Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2020/2254 al Comisiei din 29 decembrie 2020 privind întocmirea de atestate de origine pe baza declarațiilor furnizorului pentru exporturile preferențiale către Regatul Unit pe parcursul unei perioade tranzitorii

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 9 octombrie 2013 de stabilire a Codului vamal al Uniunii, în special articolul 66 litera (a),

Acordul comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte (denumit în continuare acordul) a fost semnat la 30 decembrie 2020 și se aplică cu titlu provizoriu de la 1 ianuarie 2021.

În temeiul articolului 64 alineatul (1) din Regulamentul (UE) nr. 952/2013, pentru a beneficia de măsurile tarifare preferențiale menționate la articolul 56 alineatul (2) litera (d) (măsurile tarifare preferențiale cuprinse în acordurile pe care Uniunea le-a încheiat cu anumite țări, teritorii sau grupuri de țări sau de teritorii din afara teritoriului vamal al Uniunii;), mărfurile trebuie să respecte regulile privind originea preferențială prevăzute în acordurile respective, astfel cum se menționează la articolul 64 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

Articolul ORIG. 19 din acord impune exportatorului unui produs să întocmească un atestat de origine pe baza informațiilor care demonstrează originea produsului, inclusiv a informațiilor privind caracterul originar al materialelor utilizate la fabricarea acestuia. În temeiul articolului respectiv, exportatorul este responsabil pentru corectitudinea atestatului de origine și a informațiilor furnizate în acesta.

Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447 al Comisiei stabilește, printre altele, normele de procedură pentru a facilita stabilirea în Uniune a originii preferențiale a mărfurilor. Articolul 61 din respectivul regulament de punere în aplicare prevede că, în cazul în care un furnizor oferă exportatorului informațiile necesare pentru a determina caracterul originar al mărfurilor în scopul dispozițiilor care reglementează schimburile comerciale preferențiale între Uniune și anumite țări sau teritorii (caracterul de produs cu origine preferențială), furnizorul trebuie să facă acest lucru prin intermediul unei declarații a furnizorului. În temeiul articolului 62 din regulamentul de punere în aplicare respectiv, în cazul în care un furnizor aprovizionează regulat un exportator cu trimiteri de mărfuri și este de așteptat ca toate mărfurile respective să aibă același caracter originar, furnizorul poate prezenta o singură declarație care acoperă mai multe trimiteri de astfel de mărfuri (declarație pe termen lung a furnizorului).

Având în vedere perioada scurtă de timp dintre publicarea acordului și data la care acesta va deveni aplicabil, este dificil pentru unii furnizori să ofere la timp toate declarațiile relevante, astfel încât exportatorii să poată întocmi atestate de origine pe baza acestora de la data la care acordul devine aplicabil.

Pentru a facilita întocmirea atestatelor de origine de la data la care acordul devine aplicabil, este necesar să se permită exportatorilor ca, pe parcursul unei perioade de tranziție, să întocmească atestate de origine pe baza declarațiilor furnizorului, chiar dacă, la momentul respectiv, nu se află în posesia tuturor declarațiilor relevante ale furnizorului în cauză, cu condiția ca, la sfârșitul acestei perioade de tranziție, declarațiile furnizorului să fi fost puse la dispoziția exportatorului. Acest lucru nu afectează obligația exportatorului de a întocmi atestate de origine pe baza informațiilor care demonstrează originea produsului, inclusiv a informațiilor privind caracterul originar al materialelor utilizate la fabricarea produsului.

Măsurile prevăzute de prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului Codului Vamal,

În pofida articolelor 61 și 62 din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2015/2447, în scopul aplicării Acordului comercial și de cooperare dintre Uniunea Europeană și Comunitatea Europeană a Energiei Atomice, pe de o parte, și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, pe de altă parte, un exportator poate întocmi, până la 31 decembrie 2021, atestate de origine pentru exporturile către Regatul Unit pe baza declarațiilor furnizorului care pot fi oferite de furnizor ulterior, cu condiția ca exportatorul să se afle în posesia declarațiilor furnizorului până la 1 ianuarie 2022.

În cazul în care exportatorul nu se află în posesia respectivelor declarații ale furnizorului până la acea dată, exportatorul informează importatorul cel târziu la 31 ianuarie 2022.

Prezentul regulament intră în vigoare în ziua următoare datei publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 ianuarie 2021.

Adoptat la Bruxelles, 29 decembrie 2020.Pentru ComisiePreședinteleUrsula von der Leyen