Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (2),

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea și corectarea dezechilibrelor macroeconomice, în special articolul 6 alineatul (1),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere rezoluțiile Parlamentului European,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

având în vedere avizul Comitetului economic și financiar,

având în vedere avizul Comitetului pentru protecție socială,

având în vedere avizul Comitetului pentru politică economică,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei de a lansa o nouă strategie pentru creștere economică și ocuparea forței de muncă, Europa 2020, bazată pe coordonarea extinsă a politicilor economice, care se concentrează pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat, pe baza propunerilor Comisiei, o recomandare privind orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010 a adoptat o decizie privind orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de orientările integrate în cadrul politicilor economice și de ocupare a forței de muncă aplicate la nivel național.

La 29 iunie 2012, șefii de stat sau de guvern ai statelor membre au convenit asupra unui Pact pentru creștere economică și locuri de muncă, prin care se oferă un cadru coerent de acțiune la nivel național, precum și la nivelul UE și al zonei euro, și care utilizează toate pârghiile, instrumentele și politicile posibile. Aceștia au stabilit acțiunile care trebuie întreprinse la nivelul statelor membre, exprimându-și în special angajamentul deplin față de îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020 și față de punerea în aplicare a recomandărilor specifice fiecărei țări.

La 9 iulie 2013, Consiliul a adoptat Recomandarea privind Programul național de reformă al Italiei pentru 2013 și și-a emis avizul cu privire la Programul de stabilitate al Italiei pentru perioada 2012‐2017. La 15 noiembrie 2013, în conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 473/2013 al Parlamentului European și al Consiliului, Comisia și-a prezentat avizul privind proiectul de plan bugetar al Italiei pentru 2014.

La 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat Analiza anuală a creșterii, marcând începutul semestrului european 2014 pentru coordonarea politicilor economice. Tot la 13 noiembrie 2013, Comisia a adoptat, în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011, Raportul privind mecanismul de alertă, în care a identificat Italia ca fiind unul dintre statele membre pentru care urma să se efectueze un bilanț aprofundat.

La 20 decembrie 2013, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru asigurarea stabilității financiare, a consolidării finanțelor publice și a acțiunilor de promovare a creșterii economice. Consiliul European a evidențiat că este necesar să se continue consolidarea finanțelor publice într-un mod diferențiat și favorabil creșterii economice, să fie restabilite condițiile normale de creditare a economiei, să se promoveze creșterea economică și competitivitatea, să se combată șomajul și consecințele sociale ale crizei și să se modernizeze administrația publică.

La 5 martie 2014, Comisia a publicat rezultatele bilanțului aprofundat pe care l-a efectuat pentru Italia, în temeiul articolului 5 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011. Concluzia care se desprinde din analiza Comisiei este că Italia se confruntă în continuare cu dezechilibre macroeconomice care necesită monitorizare și adoptarea unor măsuri ferme de politică. În special, rata constant ridicată a datoriei publice, la care se adaugă competitivitatea externă redusă cauzată de creșterea lentă a productivității și exacerbată de o situație prelungită de rezultate mediocre în materie de creștere impun măsuri decisive de politică, precum și vigilență.

La 22 aprilie 2014, Italia și-a prezentat Programul național de reformă pentru 2014 și Programul de stabilitate pentru 2014. Pentru a se ține seama de legăturile dintre cele două programe, acestea au fost evaluate în același timp.

Obiectivul strategiei bugetare prevăzut în Programul de stabilitate constă în atingerea obiectivului pe termen mediu, și anume de a avea, până în 2016, o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, respectând totodată regula privind datoria în perioada de tranziție 2013-2015. Programul de stabilitate confirmă obiectivul pe termen mediu de a avea o poziție bugetară echilibrată în termeni structurali, care respectă cerințele Pactului de stabilitate și de creștere. Ajustarea structurală (recalculată) planificată în Programul de stabilitate este de 0,2 puncte procentuale din PIB în 2014 și de 0,4 puncte procentuale în 2015. Conform Programului de stabilitate, această ajustare limitată în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu este justificată de condițiile economice extrem de nefavorabile și de efortul necesar pentru a pune în aplicare un program ambițios de reforme structurale. În special, sunt planificate o serie de reforme structurale, care ar urma să aibă un impact pozitiv asupra creșterii economice potențiale și, în cele din urmă, ar reduce ponderea datoriei guvernamentale în PIB în următorii ani. Ajustarea structurală planificată în Programul de stabilitate ar permite Italiei să respecte criteriul de referință privind reducerea datoriei în perioada de tranziție 2013-2015, parțial datorită unui plan de privatizare ambițios care urmează să fie implementat în perioada 2014-2017 (0,7 puncte procentuale din PIB anual). Scenariul macroeconomic care stă la baza proiecțiilor bugetare din Programul de stabilitate, care nu a fost aprobat de un organism independent, este ușor optimist, în special pentru ultimii ani ai Programului de stabilitate.În 2014 este planificată o abatere de la calea de ajustare către atingerea obiectivului pe termen mediu; dacă această situație se va repeta în anul următor, abaterea ar putea fi considerată semnificativă, inclusiv pe baza criteriului de referință privind cheltuielile. În plus, atingerea obiectivelor bugetare nu este sprijinită pe deplin de măsuri suficient de detaliate, în special începând din 2015. Previziunile serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014 indică nerespectarea, în 2014, a criteriului de referință privind reducerea datoriei, întrucât ajustarea structurală preconizată (de doar 0,1 puncte procentuale din PIB) nu corespunde ajustării structurale necesare de 0,7 puncte procentuale din PIB. Pe baza evaluării Programului de stabilitate și a previziunilor Comisiei, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, Consiliul consideră că sunt necesare eforturi suplimentare, inclusiv în 2014, pentru a se respecta cerințele Pactului de stabilitate și de creștere.

Măsurile recente de reducere a impozitării factorilor de producție au fost oarecum limitate. Există, prin urmare, o marjă pentru a orienta și mai mult sarcina fiscală către consum, proprietăți și mediu, respectându-se pe deplin obiectivele bugetare. În ceea ce privește consumul, în vederea îmbunătățirii structurii sistemului fiscal este, de asemenea, imperativ necesar să se revizuiască ratele reduse ale TVA-ului și cheltuielile fiscale directe, acordându-se atenția cuvenită necesității de a diminua eventualul efect distributiv. În ceea ce privește proprietățile, revizuirea valorilor cadastrale în conformitate cu valorile actuale ale pieței ar permite o impozitare recurentă mai echitabilă a bunurilor imobile. O lege adoptată recent care permite efectuarea reformei fiscale reprezintă ocazia de a efectua aceste reforme necesare. Având în vedere că este vorba de o provocare semnificativă, acțiunile privind componența structurii impozitelor trebuie suplimentate cu măsuri de îmbunătățire a administrării fiscale și a respectării obligațiilor fiscale și cu măsuri decisive de combatere a evaziunii fiscale, a economiei paralele și a muncii nedeclarate, care reprezintă în continuare o povară atât asupra finanțelor publice, cât și asupra contribuabililor care își achită obligațiile fiscale. În acest sens, legea care permite efectuarea reformei fiscale prevede o serie de măsuri de consolidare a administrării fiscale: un sistem cuprinzător de estimare și monitorizare a impozitelor neîncasate, măsuri de simplificare, acțiuni de îmbunătățire a relației cu contribuabilii, măsuri de îmbunătățire a recuperării datoriilor fiscale locale și consolidarea controalelor fiscale. Decizia ca, din 2015, să se introducă declarații de impunere completate în prealabil reprezintă un alt pas înainte către consolidarea respectării obligațiilor fiscale.

Punerea în aplicare cu temeinicie și rapidă a măsurilor adoptate rămâne o provocare esențială pentru Italia, atât în ceea ce privește abordarea întârzierilor în materie de punere în aplicare, cât și referitor la prevenirea acumulării de noi întârzieri. Una dintre pârghiile-cheie de îmbunătățire a rezultatelor Italiei în materie de punere în aplicare și, la nivel mai general, de asigurare a aplicării în condiții mai bune a acțiunilor în materie de politică, o reprezintă sporirea coordonării și o alocare mai eficientă a competențelor în cadrul diverselor niveluri ale administrației publice. Acest lucru ar putea să fie benefic, la rândul său, pentru gestionarea fondurilor UE, domeniu în care până acum s-au întreprins doar acțiuni parțiale și incomplete, în special în zonele sudice. De asemenea, gestionarea fondurilor UE suferă în continuare din cauza capacității administrative deficiente și a lipsei de transparență, de evaluări și de control al calității. Calitatea funcției publice ar avea de câștigat, de asemenea, de pe urma creșterii eficacității și a orientării spre servicii, precum și de pe urma unor modificări corespunzătoare în ceea ce privește gestionarea resurselor umane. Corupția reprezintă în continuare o povară semnificativă asupra sistemului de producție al Italiei și asupra încrederii în peisajul politic și instituțional. Este nevoie să se revizuiască statutul limitărilor. Pentru ca lupta împotriva corupției să fie eficace, este necesar, de asemenea, ca Autoritatea Națională de Combatere a Corupției pentru Evaluarea și Transparența Administrațiilor Publice să fie împuternicită în mod corespunzător. Continuă să existe ineficiențe în sistemul de justiție civilă, iar impactul măsurilor adoptate trebuie monitorizat îndeaproape.

Pe baza revizuirii calității anumitor active, efectuată anul trecut sub patronajul Băncii Italiei, este important în continuare să se îmbunătățească gestionarea activelor depreciate și să se consolideze cedarea lor pentru a restaura capacitatea băncilor de a extinde furnizarea de credite către economia reală. În ceea ce privește accesul la finanțare, principala acțiune întreprinsă până acum s-a axat pe facilitarea accesului întreprinderilor la credite, dar dezvoltarea instrumentelor de finanțare altele decât creditele bancare rămâne limitată, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii. Inițiativele întreprinse în domeniul guvernanței corporative a băncilor, în special noile principii emise recent de Banca Italiei, sunt binevenite. În același timp, impactul acestora va depinde de punerea lor în aplicare corespunzătoare de către bănci și de asigurarea respectării acestora. În special, este în continuare necesară monitorizarea atentă a unora dintre cele mai mari bănci cooperatiste (banche popolari).

Situația pieței forței de muncă din Italia a continuat să se înrăutățească în 2013, rata șomajului crescând la 12,2 %, iar cea a șomajului în rândul tinerilor la 40 %. Asigurarea unei puneri în aplicare corespunzătoare și monitorizarea atentă a efectului reformelor adoptate privind piața forței de muncă și stabilirea salariilor sunt esențiale pentru garantarea materializării beneficiilor preconizate în ceea ce privește consolidarea flexibilității ieșirii de pe piață, îmbunătățirea reglementării flexibilității intrării pe piață, un sistem mai amplu de prestații de șomaj și o mai bună aliniere a salariilor la productivitate. Planurile de îmbunătățire a eficacității serviciilor de plasament prin consolidarea serviciilor publice de ocupare a forței de muncă au înregistrat întârzieri și trebuie accelerate. La măsurile ce vizează consolidarea creării de locuri de muncă pe termen scurt trebuie să se adauge măsuri ce privesc segmentarea. Per ansamblu, piața forței de muncă a Italiei continuă să fie marcată de segmentare și de un nivel scăzut de participare, ceea ce afectează în principal femeile și tinerii. Prin urmare, măsurile limitate luate până acum trebuie extinse, inclusiv în conformitate cu obiectivele acordării unei garanții pentru tineret. Italia se confruntă cu scăderea veniturilor de care dispun gospodăriile, la care se adaugă creșterea ratei sărăciei și a excluziunii sociale, fiind afectate în special familiile care au copii. Cheltuielile sociale din Italia rămân orientate preponderent către persoanele în vârstă și se axează în mică măsură pe activare, limitând posibilitatea soluționării riscului de excludere socială și de sărăcie. Schema-pilot în materie de asistență socială introdusă recent vizează oferirea unei plase de siguranță sociale. Extinderea preconizată a acesteia la întreaga țară va necesita îmbunătățirea eficacității cheltuielilor și a serviciilor sociale în întreaga țară.

Eforturile de îmbunătățire a performanțelor școlare și a capitalului uman trebuie întreprinse la toate nivelurile de învățământ, și anume în învățământul primar, secundar și terțiar. Profesia de cadru didactic se caracterizează printr-un parcurs al carierei prestabilit și oferă în prezent perspective limitate în materie de dezvoltare profesională. Diversificarea carierei cadrelor didactice și îmbunătățirea legăturii dintre traiectoriile carierei acestora, pe de o parte, și merite și performanță, pe de altă parte, împreună cu generalizarea evaluării școlilor, ar putea duce la rezultate școlare mai bune. Pentru a asigura o tranziție lină de la sistemul de învățământ la piața forței de muncă, consolidarea și extinderea formării practice, printr-un accent mai mare pe învățarea bazată pe muncă și pe învățământul profesional și tehnic, par cruciale la nivelul învățământului secundar și terțiar. În urma adoptării, în 2013, a decretului legislativ care reglementează această chestiune, este esențială instituirea unui registru național al calificărilor, pentru a asigura recunoașterea competențelor la nivel național. Pe baza acțiunilor inițiale întreprinse în această direcție, accentul pus pe alocarea fondurilor publice către universități și institute de cercetare pe baza rezultatelor acestora în materie de cercetare și predare ar avea atât meritul de a contribui la îmbunătățirea calității universităților, cât și potențialul de a consolida capacitatea de cercetare și de inovare, acolo unde aceasta este în continuare nesatisfăcătoare.

S-au întreprins unele măsuri pentru a obține un mediu mai favorabil întreprinderilor și cetățenilor, însă impactul acestora este redus din cauza întârzierilor privind aprobarea lor finală și a lacunelor în materie de punere în aplicare. Există în continuare o serie de blocaje în ceea ce privește concurența (domenii de activitate rezervate, scheme de concesiuni/autorizări etc.) în sectorul serviciilor profesionale, al asigurărilor, al distribuției de carburant, al serviciilor cu amănuntul și al celor poștale. Trebuie abordate, de asemenea, o serie de deficiențe care afectează sistemul de achiziții publice. Consolidarea concurenței în domeniul serviciilor publice locale reprezintă o altă prioritate. În special, este necesară punerea în aplicare a legislației actuale care prevede rectificarea, până la 31 decembrie 2014, a contractelor existente care nu sunt în conformitate cu legislația UE privind criteriile interne.

Blocajele în materie de infrastructură împiedică funcționarea corespunzătoare a pieței energiei electrice. În ceea ce privește transporturile, lipsa infrastructurii intermodale și insuficiența sinergiilor și a conexiunilor dintre porturile italiene și hinterland necesită o atenție specială și întreprinderea de acțiuni. În ceea ce privește acoperirea în bandă largă, zonele din Italia altele decât cele urbane sunt deservite sub nivelul necesar.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat o analiză cuprinzătoare a politicii economice a Italiei și a evaluat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Comisia a ținut seama nu numai de relevanța acestora pentru o politică bugetară și socioeconomică sustenabilă în Italia, ci și de conformitatea acestora cu normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a Uniunii prin oferirea unei contribuții a UE la deciziile naționale viitoare. Recomandările formulate de Comisie în cadrul semestrului european se reflectă în recomandările 1-8 de mai jos.

Prin prisma acestei evaluări, Consiliul a examinat Programul de stabilitate, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandarea 1 de mai jos.

Având în vedere bilanțul aprofundat și evaluarea sus-menționată realizate de Comisie, Consiliul a examinat Programul național de reformă și Programul de stabilitate. Recomandările sale, formulate în temeiul articolului 6 din Regulamentul (UE) nr. 1176/2011, sunt reflectate în recomandările 1-8 de mai jos.

În contextul semestrului european, Comisia a efectuat și o analiză a politicii economice a zonei euro în ansamblul său. Pe această bază, Consiliul a formulat recomandări specifice adresate statelor membre a căror monedă este euro. În calitate de țară a cărei monedă este euro, Italia ar trebui de asemenea să asigure punerea în aplicare integrală și la timp a acestor recomandări,

Să consolideze măsurile bugetare pentru 2014, având în vedere faptul că, pe baza previziunilor serviciilor Comisiei din primăvara anului 2014, se întrevede înregistrarea unei diferențe față de cerințele Pactului de stabilitate și de creștere, și anume în privința regulii privind reducerea datoriei, precum și să asigure înregistrarea de progrese în vederea atingerii obiectivului pe termen mediu. În 2015, să își consolideze semnificativ strategia bugetară, pentru a asigura respectarea cerinței privind reducerea datoriei, atingând astfel obiectivul pe termen mediu. Ulterior, să se asigure că datoria publică începe să scadă suficient de mult, să implementeze planul de privatizare ambițios și să efectueze o ajustare fiscală favorabilă creșterii, pe baza economiilor semnificative anunțate, provenite din îmbunătățirea durabilă a eficienței și a calității cheltuielilor publice la toate nivelurile administrației publice, păstrând totodată cheltuielile care favorizează creșterea, cum ar fi proiectele în materie de cercetare și dezvoltare, inovare, educație și infrastructură esențială. Să garanteze, cât mai curând posibil și cel târziu până în septembrie 2014, la timp pentru efectuarea evaluării proiectului de plan bugetar pentru 2015, independența și caracterul pe deplin operațional al Consiliului bugetar.

Să redirecționeze și mai mult sarcina fiscală dinspre factorii de producție către consum, proprietate și mediu, în conformitate cu obiectivele bugetare. În acest sens, să evalueze eficacitatea reducerii recente a sarcinii fiscale asupra costului forței de muncă și să asigure finanțarea acesteia pe 2015, să revizuiască domeniul de aplicare al cheltuielilor fiscale directe și să lărgească baza de impozitare, în special asupra consumului. Să asigure o impozitare mai eficace în domeniul mediului, inclusiv în domeniul accizelor, și să elimine subvențiile care dăunează mediului. Să pună în aplicare, până în martie 2015, legea care permite efectuarea reformei fiscale, inclusiv prin adoptarea decretelor care prevăd efectuarea reformei sistemului cadastral, pentru a asigura eficacitatea reformei impozitării bunurilor imobile. Să îmbunătățească și mai mult respectarea obligațiilor fiscale, prin consolidarea caracterului previzibil al sistemului fiscal, prin simplificarea procedurilor, prin îmbunătățirea recuperării datoriilor fiscale și prin modernizarea administrației fiscale. Să continue combaterea evaziunii fiscale și să ia măsuri suplimentare împotriva economiei paralele și a muncii nedeclarate.

Ca parte a unui efort mai amplu de îmbunătățire a eficienței administrației publice, să clarifice competențele la toate nivelurile administrației publice. Să asigure o mai bună gestionare a fondurilor UE, prin întreprinderea unor acțiuni decisive de îmbunătățire a capacității administrative, a transparenței, a evaluării și a controlului calității atât la nivel național, cât și regional, în special în regiunile sudice. Să sporească și mai mult eficacitatea măsurilor anticorupție, inclusiv prin revizuirea statutului limitărilor până la sfârșitul anului 2014 și prin consolidarea competențelor autorității naționale de combatere a corupției. Să monitorizeze în timp util impactul reformelor adoptate în vederea îmbunătățirii eficienței justiției civile, pentru a asigura eficacitatea acestora și a adopta acțiuni complementare, în cazul în care este necesar.

Să consolideze reziliența sectorului bancar și să asigure capacitatea acestuia de a gestiona și a ceda activele depreciate pentru a se relua activitatea de creditare către economia reală. Să promoveze accesul întreprinderilor, în special al celor mici și mijlocii, la finanțare din alte surse decât băncile. Să continue să promoveze și să monitorizeze practicile eficiente în materie de guvernanță corporativă în întregul sector bancar, acordând o atenție specială băncilor cooperative mari (banche popolari) și rolului fundațiilor, în vederea îmbunătățirii eficacității intermedierii financiare.

Să evalueze, până la sfârșitul anului 2014, impactul reformelor privind forța de muncă și stabilirea salariilor asupra creării de locuri de muncă, a procedurilor de concediere, a dualității pieței forței de muncă și a competitivității costurilor și să evalueze necesitatea întreprinderii unor acțiuni suplimentare. Să ia măsuri în direcția unei protecții sociale mai cuprinzătoare a șomerilor, limitând totodată utilizarea schemelor de suplimentare a salariilor pentru facilitarea realocării forței de muncă. Să consolideze atât legătura dintre politicile active și cele pasive privind piața forței de muncă, începând prin elaborarea până în decembrie 2014 a unei foi de parcurs detaliate vizând acțiunile care trebuie întreprinse, cât și coordonarea și buna funcționare a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în întreaga țară. Să adopte, până în martie 2015, acțiuni eficace de promovare a ocupării în rândul femeilor, prin adoptarea de măsuri de reducere a elementelor fiscale cu caracter descurajant pentru a doua persoană care contribuie la venitul familiei și prin oferirea unor servicii de îngrijire adecvate. Să ofere în întreaga țară servicii adecvate tinerilor neînregistrați și să asigure un angajament mai ferm din partea sectorului privat de a oferi ucenicii și stagii de calitate, până la sfârșitul anului 2014, în conformitate cu obiectivele unei garanții pentru tineret. Să abordeze problema expunerii la sărăcie și la excluziune socială, să extindă noua schemă-pilot de asistență socială, în conformitate cu obiectivele bugetare, garantând faptul că aceasta este direcționată în mod corespunzător, că prevede condiții stricte și că este aplicată uniform pe întreg teritoriul și consolidând legătura cu măsurile de activare. Să îmbunătățească eficacitatea schemelor de sprijin pentru familii și să ofere servicii de calitate în favoarea gospodăriilor cu venituri mici și cu copii.

Să implementeze Sistemul național de evaluare a școlilor, pentru a îmbunătăți rezultatele școlare și a reduce ratele de părăsire timpurie a școlii. Să intensifice utilizarea învățării la locul de muncă în învățământul profesional și tehnic secundar superior și să îmbunătățească învățământul terțiar orientat spre formare profesională. Să instituie un registru național al calificărilor, pentru a asigura recunoașterea pe scară largă a competențelor. Să asigure faptul că fondurile publice răsplătesc mai bine calitatea învățământului superior și a cercetării.

Să aprobe legislația propusă sau alte măsuri echivalente care vizează simplificarea cadrului de reglementare pentru întreprinderi și cetățeni și să abordeze lacunele în materie de punere în aplicare a legislației în vigoare. Să consolideze deschiderea pieței și să elimine barierele restante din calea concurenței, precum și restricțiile privind concurența în ceea ce privește sectorul serviciilor profesionale și al serviciilor publice locale, al asigurărilor, al distribuției carburantului și al serviciilor cu amănuntul și poștale. Să consolideze eficiența achizițiilor publice, în special prin simplificarea procedurilor, inclusiv printr-o mai bună utilizare a achizițiilor electronice, prin raționalizarea organismelor centrale din domeniul achizițiilor și prin asigurarea faptului că regulile aplicabile în etapa anterioară atribuirii contractelor și cele din perioada de după atribuirea acestora sunt puse în aplicare în mod corespunzător. În ceea ce privește serviciile publice locale, să pună în aplicare cu rigurozitate legislația care prevede rectificarea, până la 31 decembrie 2014, a contractelor care nu respectă cerințele privind procedurile de atribuire interne.

Să se asigure că, până în septembrie 2014, Autoritatea pentru Transporturi devine operațională pe deplin și în condiții optime. Să aprobe lista cu infrastructura strategică din sectorul energetic și să consolideze gestionarea porturilor și conexiunile cu hinterlandul.

Adoptată la Bruxelles, 8 iulie 2014.Pentru ConsiliuPreședinteleP. C. Padoan