Document UE

având în vedere Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, în special articolul 121 alineatul (2) și articolul 148 alineatul (4),

având în vedere Regulamentul (CE) nr. 1466/97 al Consiliului din 7 iulie 1997 privind consolidarea supravegherii pozițiilor bugetare și supravegherea și coordonarea politicilor economice, în special articolul 5 alineatul (3),

având în vedere recomandarea Comisiei Europene,

având în vedere concluziile Consiliului European,

având în vedere avizul Comitetului pentru ocuparea forței de muncă,

după consultarea Comitetului economic și financiar,

La 26 martie 2010, Consiliul European a aprobat propunerea Comisiei Europene de lansare a unei noi strategii pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică, Strategia Europa 2020, pe baza unei coordonări consolidate a politicilor economice, care se va concentra pe domeniile-cheie în care sunt necesare acțiuni în vederea stimulării potențialului de creștere durabilă și de competitivitate al Europei.

La 13 iulie 2010, Consiliul a adoptat o recomandare privind Orientările generale pentru politicile economice ale statelor membre și ale Uniunii (2010-2014), iar la 21 octombrie 2010, Consiliul a adoptat o decizie privind Orientările pentru politicile de ocupare a forței de muncă ale statelor membre, care formează împreună orientările integrate. Statele membre au fost invitate să țină seama de aceste orientări integrate la elaborarea politicilor economice și de ocupare a forței de muncă la nivel național.

La 12 ianuarie 2011, Comisia a adoptat prima Analiză anuală a creșterii, marcând începutul unui nou ciclu de guvernanță economică în UE și primul semestru european de coordonare ex ante integrată a politicilor, care se înscrie în cadrul Strategiei Europa 2020.

La 25 martie 2011, Consiliul European a aprobat prioritățile pentru consolidarea bugetară și reforma structurală (în concordanță cu concluziile Consiliului din 15 februarie 2011 și 7 martie 2011 și ca urmare a Analizei anuale a creșterii efectuate de Comisie). Acesta a subliniat necesitatea de a acorda prioritate restabilirii unor bugete solide și sustenabilității finanțelor publice, reducerii șomajului prin reforme ale pieței muncii și depunerii de noi eforturi pentru consolidarea creșterii economice. Consiliul European a solicitat statelor membre să transpună aceste priorități în măsuri concrete, pe care să le includă în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

La 25 martie 2011, Consiliul European a invitat totodată statele membre care participă la Pactul Euro Plus să își prezinte angajamentele în timp util pentru a putea fi incluse în programele de stabilitate sau de convergență și în programele naționale de reformă.

La 28 aprilie 2011, Slovacia a prezentat Programului de stabilitate actualizat în 2011, care vizează perioada 2011-2014, iar la 2 mai 2011, Programul național de reformă din 2011. Cele două programe au fost evaluate în același timp, pentru a ține seama de legăturile dintre ele.

Date fiind larga sa deschidere comercială și specializarea în bunuri de folosință îndelungată, economia slovacă a fost puternic lovită de colapsul comerțului mondial și al cererii agregate care au urmat crizei financiare. Astfel, în 2009 PIB-ul s-a contractat cu 4,8 %, iar rata șomajului a crescut până la 12 %. În 2010, în principal datorită redresării cererii externe, situația economică s-a îmbunătățit considerabil la nivelul creșterii producției (creștere cu 4,1 % a PIB-ului), dar a continuat să se deterioreze la nivelul locurilor de muncă, rata șomajului crescând până la 14,4 % și fiind, așadar, printre cele mai ridicate și cu creșterea cea mai mare din UE. În 2011-2012, rata de ocupare a forței de muncă va rămâne cu mult sub nivelul dinaintea crizei. Criza a provocat o deteriorare semnificativă a finanțelor publice, iar deficitul bugetar a crescut de la 2 % din PIB în 2008 la 8 % din PIB în 2009-2010. Deși încă se află la un nivel relativ scăzut, ponderea datoriei în PIB a crescut la rândul său cu 13 puncte procentuale, ajungând la 41 % din PIB în 2010.

Pe baza evaluării, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 1466/97, a Programului de stabilitate actualizat, Consiliul consideră că scenariul macroeconomic aflat la baza Programului de stabilitate este plauzibil în primii doi ani ai acestuia, dar optimist pentru sfârșitul perioadei Programului de stabilitate. Programul de stabilitate vizează aducerea deficitului sub 3 % din PIB în 2013, în concordanță cu termenul stabilit de Consiliu, pentru ca în 2014 nivelul acestuia să se situeze la 2,8 % din PIB. După 2011, ajustarea se bazează cu precădere pe cheltuieli. Țintele bugetare sunt supuse unor riscuri, în principal legate de punerea în aplicare a măsurilor propuse. Programul de stabilitate nu prevede atingerea obiectivului pe termen mediu. Respectarea țintelor bugetare ar presupune, în perioada 2011-2013, un efort fiscal anual mediu de aproximativ 1,4 % din PIB.

Se preconizează că deficitul va scădea simțitor în 2011, datorită măsurilor de consolidare, estimate în Programul de stabilitate în jurul valorii de 2,5 % din PIB. Ajustarea ar urma să continue și în 2012 și 2013, prin reducerea deficitului cu aproximativ un punct procentual din PIB în fiecare an. Efortul de consolidare se axează cu precădere pe cheltuieli, fiind prevăzute economii la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și al masei salariale, însă această direcție poate fi greu de urmat în mod sustenabil. În ansamblu, provocarea cu care se confruntă Slovacia este să ia măsuri prin care consolidarea să protejeze și chiar să crească cheltuielile cu elemente care generează creștere, cum sunt cheltuielile din sectorul educației sau al infrastructurii de transport. În mod concret, nivelul scăzut al formării brute de capital fix în sectorul public, deja scăzut comparativ cu media din UE și care se anticipează că va scădea și mai mult, reprezintă un motiv de îngrijorare. Pot fi luate măsuri pentru a spori veniturile din impozitele cu cel mai mic impact negativ asupra creșterii, cum sunt taxele pe proprietate și taxele de mediu, și pentru a îmbunătăți eficiența colectării impozitelor, în special în condițiile unei diferențe mari între veniturile reale și veniturile teoretice din TVA.

Datorită reformei din 2005, care a introdus planificarea multianuală, întocmirea bugetului pe programe și mai multe norme bugetare, Slovacia și-a îmbunătățit considerabil cadrul bugetar. Însă aceasta nu a împiedicat administrația publică să înregistreze deficite ridicate, chiar și în anii de creștere economică puternică. Printre principalele deficiențe se numără faptul că țintele bugetare pentru anii de la sfârșitul perioadei pot fi modificate ușor, astfel că acestea nu servesc obiectivului de a ancora procesul bugetar în anii următori. Plafoanele de cheltuieli propuse în Programul de stabilitate actualizat și în Programul național de reformă ar putea remedia această deficiență, cu condiția să se aplice cât mai multor categorii de cheltuieli ale administrației publice. Un alt obstacol care împiedică monitorizarea anuală a evoluțiilor bugetare și a aplicării normelor bugetare îl constituie lipsa informațiilor publicate la timp, în special în cazul administrațiilor locale și al fondurilor de asigurări sociale. În fine, Slovacia nu dispune de o instituție independentă care să fie implicată direct în lucrările pregătitoare, în monitorizare și în mecanismele de evaluare a bugetului.

Slovacia se numără printre statele membre care se confruntă cu dificultăți grave în ceea ce privește sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice. Potrivit estimărilor, în deceniile următoare cheltuielile legate de îmbătrânirea populației vor crește mai rapid decât media din UE. Pensiile vor reprezenta principala sursă a acestei creșteri, în ciuda reformei majore implementate în 2004-2006. Această reformă nu a tratat sistematic chestiunea creșterii în viitor a speranței de viață. Pilonul de tip redistributiv (pay-as-you-go) poate fi supus în viitor unor presiuni suplimentare generate de componenta puternică a meritului pentru calcularea pensiilor și pentru mecanismul de indexare. Modificările aduse în 2008-2009 pilonului finanțat integral, care au inclus cerința ca fondurile de pensii să acopere pierderile suferite și eliminarea participării obligatorii pentru persoanele nou intrate pe piața muncii, au compromis viabilitatea acestuia. Programul național de reformă și Programul de stabilitate prevăd o serie de ajustări ale sistemului de pensii menite să remedieze deficiențele actuale.

O altă provocare majoră o reprezintă stoparea creșterii considerabile a șomajului, înainte ca acesta să devină structural. În prezent, rata șomajului depășește 14 %. Rata șomajului de lungă durată, de 9,2 %, rămâne cea mai ridicată din UE, coexistând cu disparități regionale puternice și un caracter inadecvat al calificărilor. Flexibilitatea pe piața muncii din Slovacia se apropie de media din UE; guvernul intenționează să crească această flexibilitate prin modificarea codului muncii. Rata șomajului este ridicată cu precădere în rândul lucrătorilor slab calificați, rata de participare a acestora fiind printre cele mai scăzute din UE. Această situație se poate explica în parte prin impozitarea relativ ridicată de 34 % a veniturilor salariale mici (67 % din salariul mediu), ceea ce reduce stimulentele pentru angajarea lucrătorilor slab calificați. În același timp, o politică a pieței muncii bine concepută și cu obiective specifice poate avea un rol important pentru a ajuta persoanele șomere să se reîntoarcă în câmpul muncii. În prezent, cheltuielile aferente acestor politici sunt printre cele mai reduse din UE, iar eficacitatea lor nu este monitorizată sau evaluată într-o măsură suficientă. Guvernul intenționează ca până la sfârșitul anului în curs să implementeze o reformă a serviciilor de pe piața muncii, precum și politici active privind piața muncii.

Adecvarea calificărilor forței de muncă este deosebit de importantă pentru îmbunătățirea competitivității bazate pe alte elemente decât prețurile, de aceea Slovacia a propus o țintă ambițioasă de creștere, până în 2020, a nivelului educației superioare de la cel actual de 17,6 % până la 40 %. Pentru a reduce inadecvarea calificărilor, Slovacia desfășoară o reformă a învățământului școlar și a învățământului și formării profesionale, așa cum se precizează în Programul național de reformă. Cu toate acestea, nivelul de educație terțiară (30-34 cohort) rămâne cu mult sub media din UE, iar calitatea acesteia este și ea îndoielnică, după cum sugerează o serie de indicatori existenți. Nivelul scăzut de educație al comunităților rome marginalizate reprezintă un important factor care contribuie la șomajul de lungă durată din Slovacia. Participarea persoanelor din categoria de vârstă activă la formarea pe tot parcursul vieții rămâne foarte scăzută (2,8 %) față de media din UE, iar acest lucru are un impact negativ asupra șanselor de angajare și zădărnicește eforturile de reducere a șomajului actual ridicat.

Nevoia de a promova un mediu de afaceri mai favorabil creșterii în Slovacia este recunoscută în Programul național de reformă, la fel ca nevoia de îmbunătățire a performanței sistemului judiciar, de sporire a transparenței achizițiilor publice, de reducere a sarcinii administrative pentru întreprinderi și de combatere a corupției, deși există riscuri legate de implementare. Reforma preconizată a sistemului de impozite și contribuții sociale ar trebui să permită reducerea costurilor administrative pentru întreprinderi în domeniul impozitelor și contribuțiilor sociale. Cu toate acestea, problema instituțiilor publice deficitare nu este tratată în mod satisfăcător și s-ar putea face mai multe eforturi pentru ca elaborarea politicilor să se bazeze într-o mai mare măsură pe date concrete. În cadrul administrației publice, capacitatea insuficientă și rotația frecventă a personalului tind să scadă eficacitatea și transparența, să slăbească capacitatea analitică și să împiedice absorbția eficientă de fonduri UE și utilizarea eficientă a resurselor publice în general. Acești factori frânează potențialul de creștere și competitivitatea economiei.

Slovacia și-a asumat o serie de angajamente în cadrul Pactului Euro Plus. Aceste angajamente se referă la trei domenii ale Pactului care sunt relevante pentru Slovacia: sustenabilitatea finanțelor publice, rata de ocupare a forței de muncă și competitivitatea. Pe plan bugetar, Slovacia s-a angajat să întărească sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice și cadrul bugetar național prin adoptarea unui nou act normativ privind răspunderea bugetară. Măsurile din domeniul ocupării forței de muncă se referă la revizuirea planificată a codului muncii care vizează introducerea unei flexibilități sporite a pieței muncii. Măsurile din planul competitivității se axează pe reducerea sarcinii administrative, combaterea corupției, sporirea transparenței achizițiilor publice și a sistemului judiciar, precum și sporirea eficienței sistemului de impozitare. Angajamentele respective reflectă agenda de reforme prezentată în Programul de stabilitate și în Programul național de reformă. Acestea accelerează derularea proiectelor de reformă existente legate de mediul de afaceri și de exercitarea drepturilor și abordează chestiunea fundamentală a pensiilor și a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. Angajamentele respective au fost evaluate și au fost luate în considerare la elaborarea recomandărilor.

Comisia a evaluat Programul de stabilitate și Programul național de reformă, inclusiv angajamentele asumate în cadrul Pactului Euro Plus. Aceasta a luat în considerare atât relevanța programelor pentru asigurarea unor politici bugetare și socioeconomice sustenabile în Slovacia, cât și modul în care acestea respectă normele și orientările UE, având în vedere necesitatea de a consolida guvernanța economică globală a UE prin contribuția UE la deciziile naționale viitoare. În considerarea evaluării efectuate, Comisia consideră că atingerea țintelor bugetare după anul 2011 este amenințată de riscuri. Efortul de consolidare ar trebui să protejeze cheltuielile cu elemente care generează creștere și să fie sprijinit prin măsuri de întărire a guvernanței fiscale și a sustenabilității pe termen lung a finanțelor publice. În anii 2011-2012 ar trebui luate noi măsuri pentru a consolida sursele de creștere interne, pentru a soluționa problema creșterii recente a șomajului prin reducerea impozitelor pe veniturile salariale mici și printr-o reformă a politicilor active pentru piața muncii, pentru a elimina situațiile de inadecvare a calificărilor, a îmbunătăți calitatea educației și formării și a mediului de afaceri și a consolida instituțiile publice și guvernanța acestora.

În considerarea acestei evaluări și ținând seama de Recomandarea Consiliului din 2 decembrie 2009, elaborată în temeiul articolului 126 alineatul (7) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, Consiliul a examinat Programul de stabilitate actualizat al Slovaciei din 2011, iar avizul său se reflectă îndeosebi în recomandările de la punctele 1, 2 și 3 de mai jos. Ținând seama de concluziile Consiliului European din 25 martie 2011, Consiliul a examinat Programul național de reformă al Slovaciei,

Să pună în aplicare cu strictețe bugetul pentru 2011 conform planificării și măsurile cu caracter permanent concrete planificate pentru anii 2012 și 2013 pentru reducerea deficitului sub 3 % din PIB până în 2013 în concordanță cu recomandările Consiliului privind corectarea deficitului excesiv, precum și să asigure progresul corespunzător spre atingerea obiectivului pe termen mediu. Cu această condiție, să protejeze cheltuielile care generează creștere și să utilizeze spațiul de manevră disponibil pentru creșterea veniturilor prin taxe pe proprietate și taxe de mediu și prin sporirea eficienței colectării TVA.

Să consolideze guvernanța fiscală prin adoptarea în 2011 și prin punerea în aplicare începând cu 2012 a unor plafoane de cheltuieli multianuale obligatorii, aplicabile administrației centrale și sistemului de asigurări sociale. Să introducă totodată un Consiliu fiscal independent și să asigure publicarea în timp util a datelor bugetare la toate nivelurile administrației.

Să consolideze sustenabilitatea pe termen lung a finanțelor publice printr-o ajustare suplimentară a pilonului de tip redistributiv al sistemului de pensii, inclusiv prin modificarea mecanismului de indexare și prin punerea în aplicare a unor măsuri suplimentare în vederea majorării vârstei efective de pensionare, în special prin corelarea vârstei de pensionare cu speranța de viață. Să introducă stimulente pentru a asigura viabilitatea pilonului finanțat integral, astfel încât să progreseze în direcția sustenabilității finanțelor publice, asigurând în același timp pensii adecvate.

Să ia măsuri pentru a spori ocuparea forței de muncă și a sprijini cererea de locuri de muncă pentru șomerii slab calificați prin reducerea impozitării veniturilor salariale ale muncitorilor slab calificați. Să ia totodată măsuri pentru îmbunătățirea capacității administrative a serviciilor publice de ocupare a forței de muncă în vederea îmbunătățirii obiectivelor specifice, a elaborării și a evaluării politicilor active pentru piața muncii, în special pentru tineri și pentru șomerii de lungă durată.

Să accelereze punerea în aplicare reformelor generale propuse în domeniul educației școlare și al educației și formării profesionale și să ia măsuri pentru îmbunătățirea calității educației superioare și a relevanței acesteia pentru nevoile pieței. Să creeze un cadru de stimulente dedicate atât persoanelor fizice, cât și angajatorilor pentru a încuraja participarea persoanelor slab calificate la formarea pe tot parcursul vieții.

Să asigure punerea în aplicare a măsurilor planificate care au ca obiectiv aplicarea mai eficientă a normelor privind achizițiile publice și sporirea performanței și a transparenței sistemului judiciar.

Adoptată la Bruxelles, 12 iulie 2011.Pentru ConsiliuPreședinteleJ. Vincent-Rostowski