Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/787 al Comisiei din 8 mai 2017 de stabilire a unei dimensiuni minime de referință pentru conservare în ceea ce privește pagelul argintiu din Oceanul Atlantic de Nord-Est

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 850/98 al Consiliului din 30 martie 1998 pentru conservarea resurselor de pescuit prin măsuri tehnice de protecție a puietului de organisme marine, în special articolul 45 alineatul (1),

Regulamentul (UE) nr. 1380/2013 al Parlamentului European și al Consiliului stabilește măsuri pentru conservarea și exploatarea sustenabilă a resurselor biologice marine, inclusiv, printre altele, dimensiuni minime de referință pentru conservare, definite ca fiind dimensiunea unei specii marine acvatice vii, ținând cont de maturitate, sub care se aplică restricții sau stimulente care vizează evitarea capturării prin activități de pescuit.

Conform articolului 2 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1380/2013, politica comună în domeniul pescuitului urmărește să garanteze că exploatarea resurselor biologice marine vii duce la refacerea și menținerea populațiilor de specii recoltate peste nivelurile care permit obținerea producției maxime sustenabile.

Articolul 45 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 850/98 prevede că, în cazul în care conservarea populațiilor de organisme marine reclamă întreprinderea unor acțiuni imediate, Comisia poate să adopte orice măsuri necesare, în plus față de respectivul regulament sau prin derogare de la acesta. Anexa XII la același regulament stabilește dimensiunile minime de referință pentru conservare în ceea ce privește organismele marine. În prezent, anexa respectivă nu prevede o dimensiune minimă de referință pentru conservare în ceea ce privește pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo).

Pagelul argintiu (denumit în continuare pagel argintiu) este o specie de adâncime întâlnită în Atlanticul de Nord-Est, caracterizată printr-o durată lungă de viață, o maturizare târzie și o creștere lentă și care prezintă o productivitate scăzută și o vulnerabilitate la exploatare. Datele de marcare arată că pagelul argintiu este distribuit pe o suprafață extinsă. Aceasta se întinde din Marea Mediterană până în Oceanul Atlantic. Din motive biologice și de gestionare, Consiliul Internațional pentru Explorarea Apelor Maritime (ICES) consideră că în Atlanticul de Nord-Est există trei componente distincte ale acestei populații, mai exact în: (a) subzonele ICES VI, VII și VIII; (b) subzona ICES IX și zonele adiacente; și (c) subzona ICES X (Azore).

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu, din iunie 2016 (denumit în continuare cel mai recent aviz al ICES), în subzonele ICES VI, VII și VIII stocul s-a redus în mod drastic și, pentru prima dată, se recomandă stabilirea capturii totale admisibile (TAC) la zero. ICES a indicat că nivelul capturilor de pagel argintiu din subzonele ICES VI, VII și VIII se situează la 1-2 % față de nivelurile istorice din anii 1960 și 1970. În plus, pe baza constatărilor celor trei anchete privind traulele de fund din Franța, Spania și Irlanda care au monitorizat această activitate de pescuit, ICES raportează că specia este rareori capturată în cursul acestor anchete științifice, fapt care întărește concluzia că biomasa stocului de reproducere este foarte scăzută. Prin urmare, ICES recomandă reducerea mortalității prin orice mijloace, pentru a permite stocurilor să se refacă. În plus, ICES subliniază importanța implementării urgente a unor măsuri de gestionare vizând protejarea puietului, în special prin stabilirea unei dimensiuni minime de debarcare pentru a preveni capturarea peștilor de mici dimensiuni.

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu din subzona ICES IX, se recomandă reducerea capturilor cu 13 % în 2017, și cu încă 14 % în 2018. După cum rezultă din constatările ICES, începând din 2009 capturile au rămas cu mult sub nivelul TAC, ele scăzând de la 718 tone în 2009, la 152 de tone în 2015. ICES afirmă, de asemenea, că distribuția stocurilor se extinde dincolo de limitele subzonei ICES IX și că statisticile privind capturile sunt incomplete.

Conform celui mai recent aviz al ICES referitor la pagelul argintiu din subzona ICES X, se recomandă reducerea capturilor cu 12 % în 2017, și cu încă 12 % în 2018. În subzona ICES X nivelul capturilor de pagel argintiu s-a situat la aproximativ două treimi din nivelul anului 2009 și cel al anilor precedenți. În aprilie 2015, CSTEP a remarcat faptul că atât capturile de pagel argintiu, cât și capturile pe unitate de efort de pescuit au scăzut în ultimii ani, ceea ce implică faptul că biomasa de pagel argintiu care poate fi pescuită a scăzut și ea, indicând prin urmare că măsurile în vigoare la ora actuală nu au fost suficient de eficace pentru a împiedica o astfel de scădere.

ICES recomandă instituirea unui plan de gestionare care să acopere întreaga zonă de distribuție a stocurilor, care include zonele adiacente CECAF (Comitetul pentru pescuit în zona central-estică a Atlanticului) și CGPM (Comisia Generală pentru Pescuit în Marea Mediterană), având în special în vedere faptul că importante cantități din stocul din zona IX sunt capturate în zone adiacente care nu sunt reglementate de actuala TAC și în legătură cu care nu dispunem de informații. ICES recomandă punerea în aplicare a unor măsuri de gestionare care să asigure o exploatare echilibrată între exemplarele tinere și cele mature, care poate fi realizată prin stabilirea unei dimensiuni minime de debarcare.

Evoluțiile recente prezentate mai sus arată că exploatarea intensivă a pagelului argintiu, cauzată de pescuitul excesiv și de insuficiența măsurilor de gestionare a stocurilor, a condus la reducerea drastică a stocului din subzonele ICES VI, VII și VIII și cauzat declinul până la niveluri reduse al stocului din subzonele ICES IX și X.

Având în vedere cele de mai sus, există indicii clare că stocurile de pagel argintiu din Atlanticul de Nord-Est sunt supraexploatate și supuse unui risc de epuizare în toate zonele, dacă nu se întreprinde nicio acțiune imediată pentru protejarea puietului.

Mijloacele utilizate până în prezent de Uniune pentru a reduce mortalitatea pagelului argintiu includ aplicarea de TAC-uri din 2003, precum și introducerea unei dimensiuni minime de referință pentru conservare de 33 cm, în cazul Mării Mediterane, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1967/2006 al Consiliului privind măsurile de gestionare pentru exploatarea durabilă a resurselor halieutice în Marea Mediterană pe baza avizelor științifice. Regulamentul (CE) nr. 850/98, care stabilește dimensiunile minime de referință pentru conservare în ceea ce privește anumite organisme marine din alte zone, inclusiv din Atlantic, nu prevede în prezent nicio dimensiune minimă pentru pagelul argintiu din Atlantic.

Conform avizelor științifice, pagelul argintiu din Atlantic ajunge la maturitate între 33 și 36 cm în zonele VI, VII, VIII, IX și X. Pentru a evalua proporționalitatea măsurii, și în special pentru a decide dacă stocului ar trebui să i se aplice o dimensiune minimă de 33 cm, Comisia a examinat avizele științifice și a ținut cont de necesitatea coerenței cu politica comună a pescuitului și cu obiectivul de eliminare treptată a aruncării capturilor înapoi în mare. Avizele științifice indică faptul că la 33 cm, 75 % dintre masculi și 25 % dintre femelele de pagel argintiu ajung la maturitate. Prin urmare, 33 cm reprezintă dimensiunea la care pagelul argintiu se poate reproduce și poate contribui astfel la refacerea stocului. În plus, stabilirea unei dimensiuni minime de 36 cm ar conduce la aruncarea înapoi în mare a unor capturi de pagel argintiu și, prin urmare, nu ar fi coerentă cu obiectivul de eliminarea treptată a aruncării capturilor înapoi în mare.

Pe lângă aceasta, în ceea ce privește pagelul argintiu din Marea Mediterană, se aplică deja o dimensiune minimă de 33 cm. Întrucât zona de răspândire a pagelului argintiu se întinde din Marea Mediterană până în Atlanticul de Nord-Est, este necesar să se prevadă același nivel de protecție pentru toate zonele de distribuție a stocului, pentru ca măsurile să fie eficace. Acest lucru ar preveni, de asemenea, raportările inexacte. Permiterea capturării și a debarcării de pagel argintiu cu dimensiunea mai mică de 33 cm are un efect negativ asupra capacității de reproducere a speciei, provocând o amenințare gravă la adresa conservării stocurilor din Atlanticul de Nord-Est.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt legate de conservarea stocurilor de pește epuizabile. Ele au drept obiectiv evitarea supraexploatării stocurilor de pagel argintiu și refacerea acestora până la limite biologice sigure. Stabilirea unei dimensiuni minime de 33 cm pentru stocurile respective se aplică în mod egal atât produselor din Uniune, cât și celor importate, indiferent de originea lor. În plus, măsurile vor fi aplicate în coroborare cu măsuri de conservare ale Uniunii, menite să abordeze preocupări similare, cum ar fi Regulamentul (UE) nr. 1367/2014 al Consiliului.

Măsurile prevăzute în prezentul regulament sunt conforme cu avizul Comitetului pentru pescuit și acvacultură,

În sensul Regulamentului (CE) nr. 850/98 și în plus față de anexa XII la respectivul regulament, în ceea ce privește pagelul argintiu (Pagellus bogaraveo) din regiunile 1-5 definite la articolul 2 din regulamentul menționat, se aplică o dimensiune minimă de referință de 33 cm.

Înainte de finele anului 2018, Comisia evaluează dacă măsurile introduse prin prezentul regulament sunt în continuare necesare.

Prezentul regulament intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptat la Bruxelles, 8 mai 2017.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker