci când cele două benzi au numerele 12 și 13;

45 % în toate celelalte cazuri.

La articolul 325av, alineatul (1) se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 325ax alineatul (3), tabelul 11 se înlocuiește cu următorul tabel:

Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 30 septembrie 2021.

Tabelul 3

Tabelul 4

Tabelul 5

Tabelul 6

Tabelul 7

Tabelul 8

Tabelul 9

Tabelul 11

Adoptat la Bruxelles, 17 decembrie 2019.Pentru ComisiePreședinteleUrsula von der Leyen