Decizia (UE) 2018/2020 a Consiliului din 4 decembrie 2018 de stabilire a faptului că România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 10 alineatul (2) al patrulea paragraf,

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

La 22 iunie 2018, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 121 alineatul (4) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), că în România exista o abatere semnificativă constatată de la traiectoria de ajustare în vederea atingerii obiectivului bugetar pe termen mediu de – 1 % din PIB.

Având în vedere abaterea semnificativă stabilită, la 22 iunie 2018, Consiliul a adresat României o recomandare prin care această țară era invitată să ia măsurile necesare pentru a se asigura că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an. Consiliul a recomandat totodată României să utilizeze toate veniturile excepționale pentru reducerea deficitului, în timp ce măsurile de consolidare bugetară urmau să asigure o îmbunătățire durabilă a soldului structural al bugetului general într-o manieră favorabilă creșterii. Consiliul a stabilit data de 15 octombrie 2018 ca termen până la care România trebuia să prezinte un raport privind măsurile luate în urma respectivei recomandări.

În perioada 27-28 septembrie 2018, Comisia a efectuat o misiune de supraveghere consolidată în România, în vederea monitorizării la fața locului în conformitate cu articolul -11 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului. După ce a transmis constatările sale provizorii autorităților române pentru observații, Comisia a prezentat constatările sale Consiliului la 21 noiembrie 2018. Ulterior, aceste constatări au fost făcute publice. Raportul Comisiei a constatat că autoritățile române mențin ținta de deficit global pentru 2018 de puțin sub 3 % din PIB și, prin urmare, nu intenționează să ia măsuri în urma Recomandării Consiliului din 22 iunie 2018. În 2019, guvernul intenționează să reducă deficitul global la 2,38 % din PIB, însă măsurile nu au fost încă precizate.

La 16 octombrie 2018, autoritățile române au prezentat un raport privind măsurile luate ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018. În raportul lor, autoritățile au reiterat faptul că ținta pentru 2018 rămâne un deficit global de 2,96 % din PIB. Pentru 2019, autoritățile vizează un deficit de 2,38 % din PIB. Raportul nu menționează noi măsuri pentru 2018. Pentru 2019, raportul se bazează pe limitarea cheltuielilor legate de remunerarea angajaților și de bunuri și servicii, fără ca această intenție să fie susținută de măsuri suficient de detaliate și adoptate sau cel puțin anunțate în mod credibil. În ceea ce privește veniturile, raportul menționează o prelungire a măsurilor deja existente și anumite acțiuni care vizează creșterea gradului de respectare a obligațiilor fiscale. În ansamblu, impactul bugetar al măsurilor raportate este inferior cerinței prevăzute în Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018.

Pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018, creșterea cheltuielilor publice primare nete în 2018 va fi de 11,3 %, cu mult peste criteriul de referință privind cheltuielile, de 3,3 %. Se preconizează că soldul structural va rămâne, în linii mari, stabil în 2018, la 3,3 % din PIB. Prin urmare, ambele criterii indică un risc de abatere de la ajustarea recomandată. Criteriul de referință privind cheltuielile indică o abatere de 2,3 % din PIB. Soldul structural confirmă această interpretare, indicând o abatere mai mică, de 0,8 % din PIB. Soldul structural este influențat pozitiv de un deflator PIB semnificativ mai ridicat și de o estimare punctuală mai ridicată a creșterii PIB-ului potențial în comparație cu media pe termen mediu care stă la baza criteriului de referință privind cheltuielile. Acest impact este parțial compensat de impactul unei creșteri a investițiilor publice, care este atenuat în cadrul criteriului de referință privind cheltuielile. Ca atare, evaluarea globală confirmă abaterea cu o marjă largă de la ajustarea recomandată de Consiliu.

În 2019, pe baza previziunilor Comisiei din toamna anului 2018, creșterea cheltuielilor publice nominale, fără măsurile discreționare privind veniturile și măsurile cu caracter excepțional, va fi de 7,5 %, cu mult peste criteriul de referință privind cheltuielile de 5,1 % (o abatere de 0,7 % din PIB de la ajustarea recomandată). Soldul structural va scădea cu 0,1 % din PIB, atingând un deficit de 3,4 % (abatere de 0,9 % din PIB). Prin urmare, întrucât ambele criterii indică o abatere de la ajustarea necesară într-o măsură similară în 2019, evaluarea globală confirmă abaterea de la ajustarea recomandată de Consiliu.

Pe lângă aceasta, previziunile Comisiei din toamna anului 2018 estimează un deficit public de 3,3 % în 2018 și de 3,4 % în 2019, cifre care depășesc valoarea de referință de 3 % din PIB prevăzută în tratat.

Aceste constatări conduc la concluzia că răspunsul României la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018 este insuficient. Efortul bugetar nu asigură faptul că rata de creștere nominală a cheltuielilor publice primare nete nu depășește 3,3 % în 2018 și 5,1 % în 2019, ceea ce corespunde unei ajustări structurale anuale de 0,8 % din PIB în fiecare an,

România nu a luat măsuri eficace ca răspuns la Recomandarea Consiliului din 22 iunie 2018.

Prezenta decizie se adresează României.

Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 2018.Pentru ConsiliuPreședinteleH. Löger