(2014/188/UE): Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 3 aprilie 2014 privind identificarea specificațiilor tehnice TIC care pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice [notificată cu numărul C(2014) 2120]

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene,

având în vedere Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 25 octombrie 2012 privind standardizarea europeană, de modificare a Directivelor 89/686/CEE și 93/15/CEE ale Consiliului și a Directivelor 94/9/CE, 94/25/CE, 95/16/CE, 97/23/CE, 98/34/CE, 2004/22/CE, 2007/23/CE, 2009/23/CE și 2009/105/CE ale Parlamentului European și ale Consiliului și de abrogare a Deciziei 87/95/CEE a Consiliului și a Deciziei nr. 1673/2006/CE a Parlamentului European și a Consiliului, în special articolul 13 alineatul (1) din acesta,

după consultarea Forumului european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC,

Standardizarea joacă un rol important în susținerea strategiei Europa 2020, astfel cum este prevăzut în Comunicarea Comisiei intitulată Europa 2020: O strategie europeană pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii. Mai multe inițiative emblematice ale strategiei Europa 2020 subliniază importanța standardizării voluntare de pe piețele de produse sau servicii pentru a asigura compatibilitatea și interoperabilitatea între produse și servicii, a promova dezvoltarea tehnologică și a sprijini inovarea.

În societatea digitală, produsele standardizării devin indispensabile pentru asigurarea interoperabilității între dispozitive, aplicații, depozite de date, servicii și rețele. Comunicarea Comisiei intitulată O viziune strategică pentru standardele europene: avansând în direcția îmbunătățirii și accelerării creșterii durabile a economiei europene până în 2020 recunoaște specificitatea standardizării în domeniul TIC, în care soluții, aplicații și servicii TIC sunt deseori elaborate de forumuri și consorții TIC la nivel mondial, organizații care s-au impus ca lideri globali în materie de elaborare a standardelor în domeniul TIC.

Regulamentul (UE) nr. 1025/2012 vizează modernizarea și îmbunătățirea cadrului european de standardizare. Acesta stabilește un sistem prin care Comisia poate decide să identifice cele mai relevante și mai larg acceptate specificații tehnice TIC elaborate de organizații care nu sunt organizații de standardizare europene, internaționale sau naționale. Posibilitatea de a utiliza întreaga gamă de specificații tehnice TIC în momentul achiziționării de hardware, software și servicii de tehnologia informației va facilita interoperabilitatea, va contribui la evitarea blocajelor în administrațiile publice și va încuraja concurența în domeniul furnizării de soluții TIC interoperabile.

Specificațiile tehnice TIC care pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice trebuie să respecte cerințele prevăzute în anexa II la Regulamentul (UE) nr. 1025/2012. Conformitatea cu cerințele respective garantează autorităților publice că specificațiile tehnice TIC sunt stabilite conform principiilor de deschidere, echitate, obiectivitate și nediscriminare recunoscute de Organizația Mondială a Comerțului (OMC) în domeniul standardizării.

Decizia de a identifica specificațiile TIC urmează să fie adoptată după consultarea Forumului european multipartit privind standardizarea TIC instituit prin Decizia 2011/C 349/04 a Comisiei completată de alte forme de consultare a experților de la nivel sectorial.

La 17 octombrie 2013, Forumul european multipartit privind standardizarea în domeniul TIC a evaluat un prim set de șase specificații tehnice TIC: Internet Protocol versiunea 6 (denumit în continuare IPv6), Lightweight Directory Access Protocol versiunea 3 (denumit în continuare LDAPv3), Domain Name System Security Extensions (denumit în continuare DNSSEC), DomainKeys Identified Mail Signatures (denumit în continuare DKIM), ECMAScript-402 Internationalisation Specification (denumit în continuare ECMA-402) și Extensible Markup Language versiunea 1.0 (denumit în continuare W3C XML). Forumul a emis un aviz favorabil în ceea ce privește identificarea acestor specificații. Cele șase specificații tehnice au fost ulterior supuse unei largi consultări publice care a confirmat avizul Forumului.

Specificația IPv6 emisă de Internet Engineering Task Force (IETF) cuprinde un set de specificații tehnice aplicabile unei game largi de echipamente și servicii prin intermediul unor seturi diferite de solicitări de comentarii (requests for comments) (RFC). În funcție de context și de aplicație, achizitorii publici ar trebui să selecteze acele RFC care sunt necesare pentru fiecare produs sau serviciu, fără a afecta interoperabilitatea. IPv6 extinde numărul de adrese IP disponibile, permițând interacțiunea reușită între tot mai multe sisteme de operare, servere web, motoare de căutare și site-uri multimedia. IPv6 se bazează pe evoluțiile tehnologice avansate și sprijină extinderea continuă a internetului, favorizând apariția unor noi scenarii internet, cum este internetul obiectelor.

LDAPv3 este un protocol internet (Internet Protocol) elaborat de Internet Engineering Task Force (IETF) pentru accesarea serviciilor de repertorii distribuite care acționează în conformitate cu modelele de date și servicii X.500. LDAPv3 este specificat într-o serie de cereri de comentarii (RFC) standard track ale IETF prezentate în detaliu în RFC 4510-4519 și poate asigura o disponibilitate ridicată datorită replicării serverelor LDAP. Majoritatea produselor pentru servicii de repertoriere cu relevanță pentru piață sunt compatibile cu LDAPv3. Aceasta este o tehnologie stabilă care are potențialul de a îmbunătăți interoperabilitatea și constituie un standard de facto pentru autentificare, autorizare și pentru repertoriile de utilizatori sau de acces utilizat de sistemele TIC care pot oferi o mai ușoară accesibilitate și o mai bună continuitate, în special pentru serviciile publice care vor fi furnizate de administrația publică.

DNSSEC a fost elaborat de Internet Engineering Task Force (IETF) și este o extindere securizată a sistemului de nume de domenii (DNS — Domain Name System) care permite DNS să autentifice originea datelor și să protejeze integritatea acestora. Identificarea DNSSEC este compusă dintr-o serie de documente care constituie baza extensiilor de securitate DNS necesare pentru sprijinirea achizițiilor publice ale blocului DNSSEC. Datorită DNSSEC, DNS este mai bine adaptat la schimbul de parametri de serviciu de securitate asociați numelor de domenii. Acest fapt sporește încrederea în DNS (care este un serviciu de internet critic și fundamental) în ansamblu și, prin urmare, permite utilizarea sa pentru stocarea, distribuirea certificatelor și ca infrastructură de verificare a aplicațiilor.

DKIM este o specificație tehnică TIC elaborată de Internet Engineering Task Force (IETF) care permite unei persoane, unui rol sau unei organizații care deține domeniul de semnătură să solicite o anumită responsabilitate pentru un mesaj prin asocierea domeniului cu mesajul. DKIM separă identitatea semnatarului mesajului de cea a autorului presupus al mesajului. Recunoașterea responsabilității este validată prin intermediul unei semnături criptografice și prin interogarea directă transmisă domeniului semnatarului de a recupera cheia publică corespunzătoare. DKIM este pusă în aplicare în mai multe sectoare de piață, și anume în sectorul financiar și bancar, la furnizorii de servicii e-mail, în rețelele sociale sau la furnizorii de servicii comerciale pe internet. În cazul în care ar fi utilizat de autoritățile publice, DKIM ar stabili un nivel de încredere de bază privind originea comunicațiilor, ceea ce ar duce la îmbunătățirea interoperabilității între organizațiile emițătoare și receptoare.

ECMA-402 elaborat de Ecma International este un limbaj de programare multifuncțional și general descris de mai multe specificații care se adaptează la convențiile lingvistice și culturale utilizate de diferite limbaje umane și țări. Gama ECMAScript este un limbaj de programare utilizat pe scară largă pe web, inclusiv în Europa. Utilizarea acestuia este foarte răspândită, în domenii precum aplicațiile bazate pe clienți web sau aplicațiile bazate pe serveri, ca de exemplu accesul online la servicii bancare, serverele e-mail sau chiar jocurile electronice, și este totodată un limbaj de programare important utilizat pentru world wide web. Internaționalizarea caracteristicilor oferite de ECMA-402 reprezintă o îmbunătățire extrem de importantă a ECMAScript pentru mediul multilingvistic european. Specificațiile și standardele ECMAScript contribuie în mod eficace la îmbunătățirea interoperabilității și sunt incluse foarte des pe listele naționale ale standardelor și specificațiilor de interoperabilitate destinate achizițiilor publice.

W3C XML, conceput de Consorțiul World Wide Web (World Wide Web Consortium — W3C), este un ansamblu de specificații legate în materie de structurare a datelor care favorizează partajarea extrem de modulabilă a informațiilor și a capacităților de calcul. Versiunea XML 1.0 este în prezent unul dintre cele mai comune formate utilizate la nivel mondial pentru partajarea informațiilor structurate, multe alte specificații de formate de date fiind concepute pe baza unor extensii ale formatului XML. Utilizarea sa omniprezentă ca format de partaj de informații, atât între persoane, cât și între computere, transformă acest format într-un element care apare în majoritatea utilizărilor internetului. Achizitorii ar trebui să aleagă specificațiile care corespund necesităților pentru care trebuie să efectueze achiziții. Prezența pe scară largă a formatului XML în depozitele de date și în rețelele mondiale garantează faptul că acesta va deveni un format esențial pentru interoperabilitatea TIC mondiale între aplicații, servicii și produse în cursul următoarelor decenii,

Specificațiile tehnice ale TIC care pot fi utilizate drept referințe în procedurile de achiziții publice sunt stabilite în anexă.

Prezenta decizie intră în vigoare în a treia zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Adoptată la Bruxelles, 3 aprilie 2014.Pentru ComisiePreședinteleJosé Manuel Barroso

ANEXĂ

Tabelul 1Internet Engineering Task Force (IETF)

Tabelul 2Ecma International

Tabelul 3World Wide Web Consortium (W3C)