Decizia de punere în aplicare (UE) 2016/2275 a Comisiei din 15 decembrie 2016 privind echivalența cadrului de reglementare aplicabil contrapărților centrale din Japonia în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 648/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 4 iulie 2012 privind instrumentele financiare derivate extrabursiere, contrapărțile centrale și registrele centrale de tranzacții, în special articolul 25 alineatul (6),

Procedura de recunoaștere a contrapărților centrale (CPC) stabilite în țări terțe prevăzută la articolul 25 din Regulamentul (UE) nr. 648/2012 este menită să permită CPC stabilite și autorizate în țări terțe ale căror standarde de reglementare sunt echivalente cu cele prevăzute în regulamentul menționat să furnizeze servicii de compensare unor membri compensatori sau locuri de tranzacționare stabilite în Uniune. Această procedură de recunoaștere și decizia privind echivalența prevăzută la articolul menționat contribuie astfel la realizarea obiectivului general al Regulamentului (UE) nr. 648/2012, acela de a reduce riscul sistemic prin sporirea măsurii în care se recurge la CPC sigure și solide pentru a compensa contractele derivate extrabursiere, inclusiv atunci când respectivele CPC sunt stabilite și autorizate într-o țară terță.

Pentru ca regimul juridic al unei țări terțe să fie considerat echivalent cu regimul juridic al Uniunii în ceea ce privește CPC, rezultatele de fond ale dispozițiilor juridice și ale mecanismelor de supraveghere aplicabile ar trebui să fie echivalente cu cerințele Uniunii în ceea ce privește obiectivele de reglementare pe care acestea le ating. Prin urmare, scopul acestei evaluări a echivalenței este acela de a verifica dacă prin dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia se asigură că CPC stabilite și autorizate în această zonă nu expun membrii compensatori și locurile de tranzacționare stabilite în Uniune unui nivel de risc mai mare decât cel la care aceștia ar putea fi expuși de către CPC autorizate în Uniune și, în consecință, nu generează niveluri inacceptabile ale riscului sistemic în Uniune. În particular, ar trebui să fie luate în considerare mai ales riscurile cu mult mai scăzute inerente activităților de compensare desfășurate pe piețe financiare care sunt mai mici decât piața financiară a Uniunii.

În conformitate cu articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, trei condiții trebuie să fie îndeplinite pentru a stabili echivalența dintre dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere ale unei țări terțe aplicabile CPC autorizate în țara respectivă și cele prevăzute în regulamentul menționat.

Prima condiție este ca CPC autorizate într-o țară terță să respecte cerințe obligatorii din punct de vedere juridic echivalente cu cerințele stabilite în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Cerințele obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile în Japonia pentru CPC autorizate în această țară sunt reprezentate de Legea din 2006 privind instrumentele financiare și bursele (Financial Instruments and Exchange Act – FIEA), care stabilește cadrul de supraveghere pentru organizațiile de compensare pentru valori mobiliare și instrumente financiare derivate, și de Legea din 2009 privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri (Commodity Derivatives Act – CDA), care stabilește cadrul de supraveghere pentru organizațiile de compensare a instrumentelor financiare derivate pe mărfuri. Prezenta decizie se referă numai la regimul stabilit prin CDA pentru organizațiile care compensează tranzacții cu mărfuri (commodity transaction clearing organizations – CTCO). CDA stabilește cerințele pe care CTCO trebuie să le respecte în permanență pentru a fi în măsură să furnizeze servicii de compensare în Japonia. CTCO trebuie să fie autorizate de către ministrul de resort. Ministerul de resort poate stabili condiții pentru autorizarea unei CTCO. Ministrul responsabil de portofoliul Ministerului agriculturii, pădurilor și pescuitului (MAPP) este ministrul de resort pentru CTCO care prestează servicii de compensare numai pentru piețele de mărfuri care privesc MAPP. Ministrul responsabil de portofoliul Ministerului economiei, comerțului și industriei (MECI) este ministrul de resort pentru CTCO care prestează servicii de compensare numai pentru piețele de mărfuri care privesc MECI. Pentru alte CTCO, miniștrii de resort sunt atât ministrul responsabil de portofoliul MECI, cât și ministrul responsabil de portofoliul MAPP.

În plus, MECI și MAPP au publicat în noiembrie 2014 Orientările de bază pentru supravegherea organizațiilor de compensare a mărfurilor (orientările), în care este detaliat cadrul de supraveghere referitor la CTCO, în lumina principiilor pentru infrastructurile piețelor financiare emise în aprilie 2012 de Comitetul pentru sisteme de plăți și de decontare și de Organizația Internațională a Comisiilor de Valori Mobiliare, în special modul în care CTCO trebuie să respecte CDA. Orientările sunt puse în aplicare prin normele și procedurile interne ale CTCO.

În conformitate cu normele primare, CTCO trebuie să adopte norme interne de afaceri – reprezentând normele și procedurile interne ale CTCO – care respectă legile și reglementările aplicabile și permit efectuarea tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate în mod adecvat și sigur. Prin normele interne de afaceri trebuie să se asigure, de asemenea, că situația financiară a CTCO este suficientă pentru ca acestea să efectueze compensarea de mărfuri, că veniturile și cheltuielile preconizate aferente activității CTCO sunt favorabile, că personalul CTCO are un nivel suficient de cunoștințe și de experiență pentru efectuarea compensării mărfurilor în mod adecvat și cu certitudine și că structura și sistemul CTCO sunt dezvoltate în așa fel încât decontarea să poată funcționa în mod adecvat. Aceste norme și proceduri interne trebuie să fie aprobate de ministrul de resort și nu pot fi modificate în cazul în care acesta formulează obiecții la modificare.

Astfel, cerințele obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile CTCO autorizate în Japonia au o structură pe două niveluri. Principiile de bază pentru CTCO prevăzute în normele primare stabilesc standardele de nivel înalt pe care trebuie să le respecte CTCO pentru a obține o autorizație în vederea furnizării de servicii de compensare în Japonia (denumite, împreună, normele primare). Respectivele norme primare includ primul nivel al cerințelor obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile CTCO în Japonia. Pentru a dovedi conformitatea cu normele primare, CTCO trebuie să prezinte ministrului de resort spre aprobare normele și procedurile lor interne. Respectivele norme și proceduri interne cuprind cel de al doilea nivel al cerințelor obligatorii din punct de vedere juridic aplicabile CTCO în Japonia, care trebuie să furnizeze detalii prescriptive cu privire la modul în care CTCO solicitantă va îndeplini aceste standarde în conformitate cu orientările. În plus, normele și procedurile interne ale CTCO conțin dispoziții suplimentare care completează normele primare. MECI și MAPP evaluează respectarea de către CTCO a standardelor respective și a principiilor pentru infrastructurile piețelor financiare. După ce au fost aprobate de ministrul competent, normele și procedurile interne devin obligatorii din punct de vedere juridic pentru CTCO.

Evaluarea echivalenței dispozițiilor juridice și a mecanismelor de supraveghere aplicabile CTCO stabilite în Japonia ar trebui, de asemenea, să țină seama de rezultatele în materie de minimizare a riscurilor pe care acestea le asigură în ceea ce privește nivelul de risc la care sunt expuși membrii compensatori sau locurile de tranzacționare stabilite în Uniune prin participarea lor la entitățile respective. Rezultatele în materie de minimizare a riscurilor sunt determinate atât de nivelul de risc inerent activităților de compensare desfășurate de CPC vizată, care depinde de dimensiunea pieței financiare pe care aceasta își desfășoară activitatea, cât și de măsura în care dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere aplicabile CPC sunt adecvate pentru a minimiza acest nivel de risc. Pentru a obține rezultate echivalente în materie de minimizare a riscurilor, sunt necesare cerințe mai stricte de minimizare a riscurilor pentru CPC care își desfășoară activitatea pe piețe financiare mai mari, al căror nivel inerent de risc este mai ridicat, decât pentru CPC care își desfășoară activitatea pe piețe financiare mai mici, al căror nivel inerent de risc este mai mic.

Piața financiară pe care își desfășoară activitățile de compensare CTCO autorizate în Japonia este cu mult mai mică decât cea pe care își desfășoară activitățile CPC stabilite în Uniune. În ultimii trei ani, valoarea totală a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate compensate în Japonia a reprezentat mai puțin de 2 % din valoarea totală a tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate compensate în Uniune. Prin urmare, participarea la CTCO stabilite în Japonia expune membrii compensatori și locurile de tranzacționare stabilite în Uniune la riscuri cu mult mai mici decât participarea lor la CPC autorizate în Uniune.

Dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere aplicabile CTCO stabilite în Japonia pot fi considerate echivalente în cazul în care sunt adecvate pentru minimizarea acestui nivel mai scăzut de risc. Normele primare aplicabile CTCO autorizate în Japonia, completate de normele și procedurile interne ale acestora, care pun în aplicare principiile pentru infrastructurile piețelor financiare, minimizează nivelul mai scăzut de risc existent în Japonia și conduc la rezultate în materie de minimizare a riscului echivalente cu cele vizate de Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Prin urmare, ar trebui să se concluzioneze că dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia asigură că CTCO autorizate în această țară sunt conforme cu cerințe obligatorii din punct de vedere juridic echivalente cu cerințele prevăzute în titlul IV din Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Conform celei de a doua condiții prevăzute la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia trebuie să prevadă, în ceea ce privește CPC autorizate în această țară, că respectivele CPC fac obiectul unei supravegheri și al unui control al aplicării normelor eficace și continue.

Supravegherea CTCO autorizate în Japonia se efectuează de către MECI și MAPP, conform competențelor fiecăruia dintre acestea ministere. MECI și MAPP pot dispune ca CTCO și membrii compensatori ai acestora să transmită rapoarte sau materiale referitoare la activele sau activităților lor economice. MECI și MAPP pot, de asemenea, să efectueze inspecții ale CTCO și ale membrilor compensatori ai acestora, inclusiv prin examinarea evidențelor, a documentelor sau a oricăror altor elemente având legătură cu activitatea economică a acestora. În cazul în care consideră acest lucru necesar și oportun pentru efectuarea serviciilor de compensare în mod adecvat și fiabil, MECI și MAPP pot dispune ca CTCO să își modifice actele constitutive, normele de afaceri și alte norme, să își modifice metodele de lucru sau să ia măsurile necesare pentru a-și ameliora operațiunile economice sau starea activelor. MECI și MAPP pot, de asemenea, să impună CTCO măsuri disciplinare, precum și amenzi, pentru nerespectarea dispozițiilor aplicabile.

Prin urmare, ar trebui să se concluzioneze că CTCO autorizate în Japonia fac obiectul unei supravegheri și unui control al aplicării normelor eficace și continue.

Conform celei de a treia condiții prevăzute la articolul 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia trebuie să includă un sistem echivalent eficace pentru recunoașterea CPC autorizate conform regimurilor juridice ale unor țări terțe (CPC din țări terțe).

CPC din țări terțe pot solicita o autorizație pentru a funcționa ca CTCO, care să le permită să furnizeze aceleași servicii în Japonia ca și cele pe care sunt autorizate să le presteze în țara terță. Agenția pentru servicii financiare din Japonia (Japan Financial Services Agency – JFSA) are competența de a desemna, prin consultare cu ministrul de resort al pieței mărfii în cauză, mărfurile care pot fi tranzacționate pe o piață de instrumente financiare în temeiul Legii privind instrumentele financiare și bursele din Japonia. O CPC dintr-o țară terță care compensează astfel de contracte desemnate tranzacționate pe o piață de instrumente financiare poate solicita o autorizație de CPC străină de la JFSA, care să îi permită să furnizeze în Japonia aceleași servicii ca cele pe care este autorizată să le furnizeze în țara terță. Criteriile aplicate unei CPC dintr-o țară terță care solicită o autorizație sunt similare cu criteriile aplicate organizațiilor de compensare din Japonia, dar CPC din țările terțe sunt scutite de la anumite cerințe aplicabile CPC interne autorizate în Japonia dacă au primit o autorizație echivalentă de la o autoritate relevantă dintr-o țară terță cu care JFSA a încheiat un acord de cooperare. CPC din țări terțe care compensează contracte care nu au fost desemnate pentru a fi tranzacționate pe o piață de instrumente financiare trebuie să solicite o autorizație de la MECI și MAPP, în temeiul Legii privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri din Japonia. La analizarea cererii de autorizație, MECI și MAPP au în vedere autorizarea CPC în țara terță.

Prin urmare, ar trebui să se concluzioneze că dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia reprezintă un sistem echivalent eficace pentru recunoașterea CPC din țări terțe.

Prezenta decizie se bazează pe cerințele obligatorii din punct de vedere juridic referitoare la CTCO aplicabile în Japonia la momentul adoptării prezentei decizii. Comisia ar trebui să continue să monitorizeze evoluția cadrului juridic și de supraveghere al Japoniei pentru CTCO și îndeplinirea condițiilor pe baza cărora a fost luată prezenta decizie.

Reexaminarea periodică a dispozițiilor juridice și a mecanismelor de supraveghere aplicabile în Japonia pentru CPC autorizate în această țară nu ar trebui să aducă atingere posibilității Comisiei de a efectua, în cooperare cu Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe, o reexaminare specifică în orice moment, pe lângă reexaminarea generală, în cazul în care evoluțiile relevante impun reevaluarea de către Comisie a echivalenței acordate prin prezenta decizie. O astfel de reevaluare ar putea conduce la abrogarea prezentei decizii.

Măsurile prevăzute în prezenta decizie sunt conforme cu avizul Comitetului european pentru valori mobiliare,

În sensul articolului 25 alineatul (6) din Regulamentul (UE) nr. 648/2012, dispozițiile juridice și mecanismele de supraveghere din Japonia, reprezentate de Legea din 2009 privind instrumentele financiare derivate pe mărfuri, astfel cum a fost completată prin Orientările de bază pentru supravegherea organizațiilor de compensare a mărfurilor, care sunt aplicabile organizațiilor de compensare a tranzacțiilor cu mărfuri autorizate în această țară sunt considerate ca fiind echivalente cu cerințele prevăzute în Regulamentul (UE) nr. 648/2012.

Prezenta decizie intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 15 decembrie 2016.Pentru ComisiePreședinteleJean-Claude Juncker