Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Strategia Europa 2020, bazată pe coordonarea sporită a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat o recomandare privind Programul național de reformă al Țărilor de Jos pentru 2013 și a emis un aviz cu privire la Programul actualizat de stabilitate al Țărilor de Jos pentru perioada 2012‐2017. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Comisia a prezentat avizul său privind proiectul de plan bugetar al Țărilor de Jos pentru 2014.

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat analiza anuală a creșterii, care marchează începutul semestrului european pentru coordonarea politicilor economice 2014. De asemenea, la 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat, în baza Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Țările de Jos ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării bugetare și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea bugetară într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului său aprofundat pentru Țările de Jos, întocmit în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Țările de Jos se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și adoptarea unor măsuri de politică. Trebuie acordată atenție în special evoluțiilor macroeconomice în ceea ce privește datoria sectorului privat și actuala reducere a efectului de levier, dar și deficiențelor persistente de pe piața locuințelor. Deși excedentul ridicat de cont curent nu generează riscuri similare deficitelor mari și este parțial legat de necesitatea de a reduce efectul de levier, în contextul semestrului european, Comisia va urmări evoluțiile contului curent din Țările de Jos.

La 29 aprilie 2014, Țările de Jos și-au prezentat Programul național de reformă pentru 2014, iar la 30 aprilie 2014 și-au prezentat Programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Obiectivul strategiei bugetare prezentate în Programul de stabilitate pentru 2014 constă în asigurarea caracterului durabil al corectării deficitului excesiv din 2013 și în atingerea unei poziții bugetare apropiate de obiectivul pe termen mediu până în 2015. Obiectivul pe termen mediu este un deficit structural de maximum 0,5 % din PIB, ceea ce reflectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Au fost puse în aplicare măsuri bugetare suplimentare de mare amploare, dar se prevede că soldul structural (recalculat) va rămâne constant în 2014 față de 2013, ceea ce indică o abatere importantă de la ajustarea necesară de minimum 0,5 % din PIB. Se prevede că în 2015 soldul structural (recalculat) se va îmbunătăți cu 0,3 puncte procentuale din PIB. Cheltuielile ar crește într-un ritm compatibil cu criteriul de referință în materie de cheltuieli, atât în 2014, cât și în 2015. În urma unei evaluări globale a strategiei bugetare a Țărilor de Jos, calea de ajustare spre îndeplinirea obiectivului pe termen mediu respectă parțial cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. În conformitate cu Programul de stabilitate, datoria publică brută se va stabiliza în 2015 și, ulterior, va începe să scadă. Scenariul macroeconomic pe care se bazează proiecțiile bugetare din Programul de stabilitate este plauzibil și a fost elaborat de Biroul independent pentru analiza politicilor economice din Țările de Jos. Riscurile la care sunt expuse obiectivele bugetare par considerabile, dar sunt în general echilibrate. În previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014 se indică o stabilizare a soldului structural în 2014 și o îmbunătățire de 0,5 % din PIB în 2015. Conform previziunilor Comisiei, Țările de Jos ar urma să respecte criteriul de referință în materie de cheltuieli în 2014, dar nu și în 2015. Pentru a îmbunătăți potențialul de creștere al Țărilor de Jos, este foarte important să se ia măsuri prin care consolidarea prevăzută să protejeze cheltuielile favorabile creșterii economice, de exemplu în domeniul inovării și al cercetării, inclusiv în cercetarea fundamentală, educație și formare. În temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, pe baza evaluării sale cu privire la Programul de stabilitate și pe baza previziunilor Comisiei, Consiliul consideră că Țările de Jos au scăzut în mod sustenabil deficitul public sub nivelul de 3 % din PIB în 2013, însă, începând din 2014, riscă să se abată în mod semnificativ de la cerințele componentei preventive.

O provocare-cheie este reprezentată de piața locuințelor, unde rigiditățile și stimulentele cu efect de denaturare a concurenței s-au acumulat de-a lungul deceniilor, formând modele de finanțare pentru locuințe și modele de economii sectoriale. Tendința gospodăriilor de a se îndatora oferind drept garanție bunuri imobiliare se explică în mare parte prin existența de lungă durată a unor stimulente fiscale, în special deductibilitatea fiscală integrală a dobânzilor ipotecare. Începând din aprilie 2012, au fost puse în aplicare o serie de măsuri pentru a remedia parțial problema acestor stimulente. Unele dintre acestea implică ajustarea regimului fiscal aplicat finanțării locuințelor. Trecerea treptată la limitarea deductibilității fiscale a dobânzilor ipotecare și la stimularea într-o mai mare măsură a amortizării este asigurată, dar introducerea treptată a acestei măsuri este prea lentă pentru a influența în mod semnificativ comportamentul de amortizare. Ponderea de 100 % a creditelor în valoarea garanțiilor ipotecare, care urmează să fie atinsă în 2018, este încă ridicată. Piața chiriilor este restricționată de reglementări și de prezența unui sector foarte extins al locuințelor sociale, pentru ocuparea cărora există, de asemenea, liste lungi de așteptare. Introducerea recentă în sectorul locuințelor sociale a unei diferențieri a chiriilor bazată într-o mai mare măsură pe nivelul veniturilor este un pas în direcția cea bună, dar impactul său este limitat. Marilor întreprinderi din domeniul locuințelor sociale li se permite în continuare să construiască locuințe a căror chirie lunară depășește plafonul chiriei sociale. Deși în recomandările din 2013 s-a solicitat concentrarea asupra sprijinului pentru gospodăriile cele mai defavorizate, această redirecționare este încă în curs de realizare. În consecință, cu toate că măsurile propuse reprezintă pași în direcția cea bună, ritmul general al reformelor este lent în ceea ce privește remedierea problemelor de fond și, prin urmare, trebuie intensificat în momentul în care condițiile economice o vor permite. În același timp, trebuie să se asigure în continuare faptul că locuințele sociale sunt disponibile pentru cetățenii defavorizați, care nu sunt în măsură să obțină locuințe în condiții de piață, inclusiv în zonele cu cerere ridicată.

Sustenabilitatea pe termen lung a sistemului de pensii s-a îmbunătățit prin mărirea treptată a vârstei legale de pensionare de la 65 de ani în 2012 la 67 de ani în 2023. Țările de Jos au inițiat reforme cuprinzătoare în ceea ce privește pilonul public și pilonul privat din sistemul de pensii și în ceea ce privește sistemul de servicii de îngrijire pe termen lung. Acestea sunt completate de reforme care încurajează lucrătorii în vârstă să lucreze mai mult timp și să își sporească mobilitatea pe piața forței de muncă. Reformele în domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung au transferat responsabilitățile asupra municipalităților, ceea ce a determinat reducerea cheltuielilor globale și axarea pe creșterea eficienței. Anumite părți din aceste reforme substanțiale nu au fost încă adoptate. Printre provocările rămase se numără o distribuție corespunzătoare a costurilor și a riscurilor, atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații, precum și monitorizarea calității și a accesibilității serviciilor de îngrijire pe termen lung. Punerea în aplicare a planurilor de reformă în domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung ar contribui la limitarea creșterii rapide a costurilor generate de îmbătrânirea populației și, astfel, ar sprijini sustenabilitatea finanțelor publice. În această privință, calitatea și accesibilitatea serviciilor de îngrijire pe termen lung ar trebui să fie menținute la un nivel corespunzător.

Reformele pieței forței de muncă propuse de guvern au ca obiectiv mărirea ratei de participare la piața forței de muncă și a mobilității pe această piață. Legea participării vizează stimularea participării la piața forței de muncă. Cu toate acestea, reformele nu sunt consacrate încă în legislație. În plus, sunt necesare măsuri suplimentare pentru a reduce măsurile fiscale cu efect de descurajare a muncii și pentru a îmbunătăți capacitatea de inserție profesională a persoanelor care ocupă o poziție marginală pe piața forței de muncă, inclusiv a femeilor, a persoanelor care provin din familii de migranți, a persoanelor cu handicap și a persoanelor în vârstă. Țările de Jos au anunțat reforme ale sistemului de indemnizații de șomaj și ale legislației relativ stricte în domeniul protejării locurilor de muncă, printre care se numără un stimulent fiscal pentru sporirea participării. Deși aceste măsuri sunt îndreptate în direcția cea bună, ele nu pot fi evaluate pe deplin decât după ce vor fi puse efectiv în aplicare. Accelerarea eliminării restului de măsuri fiscale cu efect de descurajare a persoanelor care aduc al doilea venit în gospodărie de la a lucra mai multe ore are potențialul de a atenua și mai mult viitoarele deficite de forță de muncă. În fine, o mai bună utilizare a flexibilității existente în cadrul instituțional cu scopul de a permite un număr mai mare de majorări salariale diferențiate poate sprijini venitul global al gospodăriilor și, prin urmare, cererea internă, fără a dăuna competitivității.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Țărilor de Jos. Comisia a evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate al acestei țări. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Țările de Jos, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările Comisiei formulate în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-4 de mai jos.

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

Având în vedere bilanțul aprofundat realizat de Comisie și evaluarea menționată, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, se reflectă în recomandările 2 și 4 de mai jos.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe această bază, Consiliul a formulat recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. Fiind un stat membru a cărui monedă este euro, Țările de Jos ar trebui să vegheze, în același timp, la punerea în aplicare integrală și în timp util a recomandărilor respective,

După corectarea deficitului excesiv, să consolideze măsurile bugetare pentru 2014, având în vedere decalajul emergent de 0,5 % din PIB, calculat pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014, care indică riscul unei potențiale abateri importante de la cerințele componentei preventive a Pactului de stabilitate și de creștere. Să consolideze în mod semnificativ strategia bugetară în 2015 pentru a asigura atingerea obiectivului pe termen mediu și menținerea sa ulterioară și pentru a garanta respectarea regulii privind îndatorarea astfel încât ponderea datoriei publice să aibă în continuare o tendință de scădere susținută. Să protejeze cheltuielile în domenii direct relevante pentru creșterea economică, precum educația, inovarea și cercetarea.

Atunci când conjunctura economică permite acest lucru, să intensifice eforturile pentru reformarea pieței locuințelor prin accelerarea reducerii în ceea ce privește deductibilitatea fiscală a dobânzilor ipotecare, prin punerea la dispoziție a unui mecanism de stabilire a prețurilor pentru piața chiriilor orientat într-o mai mare măsură spre piață și prin corelarea continuă a chiriilor cu veniturile gospodăriilor în sectorul locuințelor sociale. Să monitorizeze efectele reformelor în domeniul locuințelor sociale în ceea ce privește accesibilitatea și disponibilitatea pentru gospodăriile cu venituri mici. Să continue eforturile de reorientare a politicilor din domeniul locuințelor sociale pentru a sprijini gospodăriile cele mai defavorizate.

Să realizeze reforme ale celui de al doilea pilon al sistemului de pensii, asigurând o distribuție corespunzătoare a costurilor și a riscurilor, atât în cadrul aceleiași generații, cât și între generații. Să susțină mărirea treptată a vârstei legale de pensionare prin măsuri de îmbunătățire a capacității de inserție profesională a lucrătorilor în vârstă. Să realizeze reforma avută în vedere în domeniul serviciilor de îngrijire pe termen lung, cu scopul de a asigura sustenabilitatea acestora, garantând totodată accesul echitabil la aceste servicii și calitatea acestora, precum și să monitorizeze efectele acestei reforme.

Să ia măsuri suplimentare de sporire a participării la piața forței de muncă, în special în rândul tinerilor care ocupă o poziție marginală pe piața forței de muncă, și să reducă măsurile fiscale cu efect de descurajare a muncii. Să realizeze reforme ale legislației în domeniul protejării locurilor de muncă și ale sistemului de indemnizații de șomaj și să abordeze în continuare rigiditățile pieței forței de muncă. În colaborare cu partenerii sociali și în conformitate cu practicile naționale, să permită un număr mai mare de majorări salariale diferențiate, utilizând pe deplin cadrul instituțional existent.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2014.Pentru ConsiliuPreședinteleP.C. Padoan