2013/6/UE: Decizia Consiliului din 4 decembrie 2012 de modificare a Deciziei 2011/734/UE adresată Greciei în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale și de notificare a Greciei să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 126 alineatul (9) și articolul 136,

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

Articolul 136 alineatul (1) litera (a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) stabilește posibilitatea adoptării unor măsuri specifice pentru statele membre a căror monedă este euro pentru a consolida coordonarea și supravegherea disciplinei lor bugetare.

Articolul 126 din TFUE precizează că statele membre trebuie să evite deficitele publice excesive și stabilește, în acest scop, procedura de deficit excesiv. Pactul de stabilitate și creștere, care, conform componentei sale corective, pune în aplicare procedura de deficit excesiv, constituie cadrul care sprijină politicile guvernamentale pentru o revenire rapidă la poziții bugetare solide, ținând cont de situația economică.

La 27 aprilie 2009, Consiliul a decis, în conformitate cu articolul 104 alineatul (6) din Tratatul de instituire a Comunității Europene, că în Grecia exista un deficit excesiv.

La 10 mai 2010, Consiliul a adoptat Decizia 2010/320/UE adresată Greciei în temeiul articolului 126 alineatul (9) și al articolului 136 din TFUE în vederea consolidării și a aprofundării supravegherii fiscale a Greciei și de notificare a acesteia să ia măsuri de reducere a deficitului considerate necesare pentru remedierea situației de deficit excesiv cel târziu până în 2014. Consiliul a stabilit, de asemenea, ținte anuale pentru deficitul public.

Decizia 2010/320/UE a fost modificată substanțial de mai multe ori. Întrucât trebuiau aduse noi modificări, decizia a fost reformată din motive de claritate, la 12 iulie 2011, prin Decizia 2011/734/UE a Consiliului. Această decizie a fost modificată pentru prima dată la 8 noiembrie 2011.

La 13 martie 2012, în urma unei recomandări din partea Comisiei, Decizia 2011/734/UE a fost modificată din nou în mai multe privințe, inclusiv traiectoria de ajustare fiscală, rămânând însă neschimbat termenul pentru corectarea deficitului excesiv. Respectiva decizie a confirmat recomandarea potrivit căreia Grecia va trebui să ia măsuri de corectare a situației de deficit excesiv cel târziu până în 2014, asigurând o îmbunătățire a soldului structural de cel puțin 10 puncte procentuale din PIB în perioada 2009-2014.

În conformitate cu articolul 5 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1467/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind accelerarea și clarificarea aplicării procedurii de deficit excesiv, dacă au fost luate măsuri eficace în conformitate cu articolul 126 alineatul (9) din TFUE și dacă, după adoptarea notificării în cauză, survin evenimente economice negative neprevăzute, cu consecințe nefavorabile majore pentru finanțele publice, Consiliul poate decide, la recomandarea Comisiei, să adopte o notificare revizuită în temeiul articolului 126 alineatul (9) din TFUE.

Se preconizează, în prezent, că activitatea economică înregistrează rezultate mult mai slabe decât s-a estimat la momentul adoptării celei mai recente modificări a Deciziei 2011/734/UE în martie 2012. Se așteaptă ca atât PIB-ul real, cât și cel nominal să fie la niveluri mult mai scăzute în 2012 și 2013. Recenta revizuire a conturilor naționale elene din octombrie 2012 a evidențiat o contracție mai accentuată a PIB-ului real față de cifrele de bază din Decizia 2011/734/UE. Potrivit previziunilor din toamna 2012 ale serviciilor Comisiei, se estimează că PIB-ul real se va contracta în 2012 cu 6,0 % și cu încă 4,2 % în 2013 (față de o contracție de 4,7 % și o stagnare de 0,0 % în Decizia 2011/734/UE pentru 2012 și, respectiv, 2013) înainte de a crește cu 0,6 % în 2014. Această înrăutățire accentuată a scenariului economic presupune o deteriorare în consecință a perspectivelor privind finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale.

Se estimează că deficitul public va fi ajuns, în 2012, la 6,9 % din PIB, situându-se în limitele plafonului de deficit public [pe baza Sistemului european de conturi 1995, instituit prin Regulamentul (CE) nr. 2223/96] de 7,3 % din PIB, stabilit prin Decizia 2011/734/UE. În termeni nominali, se așteaptă ca deficitul public să atingă, în 2012, 13,4 miliarde EUR, față de plafonul de deficit de 14,8 miliarde EUR prevăzut în Decizia 2011/734/UE. Cu toate acestea, se așteaptă ca deficitul primar să fie puțin mai mare decât obiectivul de 1,0 % din PIB, în mare parte din cauza recesiunii mai grave decât se preconizase. Se estimează că Grecia și-a îmbunătățit deficitul structural cu 13,4 puncte procentuale din PIB, ajungând de la un deficit de 14,7 % în 2009 la un deficit estimat la 1,3 % în 2012. Grecia a asigurat astfel o îmbunătățire a soldului structural în perioada 2009-2012, care depășește deja valoarea minimă de 10 puncte procentuale din PIB recomandată de Consiliu pentru perioada 2009-2014. La 11 noiembrie 2012, parlamentul elen a adoptat bugetul pentru 2013, care este preconizat să genereze economii de peste 9,2 miliarde EUR, adică peste 5 % din PIB. Bugetul pe 2013 face parte din strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) pentru perioada 2013-2016, adoptată de parlamentul elen cu câteva zile mai devreme, la 7 noiembrie 2012. SBTM și legislația de punere în aplicare a acesteia prevăd o consolidare fiscală foarte importantă și concentrată la începutul perioadei, ajungând la peste 7 % din PIB până în 2016, cu un set cuprinzător de măsuri structurale care stau la baza unei consolidări fiscale substanțiale. Ținând seama de aceste evoluții, trebuie actualizate condițiile specifice de politică din Memorandumul de înțelegere privind programul de ajustare economică al Greciei. Angajamentul asumat de Grecia vizează nu numai măsurile de consolidare fiscală, ci și măsurile necesare pentru consolidarea creșterii și pentru reducerea la minimum a oricărui impact social negativ. Prin urmare, Grecia a luat, în general, măsuri eficace în 2012 pentru a-și reduce deficitul în conformitate cu Decizia 2011/734/UE.

Potrivit previziunilor Comisiei din toamna 2012, s-a estimat că datoria publică consolidată urma să scadă cu 11,1 miliarde EUR în 2012, față de valoarea de 26,95 miliarde EUR prevăzută în Decizia 2011/734/UE. Acest lucru se datorează veniturilor din privatizări mai reduse decât se estimase, unei consolidări mai scăzute decât se preconizase a datoriei publice și diferențelor dintre contabilitatea de casă și cea de angajamente mai nefavorabile decât se estimase, precum și altor ajustări ale dobânzilor. Din cauza unui PIB nominal mai scăzut în urma revizuirii datelor statistice și în lumina perspectivelor macroeconomice mai slabe, ponderea datoriei în PIB ar urma să crească la 176,7 %, înainte de punerea în aplicare, în decembrie 2012, a inițiativelor convenite de statele membre a căror monedă este euro și a anumitor măsuri de reducere a datoriilor avute în vedere de Grecia, care ar reduce datoria la puțin peste 160 % din PIB până la sfârșitul lui 2012. Aceste măsuri ar trebui să îmbunătățească sustenabilitatea datoriei și anumite măsuri de reducere a acesteia avute în vedere de Grecia ar trebui să amelioreze sustenabilitatea traiectoriei datoriei, fără a afecta traiectoria fiscală pentru excedentul primar. Luând în considerare atât o scădere a deficitului bugetar, cât și o creștere mai puternică a PIB-ului nominal care rezultă din măsurile de politică structurală, se așteaptă ca ponderea datoriei în PIB să atingă nivelul maxim în 2013. Ponderea datoriei în PIB ar începe să se reducă din 2014, pentru a ajunge sub 160 % din PIB în 2016.

În pofida măsurilor eficiente aplicate, înrăutățirea accentuată a condițiilor economice implică o deteriorare în consecință a perspectivelor referitoare la finanțele publice, în ipoteza menținerii politicilor actuale, și îngreunează finalizarea procesului de corectare a deficitului excesiv până în 2014, astfel cum a solicitat Consiliul în Decizia 2011/734/UE. Date fiind evenimentele economice nefavorabile, se justifică o prelungire a termenului pentru perioada de ajustare. Concret, termenul stabilit în decizia Consiliului trebuie prelungit cu doi ani, și anume până în 2016. În cadrul traiectoriei revizuite a programului de ajustare economică, țintele în materie de sold primar ar trebui să fie fixate la 0 %, 1,5 %, 3 % și 4,5 % din PIB, respectiv pentru perioada 2013-2016. Traiectoria revizuită înseamnă o scădere a deficitului bugetului public general sub 3 % din PIB în 2016. Măsurile de reducere a datoriei care urmează a fi puse în aplicare în decembrie 2012 ar putea reduce plățile pentru dobânzi cu până la 1 % din PIB, facilitând aducerea deficitului bugetar sub 3 % din PIB deja în 2015. S-ar putea estima că aceste cifre vor semnifica o ameliorare a ponderii soldului primar ajustat ciclic în PIB de la 4,1 % în 2012 la 6,2 % în 2013 și la cel puțin 6,4 % din PIB în 2014, 2015 și 2016 și o pondere a deficitului public ajustat ciclic în PIB de – 1,3 % în 2012, 0,7 % în 2013, 0,4 % în 2014, 0,0 % în 2015 și – 0,4 % în 2016, reflectând profilul inițial al plăților pentru dobânzi. În pofida prelungirii termenului pentru corectarea deficitului excesiv însă, efortul fiscal necesar pentru a atinge obiectivul rămâne foarte mare în perioada 2013-2014 și puternic concentrat în prima parte a acesteia. Revizuirea termenului va menține astfel credibilitatea programului de ajustare economică, ținând totodată seama de impactul economic și social al consolidării și de necesitatea de a menține încrederea în capacitatea guvernului elen de a aborda provocările fiscale.

Fiecare măsură impusă prin prezenta decizie este utilă pentru obținerea ajustării fiscale necesare. Unele măsuri au un impact direct asupra situației bugetare a Greciei, în timp ce altele sunt măsuri structurale care vor duce la o guvernanță fiscală mai bună și la o situație bugetară mai solidă pe termen mediu.

Deteriorarea foarte gravă a situației financiare a Greciei a determinat statele membre a căror monedă este euro să decidă acordarea unui sprijin pentru stabilitate Greciei, cu scopul de a proteja stabilitatea financiară a zonei euro în ansamblu, la care se adaugă și asistența multilaterală acordată de Fondul Monetar Internațional. Începând cu luna martie 2012, sprijinul acordat de statele membre a căror monedă este euro ia forma atât a mecanismului bilateral de împrumut pentru Grecia, cât și a unui împrumut din partea Fondului european de stabilitate financiară. Creditorii au decis ca sprijinul pe care îl acordă să fie condiționat de respectarea de către Grecia a Deciziei 2011/734/UE, astfel cum este modificată prin prezenta decizie. În special, se așteaptă ca Grecia să execute măsurile specificate în prezenta decizie în conformitate cu calendarul stabilit în aceasta,

Decizia 2011/734/UE se modifică după cum urmează:

Articolul 1 se înlocuiește cu următorul text:

La articolul 2 se adaugă următorul alineat:

bugetul pentru 2013 și SBTM până în 2016, precum și măsurile descrise în anexa IA la prezenta decizie și legislația de punere în aplicare corespunzătoare. SBTM trebuie să se bazeze pe măsurile permanente de consolidare fiscală care garantează că plafoanele de deficit pentru 2012-2016, stabilite în prezenta decizie, nu sunt depășite și că ponderea datoriei în PIB se înscrie pe o traiectorie descendentă sustenabilă;

prezentarea unui Plan de privatizare actualizat parlamentului elen și publicarea unei actualizări semestriale a Planului de dezvoltare a activelor;

transferul către portofoliul activelor de privatizare al HRADF al drepturilor de proprietate deplină și directă (acțiuni sau drepturi de concesiune) asupra Egnatia Motorway și a porturilor regionale Elefsina, Lavrio, Igumenița, Alexandroupolis, Volos, Kavala, Corfu, Patras, Heraklion și Rafina;

garantarea faptului că ministerele de resort și alte entități competente vor furniza Secretariatului General pentru proprietatea publică acces complet la inventarul tuturor bunurilor imobiliare deținute de stat;

modificarea și/sau abrogarea unor dispoziții statutare ale întreprinderilor deținute de stat (autoritățile portuare PPC, OLP și OLTH; HELPE, EYATH și EYDAP; porturi etc.) care se abat de la dreptul societăților comerciale private în ceea ce privește orice fel de restricții privind drepturile de vot ale acționarilor privați;

legislație care să definească rolul și calificările secretarului general al administrației fiscale și în baza căreia ministrul de finanțe să delege competențe decizionale secretarului general al administrației fiscale;

direcționarea auditorilor fiscali cu experiență către activități care deservesc imperativele imediate în materie de venituri, prin consolidarea și transformarea domeniilor-cheie de aplicare a legii în domenii complet funcționale, precum unitatea pentru marii contribuabili, prin transferarea a 100 de auditori din alte funcții și prin crearea unei unități funcționale unice pentru persoanele cu averi importante și persoanele fizice autorizate cu venituri mari și dotarea unității cu 50 de auditori fiscali cu experiență care să fie direct răspunzători în fața secretarului general al administrației fiscale;

un act al Consiliului de Miniștri (de înlocuire a actului Consiliului de Miniștri adoptat la 29 octombrie 2012), care să urmărească consolidarea execuției bugetare și a bunei administrări fiscale și să includă, în afara dispozițiilor din actul inițial al Consiliului de Miniștri, dispoziții suplimentare: (i) care să stabilească faptul că Memorandumurile de cooperare sunt semnate până la sfârșitul lunii decembrie a fiecărui an între Ministerul de finanțe și celelalte ministere sau între ministere și cadrele de conducere ale entităților supravegheate (acoperind astfel întreaga administrație publică); (ii) care să consolideze actualele constrângeri bugetare echilibrate pentru administrațiile locale pentru ca acestea să devină mai eficiente, incluzând mecanisme corective și de sancționare; (iii) care să consolideze actualul sistem de monitorizare pentru întreprinderile deținute de stat și să introducă un mecanism de punere în aplicare în caz de abateri de la obiectivele specifice identificate pentru fiecare întreprindere deținută de stat; și (iv) care să instituie cadrul pentru definirea unor obiective specifice pentru acoperirea Registrelor de angajamente operaționale pentru administrațiile locale și întreprinderile deținute de stat, care să fie stabilite până în luna decembrie a fiecărui an. Respectivul act al Consiliului de Miniștri trebuie să includă, de asemenea, mecanisme pentru corectarea transferurilor de la administrația centrală în vederea soluționării abaterilor de la obiective pe parcursul anului în cauză și, eventual, în următorii ani, asigurând, în același timp, faptul că arieratele nu cresc; actul trebuie să clarifice faptul că încasările din privatizarea activelor publice sunt plătite direct într-un cont separat pentru a monitoriza fluxurile de numerar, a evita deturnarea surselor de finanțare oficiale și a garanta realizarea la timp a serviciului datoriei; acesta stabilește reduceri automate ale cheltuielilor care trebuie aplicate de regulă atunci când țintele nu sunt atinse, asigurând totodată faptul că arieratele nu cresc;

un set de măsuri destinate să îmbunătățească actuala situație financiară a Organizației naționale pentru furnizarea asistenței medicale (EOPYY) și să asigure că execuția bugetară este mai apropiată de un buget echilibrat în 2012 și 2013, inclusiv: (i) raționalizarea pachetului de beneficii; (ii) creșterea ratei de participare a pacienților la plata pentru asistența medicală asigurată de furnizori privați; (iii) negocierea acordurilor cost-volum și revizuirea acordurilor case-mix (complexitatea cazurilor) cu furnizorii privați; (iv) revizuirea unei game de servicii de diagnostic și fizioterapie contractate de EOPYY cu furnizori privați și a taxelor aplicate acestor servicii cu scopul de a reduce costurile conexe cu cel puțin 80 de milioane EUR în 2013; (v) introducerea unui sistem al prețurilor de referință pentru rambursarea dispozitivelor medicale; și (vi) creșterea progresivă a contribuțiilor plătite de membrii OGA până la media celor plătite de alți membri ai EOPYY;

următoarele măsuri legate de rambursarea medicamentelor: (i) o legislație pentru controlul cheltuielilor cu medicamentele care să activeze măsuri de urgență (inclusiv, de exemplu, o reducere generală a prețurilor), în cazul în care, din orice motiv, mecanismul existent de recuperare automată nu este suficient pentru a atinge obiectivul; astfel de măsuri trebuie să producă o sumă echivalentă de economii; (ii) un decret ministerial care să stabilească noul prag de recuperare pentru 2013 (2,44 miliarde EUR pentru pacienții tratați ambulatoriu); (iii) actualizarea listei de prețuri și a listei pozitive a medicamentelor rambursabile, în special prin stabilirea rambursării exclusiv pentru pachetele eficiente din punctul de vedere al costurilor pentru boli cronice, prin transferarea medicamentelor de pe lista pozitivă pe lista negativă și pe cea a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și prin introducerea unui sistem al prețurilor de referință elaborat de Organizația națională pentru medicamente (EOF). Aceste liste trebuie actualizate cel puțin de două ori pe an, în conformitate cu Directiva 89/105/CEE a Consiliului; și (iv) înlocuirea de către farmacii a medicamentelor prescrise cu produsul cel mai ieftin conținând aceeași substanță activă din categoria de referință (substituția generică obligatorie).

La articolul 2, alineatul (11) se înlocuiește cu textul următor:

o reformă fiscală a impozitului pe venit și a impozitului pe profit care vizează simplificarea sistemului fiscal, lărgind baza de impozitare și eliminând scutirile și regimurile preferențiale;

legislația primară și secundară necesare pentru asigurarea unei puneri în aplicare rapide a Planului de privatizare;

instituirea unui cadru de reglementare pentru societățile de distribuție a apei;

măsuri de îmbunătățire a administrației fiscale, care să introducă evaluări ale rezultatelor, să îmbunătățească folosirea tehnicilor de evaluare a riscurilor, să înființeze și să consolideze unități de specialiști în gestionarea datoriilor;

pregătirea și publicarea unui plan pentru lichidarea arieratelor datorate furnizorilor de către entitățile publice și a rambursărilor de taxe;

finalizarea punerii în aplicare a reformei funcționării fondurilor publice secundare/suplimentare de pensii și unificarea tuturor fondurilor existente în sectorul public;

o legislație care să extindă aplicarea reducerii de 5 % companiilor farmaceutice (existentă pentru medicamentele vândute spitalelor) la toate produsele vândute în farmaciile EOPYY;

o creștere a ponderii medicamentelor generice pentru a atinge 35 % din volumul total al medicamentelor vândute de farmacii;

repartizarea de controlori interni pentru toate spitalele și adoptarea de către toate spitalele a registrelor de angajamente.

La articolul 2 se adaugă următoarele alineate:

să emită un decret ministerial pentru ajustarea prețurilor pentru consumatorii finali pentru clienții rețelei de joasă tensiune;

să actualizeze SBTM, inclusiv prin stabilirea unor plafoane obligatorii de cheltuieli pe trei ani pentru subsectoarele administrației publice;

să adopte planuri de recrutare pentru ministerele de resort;

să creeze o administrație fiscală semnificativ mai autonomă și să specifice gradul de autonomie, cadrul de guvernanță, răspunderea, competențele juridice ale șefului administrației fiscale și dotarea inițială cu personal a organizației;

să elaboreze și să facă public un nou plan complet de combatere a corupției în serviciul public, incluzând dispoziții speciale pentru administrația fiscală și vamală;

să facă pe deplin operațională o procedură standard pentru revizuirea valorilor impozabile ale bunurilor imobiliare în vederea unei mai bune corelări a acestora cu prețurile de pe piață sub responsabilitatea Direcției de impozitare a capitalului;

să transfere 40 de bunuri imobiliare noi (identificate ca bunuri imobiliare loturile 2 și 3 în Planul de privatizare) la HRADF.

să atingă ținta de a dispune de 2000 de auditori fiscali complet funcționali;

să adopte un nou cod de procedură fiscală;

să asigure faptul că platforma pentru achiziții electronice publice este pregătită pentru utilizarea de către toate organismele centrale de achiziții.

Textul care figurează în anexa la prezenta decizie este introdus ca anexa IA.

Prezenta decizie produce efecte de la data notificării.

Prezenta decizie se adresează Republicii Elene.

Adoptată la Bruxelles, 4 decembrie 2012.Pentru ConsiliuPreședinteleS. Aletraris

ANEXĂ

ANEXA IA

STRATEGIA FISCALĂ PE TERMEN MEDIU – 16 MĂSURI

Măsurile suplimentare incluse în strategia bugetară pe termen mediu (SBTM) până în 2016 sunt următoarele:

Raționalizarea masei salariale cu cel puțin 1110 de milioane EUR în 2013 și cu încă 259 de milioane EUR în 2014.

Economii cu pensiile de cel puțin 4800 de milioane EUR în 2013 și de încă 423 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale ale statului de cel puțin 239 de milioane EUR în 2013 și de încă 285 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea și ameliorarea eficienței cheltuielilor legate de educație de cel puțin 86 de milioane EUR în 2013 și de încă 37 de milioane EUR în 2014.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 249 de milioane EUR în 2013 și de încă 123 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale din sectorul apărării care să genereze economii de cel puțin 303 milioane EUR în 2013 și de încă 100 de milioane EUR în 2014.

Economii în domeniul cheltuielilor de sănătate și al cheltuielilor cu produsele farmaceutice de cel puțin 455 de milioane EUR în 2013 și de încă 620 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea prestațiilor sociale de cel puțin 217 de milioane EUR în 2013 și de încă 78 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale transferurilor de la administrația centrală către administrațiile locale de cel puțin 50 de milioane EUR în 2013 și de încă 160 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice finanțate pe plan intern) de 150 de milioane EUR în 2013 și de încă 150 de milioane EUR în 2014.

O creștere a veniturilor de cel puțin 1689 de milioane EUR în 2013 și de încă 1799 de milioane EUR în 2014.

Raționalizarea masei salariale cu cel puțin 1110 de milioane EUR în 2013 și cu încă 259 de milioane EUR în 2014.

Economii cu pensiile de cel puțin 4800 de milioane EUR în 2013 și de încă 423 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale ale statului de cel puțin 239 de milioane EUR în 2013 și de încă 285 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea și ameliorarea eficienței cheltuielilor legate de educație de cel puțin 86 de milioane EUR în 2013 și de încă 37 de milioane EUR în 2014.

Economii în întreprinderile de stat de cel puțin 249 de milioane EUR în 2013 și de încă 123 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor operaționale din sectorul apărării care să genereze economii de cel puțin 303 milioane EUR în 2013 și de încă 100 de milioane EUR în 2014.

Economii în domeniul cheltuielilor de sănătate și al cheltuielilor cu produsele farmaceutice de cel puțin 455 de milioane EUR în 2013 și de încă 620 de milioane EUR în 2014.

Economii obținute prin raționalizarea prestațiilor sociale de cel puțin 217 de milioane EUR în 2013 și de încă 78 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale transferurilor de la administrația centrală către administrațiile locale de cel puțin 50 de milioane EUR în 2013 și de încă 160 de milioane EUR în 2014.

Reduceri ale cheltuielilor din bugetul de investiții publice (investiții publice finanțate pe plan intern) de 150 de milioane EUR în 2013 și de încă 150 de milioane EUR în 2014.

O creștere a veniturilor de cel puțin 1689 de milioane EUR în 2013 și de încă 1799 de milioane EUR în 2014.