Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului de politică economică,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Slovaciei pentru 2013 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Slovaciei pentru perioada 2012‐2016. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Slovaciei pentru 2014.

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 13 noiembrie 2013, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului, Comisia a adoptat Raportul privind mecanismul de alertă, în care nu a identificat Slovacia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

La 23 aprilie 2014, Slovacia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014, precum și Programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 constă în asigurarea unei corectări sustenabile a deficitului excesiv și în îndeplinirea obiectivului pe termen mediu privind atingerea, până în 2017, a unui deficit structural de aproximativ 0,5 % din PIB. Acest obiectiv pe termen mediu este mai strict decât cerințele impuse de Pactul de stabilitate și de creștere. În 2013, deficitul public al Slovaciei a fost redus în mod sustenabil sub nivelul de 3 % din PIB. Modificarea planificată (recalculată) a soldului structural pentru 2014 ar presupune ca Slovacia să se abată semnificativ de la traiectoria de ajustare în vederea îndeplinirii obiectivului său pe termen mediu. În 2015, îmbunătățirea planificată de 0,3 % din PIB ar fi conformă cu normele Pactului de stabilitate și de creștere. În anii următori, Programul de stabilitate nu ar asigura o ajustare adecvată în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu. Cheltuielile ar crește într-un ritm compatibil cu criteriul de referință în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât și în 2015. Conform Programului de stabilitate, cea mai mare parte a eforturilor de consolidare necesare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu urmează să aibă loc în 2016 și 2017. În ansamblu, traiectoria de ajustare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu presupune riscuri în ceea ce privește respectarea cerințelor din Pactul de stabilitate și de creștere. Programul de stabilitate prevede ca datoria publică să rămână sub valoarea de referință de 60 % din PIB pe întreaga perioadă acoperită de program. Scenariul macroeconomic pe care se întemeiază previziunile bugetare din Programul de stabilitate, care a fost aprobat de un organism independent (Comitetul de previziuni macroeconomice), este plauzibil.Măsurile deja cuantificate nu asigură atingerea obiectivelor bugetare definite de autorități. Mai mult, nu toate măsurile privind veniturile sunt suficient de bine definite, reformele întreprinse de administrația publică în vederea realizării de economii sunt expuse în continuare unor riscuri de punere în aplicare, iar salariile din sectorul public ar putea depăși valorile bugetate, la fel ca în trecut. Pe de altă parte, cifrele prezentate în Programul de stabilitate încă nu țin cont de economiile rezultate de pe urma activării mecanismului de frânare a îndatorării la nivel național. Conform previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014, care iau în calcul impactul reducerii cheltuielilor ca urmare a frânării îndatorării, în 2014 abaterea de la traiectoria de ajustare ar fi mai mică decât cea prevăzută în Programul de stabilitate, iar în 2015 este previzionată o ajustare structurală suficientă, criteriul de referință în materie de cheltuieli fiind îndeplinit atât în 2014, cât și în 2015.

În pofida faptului că atât Programul național de stabilitate, cât și Programul național de reformă afirmă intenția de a spori cheltuielile menite să stimuleze creșterea, aceasta nu pare să fie pe deplin susținută de planurile care stau la baza programului. Cheltuielile de la bugetul de stat pentru învățământ cresc în 2014, dar scad în anii următori. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, pe baza evaluării Programului de stabilitate și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că există un risc de abatere de la traiectoria de ajustare în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu în 2014, în timp ce în 2015 se preconizează o corecție corespunzătoare.

Ca răspuns la cerințele din Tratatul privind stabilitatea, coordonarea și guvernanța, Slovacia a introdus, în noiembrie 2013, o regulă a echilibrului bugetar. Cu toate acestea, cadrul bugetar este subminat de lipsa unor plafoane de cheltuieli obligatorii și executorii. Deși introducerea acestora a fost prevăzută în Programul de stabilitate pentru 2013, deocamdată angajamentul nu a fost pus în aplicare, iar Slovacia rămâne o țară cu risc mediu din punctul de vedere al sustenabilității finanțelor publice, cheltuielile în domeniul sănătății fiind previzionate să reprezinte principalul factor determinant al creșterii cu 2 % din PIB a costurilor legate de îmbătrânirea populației, a doua cea mai mare creștere previzionată a cheltuielilor în domeniul sănătății din toate statele membre. Problemele sunt resimțite mai ales la nivelul asistenței spitalicești și al asistenței medicale primare. În decembrie 2013, guvernul a adoptat un Cadru strategic privind sănătatea pentru perioada 2014‐2030 care vizează îmbunătățirea eficacității din punctul de vedere al costurilor. În prezent, strategia necesită planuri de punere în aplicare detaliate.

Slovacia a făcut progrese în ceea ce privește îmbunătățirea conformității fiscale, iar punerea în aplicare a planului de măsuri pentru combaterea fraudei fiscale este în curs, aproximativ jumătate dintre măsuri fiind realizate. Prin urmare, eficiența sistemului fiscal slovac pare să se fi îmbunătățit în 2013, în special în ceea ce privește TVA, cu toate că este necesară în continuare consolidarea eforturilor și îmbunătățirea capacității analitice și de audit a administrației fiscale, iar unificarea colectării impozitelor, a taxelor vamale și a contribuțiilor la asigurările sociale este în întârziere. Pentru a continua consolidarea finanțelor publice într-un mod favorabil creșterii, Slovacia s-ar putea baza într-o măsură mai mare pe impozitele mai puțin dăunătoare creșterii, mai ales pe impozitele pe proprietate recurente și pe taxele de mediu recurente. În acest sens, nu s-au înregistrat progrese în ceea ce privește reformarea sistemului de impozite pe proprietate recurente și nici în ceea ce privește corelarea acestor impozite cu valoarea de piață a proprietăților. Veniturile din aceste impozite rămân reduse și nu s-au modificat în termeni relativi din 2000. În 2013, guvernul a aplicat măsuri menite să reducă discrepanța importantă dintre sarcina fiscală aplicată lucrătorilor salariați și cea aplicată lucrătorilor care desfășoară o activitate independentă, însă decalajul substanțial dintre ratele de impozitare efective aplicate celor două grupuri, observat în 2012, continuă să existe.

Piața muncii continuă să se confrunte cu o serie de provocări. Șomajul, care se menține la aproximativ 14 %, este în mare parte de lungă durată, ceea ce evidențiază natura structurală a problemei șomajului în Slovacia. Slovacia a făcut progrese în ceea ce privește reducerea sarcinii fiscale aplicate lucrătorilor cu salarii mici care intră pe piața muncii după o perioadă de șomaj de lungă durată, însă eficacitatea măsurilor trebuie monitorizată și evaluată. În alte domenii nu au fost înregistrate decât progrese limitate, și anume îmbunătățirea capacității serviciilor publice de ocupare a forței de muncă de a oferi servicii personalizate și consolidarea legăturii dintre măsurile de activare și asistența socială. În ceea ce privește șomajul în rândul tinerilor, serviciile publice de ocupare a forței de muncă au o capacitate limitată în ceea ce privește intervenția timpurie, adaptarea serviciilor la profilul persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și atragerea tinerilor neînregistrați. Trebuie, deci, să se ia măsuri în aceste domenii, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru tineret. Sunt necesare măsuri cu orientare mai precisă adresate persoanelor celor mai dezavantajate aflate în căutarea unui loc de muncă, inclusiv romilor, a căror rată de ocupare rămâne foarte scăzută. Lipsa unor structuri adecvate de îngrijire a copiilor, în special a celor pentru copiii cu vârsta sub trei ani, face mai dificilă reîntoarcerea mamelor pe piața muncii.

Relevanța limitată a învățământului pentru piața muncii afectează furnizarea de forță de muncă calificată. Performanțele elevilor din învățământul obligatoriu se situează sub media UE și au scăzut semnificativ. Cheltuielile publice pentru învățământ rămân scăzute, în ciuda creșterilor recente ale salariilor cadrelor didactice; formarea inițială a profesorilor este în curs de îmbunătățire, iar experiența practică în curs de consolidare, însă aceste eforturi trebuie să continue. În ciuda eforturilor guvernului de a reforma învățământul profesional și tehnic și de a oferi locuri de muncă subvenționate pentru tineri, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne printre cele mai ridicate din UE, iar trecerea de la școală la activitatea profesională continuă să fie anevoioasă. Procentul relativ redus de programe de licență orientate către încadrarea în muncă și cooperarea insuficientă cu angajatorii diminuează relevanța învățământului terțiar pentru piața muncii. Îmbunătățirea calității învățământului superior și a cooperării dintre întreprinderi și instituțiile de învățământ ar contribui, de asemenea, la creșterea capacității de inovare a economiei. Planurile din strategia de specializare inteligentă merg în direcția bună, însă trebuie puse în aplicare efectiv. Furnizarea în mod constant scăzută de educație și îngrijire de calitate pentru copiii preșcolari afectează rezultatele școlare, în special în cazul romilor. Până acum, inițiativele care vizează îmbunătățirea rezultatelor școlare ale elevilor romi se bazează într-o măsură prea mare pe proiecte cofinanțate de UE.

În domeniul energiei, Slovacia a făcut progrese în ceea ce privește lucrările de introducere a unui număr mai mare de interconexiuni la nivelul rețelelor de energie electrică și de gaze cu țările învecinate. Cu toate acestea, sunt în continuare necesare măsuri menite să asigure o mai bună funcționare a pieței slovace a energiei și, mai ales, să sporească transparența mecanismului de stabilire a tarifelor. Un pachet de măsuri destinate să îmbunătățească eficiența energetică a fost propus pentru a beneficia de finanțare UE în cadrul noii perioade de programare.

Reforma în curs a administrației publice va accentua orientarea spre client; cu toate acestea, performanțele administrației publice sunt în continuare slabe, atât din punctul de vedere al calității, cât și al eficienței. Rata permanent ridicată de rotație a personalului, legată de ciclul politic, împreună cu gestionarea deficitară a resurselor umane și capacitatea analitică slabă afectează elaborarea de politici pe bază de date concrete. Slovacia continuă să înregistreze rezultate slabe în ceea ce privește indicatorii internaționali ai corupției și a făcut puține progrese în ceea ce privește îmbunătățirea eficienței și a transparenței sistemului său judiciar. Calitatea mediului de afaceri din Slovacia s-a deteriorat, iar sprijinul acordat societăților cu creștere rapidă a stagnat. Slovacia și-a reformat recent normele în materie de achiziții publice în vederea îmbunătățirii transparenței și a eficienței, însă aplicarea acestor norme continuă să reprezinte o provocare, iar impactul reformei achizițiilor publice din 2013 rămâne limitat.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Slovaciei. Comisia a evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Slovacia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea consolidării guvernanței economice globale a Uniunii printr-o contribuție a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-6 de mai jos.

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe baza acestei analize, Consiliul a emis recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Slovacia ar trebui, de asemenea, să asigure punerea în aplicare completă și în timp util a respectivelor recomandări,

După corectarea deficitului excesiv, să consolideze măsurile bugetare pentru 2014, ținând cont de apariția unui decalaj de 0,3 % din PIB în raport cu cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere, pe baza previziunilor de primăvară ale serviciilor Comisiei din 2014. Să asigure, în 2015, ajustarea de 0,1 % din PIB necesară în vederea îndeplinirii obiectivului pe termen mediu, ținând cont de condițiile economice, care se preconizează că vor fi defavorabile. Să urmărească ulterior o ajustare structurală anuală de 0,5 % din PIB, drept criteriu de referință, până la îndeplinirea obiectivului pe termen mediu. Să consolideze în continuare cadrul bugetar, inclusiv prin asigurarea unor plafoane de cheltuieli obligatorii și executorii. Să îmbunătățească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice prin creșterea eficacității din punctul de vedere al costurilor în sectorul sănătății, în special prin raționalizarea îngrijirii spitalicești și a administrării spitalelor și prin îmbunătățirea asistenței medicale primare.

Să sporească eficiența administrației fiscale prin îmbunătățirea capacității acesteia de audit, de evaluare a riscurilor și de recuperare a creanțelor. Să stabilească o corelație între baza de impozitare a bunurilor imobile și valoarea de piață a proprietăților.

Să combată cu mai multă eficacitate șomajul de lungă durată, prin măsuri de activare, învățământ pentru adulți și formare specifică de bună calitate. Să amelioreze capacitatea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în ceea ce privește gestionarea cazurilor, consilierea personalizată și activarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă și să întărească legătura dintre activare și asistența socială. Să combată în mod eficace șomajul în rândul tinerilor prin îmbunătățirea intervenției timpurii, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru tineret. Să îmbunătățească stimulentele pentru participarea femeilor la forța de muncă, prin ameliorarea ofertei de structuri de îngrijire a copiilor, în special a copiilor cu vârsta sub trei ani.

Să ia măsuri pentru a îmbunătăți calitatea actului de predare, în vederea ameliorării rezultatelor școlare. Să îmbunătățească, în cadrul învățământului profesional și tehnic, posibilitățile de învățare la locul de muncă în întreprinderi. Să adapteze măsurile de acreditare, finanțare și guvernanță pentru a încuraja crearea de programe de licență cu orientare profesională. Să amelioreze calitatea și relevanța bazei științifice și să pună în aplicare planuri menite să favorizeze transferul cunoștințelor și cooperarea eficace între mediul academic, de cercetare și de afaceri. Să adopte măsuri sistemice menite să faciliteze accesul la învățământ preșcolar și școlar de înaltă calitate, favorabil incluziunii, pentru comunitățile marginalizate, inclusiv pentru romi, și să ia măsuri pentru a favoriza o participare mai largă a acestora la învățământul profesional și la învățământul superior.

Să accelereze eforturile destinate să amelioreze funcționarea pieței energiei, în special prin creșterea transparenței publice a cadrului de reglementare și prin analizarea cauzelor nivelului ridicat al taxelor de rețea pentru energia electrică, în special în cazul consumatorilor industriali. Pe baza progreselor deja înregistrate, să dezvolte în continuare interconexiunile cu țările învecinate, inclusiv cu Ucraina, în conformitate cu memorandumul de înțelegere semnat în aprilie.

Să ia măsuri, inclusiv prin modificarea legii privind funcția publică, pentru a consolida independența serviciului public. Să adopte o strategie în vederea îmbunătățirii gestionării resurselor umane în administrația publică. Să accelereze eforturile de consolidare a capacității de analiză în ministerele-cheie pentru a adopta politici bazate pe date concrete și a îmbunătăți calitatea evaluării impactului politicilor. Să ia măsuri de combatere a corupției și să își accelereze eforturile în vederea îmbunătățirii eficienței și a calității sistemului judiciar. Să introducă măsuri de îmbunătățire a mediului de afaceri, inclusiv pentru IMM-uri. Să accelereze eforturile de îmbunătățire a eficienței achizițiilor publice.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2014.Pentru ConsiliuPreședinteleP.C. Padoan